Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Vladimir Potlog

E atât de frumos

E atât de plăcut să miroși o floare,
E atât de frumos să scrii un vers
Și să privești la soare,
Soarele care încălzește întregul univers.
E atât de gustos fructul
Care să coace încet pe ram,
Și e atât de misterioasă lumina lunii
Care bate în geam.
E bine să ne bucurăm în lumea în care ne-am Născut și trăim,
Pentru asta lui Dumnezeu trebue să-i mulțumim,
Căci o viață avem și trebue s-o iubim.

poezie de (23 aprilie 2015)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vladimir Potlog

Carte izvor al înțelepciunii

Cartea este un izvor al întelepciunii
Este tot ce avem mai sfânt,
Ea e ca o mama care ne călăuzeste în lume,
Un soare care ne încălzește blând.

Ea ne învață să iubim
Graiul și plaiul strămoșesc
Oameni cu adevarat fim,
Un lucru atât de firesc.

Are și ea suflet și o doare
Când de dânsa mai uităm,
Căci ea este o comora
Care trebue s-o păstrăm.

Cartea este o minune
Dată de zeii cerești,
E un templu al înțelepciunii
Dacă o știi s-o prețuiești.

poezie de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

De ce iubim femeia

De ce iubim femeia
În lumea asta mortă,
Pentru că numai ea are
Inima bună și curată.

Căci dacă femeia
Nu ar fi pe pământ,
Lumea ar fi un pustiu
Bântuit de vânt.

De ce iubim femeia,
Pentrutrebue s-o iubim,
Căci fără ea viața
Nu ar fi un vis sublim!

poezie de (28 august 2008)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Să iubim pământul

iubim pământul care ne mai ține
Că este sfânt
Și bucățica cea de pâine,
Lucrată cu trudă de către țărani pe câmp.

iubim valul de mare
Și soarele care ne încălzește,
iubim și firul de iarbă
Care sub picioare crește.

iubim ființa dragă de lângă noi,
S-o iubim cu adevărat,
Căci atunci când ești în doi,
Durerea sau necazul este mai ușor de suportat.

iubim binele ce ne înconjoară
Și să nu iubim răul, care să naște în noi,
Să ascultăm cum cântă o vioară,
Ca uităm de greutăți și nevoi.

iubim, oameni buni, pământul
Și viața care o trăim,
Căci este cu adevărat frumoasă
Numai atunci când o prețuim.

poezie de (28 ianuarie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

E atât de greu

E atât de greu fii om
În lumea asta vie,
Când strigi și nimeni nu te știe.

E atât de greu lupți cu morile de vânt
Când îți auzi sufletul strigând,
Dar nu poți te ridici de la pământ!

Când simți că n-ai nicio putere
E atât de greu în lumea asta
Plină de mizerie.

poezie de (9 aprilie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Lumea

Se aud cocoși cântând
Și soarele e sus pe cer.
Se aud mieii zbierând
Și lumea îmi pare un curcubeu.

Soarele e la amiază
Și încălzește tot ce este viu.
Țăranii pe câmp lucrează
Și lumea îmi pare un pârâu.

Soarele e la amurg,
Iată și luna a răsărit.
Țăranii vin de la plug
Și lumea îmi pare un infinit.

Soarele să ascunde după nori
Și noaptea încet să lasă.
Pe cer apar mii de culori
Și lumea îmi pare atât de frumoasă.

poezie de (15 mai 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Povața mamei

Vântul bate, frunza cade,
Dar în suflet mi-i cald și bine,
Căci o ființă bună și dragă
E mereu lângă mine.

Aceasta e mama, sfântă icoană
Care mi-a dat grai și viață,
Dar cu vorba ei blândă și dulce
Mi-a dat și o bună povață.

Să nu uit că anii zbor ca clipele,
Toți îmbătrânim și când ne cresc aripele,
Ne luăm zborul de lângă cei care îi iubim,
Această povață toți trebuie s-o știm.

Eu o cred pe mama,
O înțeleg atât de bine,
Dar ea cu sufletul și inima
Mereu va fi cu mine.

poezie de (23 octombrie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trăim o viață întreagă cu visuri. Deși atât de departe, deși "atât de" imposibile, totuși ne mai mângâie speranța că undeva, cândva, le vom ATINGE.
 Uneori, trăim o viață și, ele, visurile, tot așa de departe rămân. Ce să-i faci? Asta e frumusețea lor. Să inspire.
Sunt ca peștișorii de aur, care nu se lasă prinși; în schimb, încercând să-i prindem, învățăm adunăm dorințe.

în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

Bunica

Din ochi varsind lacrimi nevinovate
Ce sunt din iubire scuturate
Ma vaiet si ma pling mereu
Bunicuto pentru sufletul tau

Eu sunt aici, tu esti acolo
Si ne desparte de noi doua
Ploaie si vint, cer si pamint
Aceasta-i veata care-o cint

E viata care o traim
Desi trebue s-o iubim
Nenorocire si noroc
Dare trebue sa o suport

poezie de (1 martie 2012)
Adăugat de Virginia BaranSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carl Sagan

Lumea este atât de minunată, cu atât de multă dragoste și profunzime morală, încât nu există nici un motiv pentru care noi să ne amăgim cu povești frumoase pentru care există puține dovezi solide. Mult mai bine mi se pare a fi, în vulnerabilitatea noastră, să privești moartea în ochi și să fii recunoscător în fiecare zi pentru oportunitatea de scurtă durată, dar magnifică, pe care ți-o oferă viața.

citat clasic din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "The Dragons of Eden: Speculations on the Evolution of Human Intelligence Paperback" de Carl Sagan este disponibilă pentru comandă online la 32.99 lei.

Poate dacă ne-am folosi constructiv energia, irosită adesea în fuga constantă de propriu adevăr, am reuși să ne bucurăm de viață. Atât cât se poate. De frumos și lumină, ascunse într-o frântură de clipă firavă, pe care ne-a fost dat să o trăim doar o singură dată!

(23 februarie 2018)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Să ne iubim în ploaie

ne iubim, iubita mea, în ploaie
Stropi -ți scalde chipul tău
Eu fiu un zeu sub soare,
Tu un curcubeu.

ne iubim, iubito, în ploaie
Și stropi cadă pe părul tău frumos,
Eu fiu un înger care moare,
Tu fii un Hristos.

ne iubim, iubita mea, în ploaie,
Și ploaia fie un castel,
Eu fiu un rege și tu regină
Și să trăim cu dragoste în el!

Să nu ne speriem de ploaie,
Căci ea este apa sfântă, care vine din cer,
Noi suntem două taine,
Și iubirea noastră - un mister.

poezie de (29 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 24 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Afară e sfârșit de toamnă

Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.

Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.

Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O plouă sau o să fie furtună?

Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.

poezie de (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Suntem și noi oameni

Când noaptea se lasă,
Se stinge lumina în casă,
Eu stau și mă gândesc,
De ce pe noi oamenii nu ne iubesc?

Pe acei care nu putem merge,
Căci avem și noi o lege,
Suntem și noi oameni, și vrem să trăim
Avem și noi suflet, și vrem să iubim!

poezie de (20 februarie 2006)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce suntem atât de singuri? De ce trebuie fim atât de singuri? Suntem atât de mulți oameni pe lumea asta, toți avem nevoie de altcineva și totuși ne izolăm. Pentru ce? Oare Pământul se rotește numai pentru a ne alimenta singurătatea?

în Iubita mea, Sputnik (1999)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Men Without Women: Stories Hardcover" de Haruki Murakami este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -106.99- 62.99 lei.
Vladimir Potlog

Toamna a venit

Cade frunza de pe ram
Un vânt bate puternic la geam,
Dar eu de nimic teamă n-am
Căci pe tine alături, iubito, te am.

Pe cer norii tot mai des se adună,
Vremea e mai mult rea, decât bună,
A venit tomna cu a ei
Frumoasă și colorată cunună.

Soarele nu mai încălzește,
Cum nu demult încălzea,
A venit toamna, iubito,
În sufletul meu, în inima mea.

poezie de (6 septembrie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

În contrast cu lumea atât de bogată, atât de echilibrată, de stenică a marilor clasici, nu pot nu fiu contrariat, nu pot nu fiu derutat de violența evenimentelor cotidiene... de la noi, din lume. Este un prezent pe care îl trăim, cu sau fără voința noastră, este o realitate pe cât de concretă pe atât de actuală, de palpabilă, un complex spiritual pe care îl retrăiești când pătrunzi spre exemplu, în universul muzicii lui Mahler sau Sostakovici.

în Agerpres, articol (18 octombrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Suntem doi visători

Suntem doi visători, iubito,
Care rătăcim printre stele,
Tu ești ca o regină
Cum e luna printre ele.

Suntem, iubito, doi fulgi de nea,
Care cad din cer
Și se topesc în palma ta,
Ca într-un vis efemer.

Suntem două frunze purtate de vânt,
Și dragostea noastră
E un sfânt legămân,
Ca dintre cer și pământ.

Suntem două flori ce înfloresc
Sub același soare,
Sunt un visător, iubito, ești o visătoare
În lume asta atât de mică și atât de mare.

poezie de (12 decembrie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Cu o primă floare, încep toate primăverile! Care bucurie poate fi mai mare, când dacă mergi printr-un lan nesfârșit de scaeți și buruieni, rău mirositor, vezi lucind în soare o floare și simți adierea parfumului ei? Poți fi atât de fericit, ca în momentul când cel ce stă mult sub apă, iese la suprafață și trage prima gură de aer, cu fața spre soare și cu ochii lăcrimând a viață. Poți fi atăt de fericit, ca cel ce mult timp nu a avut parte de lumină sau nu a știut cum este "lumina" niciodată. Să ne bucurăm de prima floare, de aerul vieții curat. Să ne bucurăm de lumină!

(februarie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi și eu...

Un înger stă și mă veghează,
Păzindu-mi sufletul de muritor,
Ce sunt eu.... al lumii care mă trădează?
Poate chiar eu-s al lumii trădător...

În spațiul care se curbează contemplu al nemuririi timp,
Acel veșnic înger care mă veghează...
Stau, privesc în întuneric... cu sufletu-mi îl simt...
Din umbră în lumină alintat, zorii-n mare se revarsă...

Un om atât... și stelele de m-ar iubi,
N-aș putea mângâi orizonturi calde,
Eu doar atât, un muritor...
Aștept lumina care vine de departe...

Pe țărmul unei lumi, într-un univers absurd,
Trăim atât de încărcați cu suflete goi...
Destine ferecate cu lanțuri de patos, stinse la amurg,
Precum cei ce mor sub ceru-nsângerat și se numesc eroi...

Oare ce sunt eu intr-un univers absurd,
Mă simt ca o făclie stinsă la amurg...
Un suflet de bogat sărman...
Așa sunt eu, un muritor...
... o viață între sacru și profan.

poezie de
Adăugat de Alexandru NicoviciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteGeorge Sand

Ce-ți pasă, tinere poet? De ce vrei tu știi cine sunt și de unde vin eu?... M-am născut, ca și tine, în valea plângerii și toți nefericiții care se târăsc pe pământ sunt frații mei. Așadar, este oare atât de mare acest pământ, pe care îl cuprinde un singur gând și pe care o rândunică îl înconjoară în numai câteva zile? Ce poate fi atât de ciudat și de misterios într-o existență ome­nească? Ce influență atât de mare crezi tu că ar avea o rază de soare căzând, mai mult sau mai puțin vertical, peste creștetele noastre? Haida-de! Toată lumea aceasta este foarte departe de soare — este o lume foarte rece, foarte palidă și foarte îngustă, întreabă vântul câte ore îi trebuie ca s-o răscolească de la un pol la altul.

în romanul Lelia
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Lelia" de George Sand este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.90- 14.99 lei.
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce sunt unicornii atât de fascinanți? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!