Morfologia peisajului, a pasajului și a pajului
Morfologia peisajului, a pasajului și a pajului,
Creațiunea înseamnă tăcere,
Supunerea celui nesupus,
Zicere fără contrazicere,
Emergența tăcerii,
tăcerea în aventură,
iubitele mele, Ruth și Esthera,
Iosif cel vândut ca sclav,
Complotul nereușit al lui Iov,
Autoînvinovățirea ca formă de lașitate,
Culorile vidului,
Tăcere nocturnă-tăcere mortală,
Les fleurs du mal,
Misiune și promisiune goală,
Dialog fals și un duet lamentabil,
Culegătorul snopilor uitați,
Cuvântul spus în pianissimo,
Purtătorul neantului,
Fraternitatea fratricidă,
O luptă pierdută cu tăcerea cuvântului,
Violența tăcerii,
Cuvântul ce astupă adevărul,
O a treia dimensiune lăcomia,
Dumnezeu își asumă toate riscurile
Tăcerea nu este Frumoasa din Pădurea Adormită,
Istoria ca improvizație,
A spera înseamnă a te sacrifica,
Iona, bufonul tragic,
Vorbele de prisos produc ravagii,
Cum intră Dumnezeu în tăcerea Omului,
Poți spune DA tăcerii?
Obscenitatea viitorului,
Vorba cioplește existența,
Iluzia non-violenței,
Răul se ascunde printre copiii lui Dumnezeu,
Tăcerea are diverse grade și diverse măsuri,
Printre muți, bâlbâitul spune ce vrea,
Riscurile Genezei și Exodului,
Posibilul corectează realitatea,
Multe altele, nespuse.
Din amintiri tăcute,
Din maronii cucute,
Pornim în pași prea mici
Spre Greenwich.
Căutări, căutări pe alte mări,
Zăpezi topite în amiezi,
Un dram de minte, Doamne, dă-mi,
Cu ochii muți cum e la struți,
Ucidem versuri și eresuri,
Petrecem iarna n Viena gri,
Unde imperiul se sfârși.
Stau într-o salcie, privesc
Cum trece-n ritm împărătesc
Un ofițer stresat de glonț,
Ninive pasăre cu clonț,
Ea-și curăță în rana mea
Ce a mâncat la cherhana,
Iar dincolo umbrele trec
Printr-un contrast, un turc și-un grec.
Altă iubire noi căutăm
În orășelul North-Helăm.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre iubire
- poezii despre cuvinte
- poezii despre zăpadă
- poezii despre violență
- poezii despre viitor
- poezii despre versuri
- poezii despre tragedie
- poezii despre stres
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Omagiu tăcerii
Îmi place tăcerea...
Îmi place tăcerea, iubesc tăcerea
știu când să tac, cum să tac
unde să tac și când să tac.
Mă cert... tăcând, înjur... tăcând
râd.... tăcând, mănânc... tăcând.
Ascult tăcerea, savurez tăcerea și tac.
Am nevoie de tăcere, de liniștea tăcerii,
tăcerea e fidelă și nu mă parasesste
niciodată.
Îmi place compania ei, și mă conversez cu ea
despre una, despre alta.
Ea mă înțelege, este cel mai bun confident,
nu mă bârfește, nu mă jignește
niciodată.
Mă iubește așa cum sunt...
iar eu, la rândul meu, nu o contrazic
niciodată.
O respect întotdeauna - tăcând!
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre superlative, poezii despre râs, poezii despre respect, poezii despre mâncare, poezii despre fidelitate sau poezii despre bârfă
Iubesc tăcerea
Iubesc tăcerea primăverii-n floare,
Tăcerea stelelor care în zori apun,
Iubesc tăcerea zborului spre soare,
Tăcerea sufletului primitor și bun.
Iubesc tăcerea pădurilor bătrâne
Tăcerea lunii și-a nopții-nrourate,
Iubesc tăcerea bobului din grâne,
Tăcerea tumultoasă a inimii ce bate.
Iubesc tăcerea ca vis ori ca simțire,
Tăcerea din adânc a sinelui divin,
Iubesc tăcerea si taina din privire,
Tăcerea care spune la matcă să revin.
Iubesc tăcerea când sunt cu Dumnezeu,
Tăcerea izbăvirii ce-aduce nemurire,
Iubesc tăcerea ca rugă-n gândul meu,
Tăcerea lacrimei la ceas de regăsire.
Iubesc tăcerea ca tihnă sufletească,
Dar nu iubesc o viață-nsingurată,
Iubesc tăcerea din lumea îngerească,
Dar nu iubesc trăirea-ntemnițată.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre îngeri
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre păduri
Tăcerea spune multe
Uneori tăcerea spune multe,
Când nici în șoaptă n-am cum să-ți vorbesc
Ochii tăi îmi cântă-n slove de cuvinte
Și timpul stă pe loc atunci când te privesc,
Uneori tăcerea spune multe,
În odaia mea când singură eu stau
Iar visele-mi vorbesc atât de multe
Și n-am la nimeni să le dau,
Uneori tăcerea spune multe,
Când cerul înstelat eu îl zăresc
Și stele-mi vorbesc doar în cuvinte
Ce nu știu eu să le rostesc,
Uneori tăcerea spune multe,
Când eu la tine mă gândesc
Cum aș putea să-ți spun fără cuvinte
Că doar pe tine te iubesc.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire, poezii despre ochi sau poezii despre declarații de dragoste
Tăcerea
Ascult tăcerea cum tace în mine.
Văd tăcerea cum fuge peste dealuri și coline.
Privesc tăcerea cum se ascunde în suflet la tine.
Mă alin cu tăcerea când nu ești lângă mine!
Vorbesc cu tăcerea când mă simt bine.
Urăsc tăcerea când am zile mai puțin senine.
Chem tăcerea când îmi este dor de tine.
Înțeleg tăcerea când câteodată se închide în sine.
poezie de Vladimir Potlog (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, citate de Vladimir Potlog despre zile, citate de Vladimir Potlog despre vorbire, citate de Vladimir Potlog despre timp, citate de Vladimir Potlog despre suflet, poezii despre dor sau citate de Vladimir Potlog despre dor
Tăcerea îngerilor
tăcerea lui Dumnezeu este neantul
un întuneric care încetinește
tăcerea mea este o lumină care încetinește
vorbele-mi sunt răzvrătiri ale întunericului
așa cum stelele sunt răzvrătiri de lumină
în tăcerea lui Dumnezeu
Doamne scrie cuvintele scrie cuvintele
am obosit să strig din visul altuia
mâinile mi s-au lipit de atâta rugăciune
la marginile vieții demult nu mai locuiește moartea
doar îngeri cu pene smulse sângerează
în tăcerea lor
poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre viață, poezii despre mâini sau poezii despre moarte
Tăcere ( extrase)
Păstrează tăcerea,
Numai Mâinile Domnului
Îți pot ridica
Greutățile de pe inimă.
Am făcut un jurământ al tăcerii
Și limba mea este legată,
Și, totuși, eu sunt cel care,
Fără cuvinte, vorbește
În seara asta.
Cuvintele trebuie eliminate.
Numai atunci poți fi tăcere.
Inima Mea își duce degetul
La buze pentru a spune:
Păstrează tăcerea,
Acesta nu este un timp pentru a vorbi,
Acesta nu este un timp pentru a plânge.
Tăcerea este un ocean.
Vorbirea este un râu.
Când oceanul te caută,
Nu folosi limbajul râului.
Ascultă oceanul,
Pune capăt discursurilor încărcate de larmă.
În tăcere există elocvență.
Încetează să împletești vorbe
Și vei vedea cum lumea
Devine alta, mai bună.
Există o cale între voce și prezență
Pe unde curg informațiile.
În disciplina tăcerii aceasta se deschide,
Când apare vorbăria fără rost ea se închide.
În această prezență cuvintele obișnuite
Sunt doar bolboroseală;
Iar bolboroseala, un substitut al vederii.
Păstrează tăcerea, fii mut;
Dacă nu ai devenit încă
Vocea Domnului
Fii o ureche.
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre râuri, poezii despre ocean, poezii despre inimă, poezii despre devenire sau poezii despre urechi
Lalașinț
Pomi condamnați la tăcere
Stau aliniați așteptându-și sentința.
Peste ei țipă tăcerea spartă de zgomot de păsări,
țipăt de bătaie, durere și pustiu.
Rațe, gâște se bat pe putere
iar viermii pământului tremură de cutremurul vrajbei ascunse.
Pe la colțuri se aud bârfe,
șoapte tăcute ce zboară din pasăre-n pasăre,
din ramură-n ramură.
M-am încurcat în zile ca într-o pânză și nu mai știu să mă desprind.
Mi-e teamă de acul de paianjen,
de lipiciul firelor lui rotunde,
simetrice, frumoase.
Tăcerea domnește pe străzi,
printre fire de iarbă, în porii pământului,
și țâșnește spre stele printre culori de alb și albastru, pe cer
Și ce cer imens, îmbălsămat de culoare.
Și ce vânt tăcut, aiurind se învârte ca un om beat de semeția înălțimii.
Printre fire de piatră, alte fire de apă se pierd.
Printre fire de fum, norii coboară pe case prin fire de ploaie.
Fire creată de Dumnezeu!
Fire rea, fire bună.
Tăcerea coboară în sufletul meu,
Tăcere nebună!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre înălțime, poezii despre vânt sau poezii despre viermi
Practică tăcerea până ce realizezi că ești Tăcerea. Eu Sunt -este însăși Tăcerea fără nici un practicant al tăcerii.
Satyananda în Beatitudinea Adevarului Ultim
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tăcere
Circuitul tăcerii
Tăcerea zburdă pe hârtie;
Cuvintele sunt niște lupi;
Tăcerea va muri: o știe,
Dar zburdă, cum s-o întrerupi!?
epigramă de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe epigrame despre tăcere, citate de Costel Zăgan despre tăcere, epigrame despre moarte, citate de Costel Zăgan despre moarte, epigrame despre lupi, epigrame despre hârtie, epigrame despre cuvinte sau citate de Costel Zăgan despre cuvinte
Un prieten
Un prieten mă întreabă, despre
Ce vrei să discutăm? E o întrebare prăpastie,
Cu multe fântâni de sânge, acum se practică briceagul la gât,
Telefonul care ucide, busola și moartea pe o parte,
Pe malul mării se plimbă Kafka, nu acela, altul,
Elefanții au chiloți bufanți, pasărea-spin lovește din plin,
Pasărea- arc lovește mai larg, morții se roagă pentru cei vii și cei goi,
Am exilat cuvintele, floricele, drăguțele, morfologic nu este corect,
Misiuni și promisiuni goale, duet fals, cum poți spunea DA tăcerii?
Viitorul este obscen, e nevoie de dren, printre muți bâlbâitul spune ce vrea.
Cuvântul de fier nu-mi este prieten, cuvântul ca melcul îmi pare mai blând,
Te-nșeli, zice melcul, tu nu știi ce zace, durere și somn și plâns în adânc,
Acidul cel tare așteaptă doar clipa, lumina se poate preface-n pârjol,
Primește-mi, iubito, cuvântul, sărutul, tu nu știi ce poate silaba pistol.
Pot fi precum marea, umil ca pământul, primește-mă-n palmă ca pe un duh,
Pot fi stejarul, pot fi și iarba, prin tine, din haos pot iară să urc.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre telefon, poezii despre sărut, poezii despre sânge sau poezii despre stejari
Tăcerea ta
Tăcerea poate spune multe
Intr o pădure deasă de platani
Copacul cel cu frunze mărunte
Veghează codrul de mulți ani
Prefămă n arbore de alun
Șoptească vânt cu dor în frunză
Căci am eu multe să îți spun
Tăcerea nu poate fi o scuză
Să izvorăsc din ape nesecate
Cu valurile mele să-ți vorbesc
Să îți aud gândurile toate
Și în tacerea ta să te iubesc
Să fiu un fulg din aripă cerească
Să cad în noapte pe a ta pernă
Dorul meu de tine să se lipească
Sufletul si iubirea mea eternă
De în tăcere vrei să te ascunzi
Îți las nespuse gândurile mele
Înt- o dilemă tu să te afunzi
Cu ochii minții să vorbești cu ele
Lasămă în tăcere să te privesc
În noaptea rece să te vizitez
Căci zorii zilei acum se ivesc
Îți vei dori ca tu să mă visezi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre frunze sau poezii despre copaci
Șarpele tăcerii
Tăcerea ascunde venin,
Nu, spune Eugen Ionescu,
Da, spune Tzara,
Tu spui, te sărut, apoi taci
Timp de trei secole,
Plus fort que la mort,
Paul Valery privește printre degete,
O camionetă poate reduce la tăcere pe orice înțelept,
Uiți, iubito, la început a fost Cuvântul,
Ex nihilo nihil, din Cuvânt se naște totul,
O ritornelă, vrei?
Tristețe abur trist,
Mă-nvăluie o clipă doar,
Tu n-ai plecat, nici n-ai venit,
Ai existat?
E în zadar să-ntreb pereții, corbii, cred
Că suntem doar atomi diverși,
Unii mai grei, radioactivi,
Alții-servili, ușori, perverși,
Sunt pretutindeni vid și vis.
M-așez și mă topesc în scris.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre înțelepciune, poezii despre început sau poezii despre șerpi
Despre cuvinte mari, cuvinte și necuvinte
[clișee]
viața mea se scurge printre cuvinte ca un râu fără maluri, cu meandre, vârtejuri și-împotmoliri
iubire
e un cuvânt atât de mare încât puține inimi reușesc să-l cuprindă în întregime
și toate celelalte se mulțumesc cu surogate, coji, firimituri
convinse că au cucerit Everestul
moarte
teamă, spaimă, furie, frică, nimeni nu poate să o ignore și puțini sunt cei ce o iubesc cu adevărat
dar iubirea adevărată nu înseamnă să i te oferi plin de ignoranță și așteptări
adevărata iubire înseamnă înțelegere și este de o profunzime incalculabilă
cuvânt
ajuns bătaia de joc a celor mai mulți, cuvântul ca adevăr suprem nu ține cont de lașitate și prostie
el iubește fără să aștepte răspuns, el oferă fără să aștepte vreo plată și privește totul cu pace
pentru că nimeni nu îi cunoaște începuturile maiestuoase dar dureroase în același timp
tăcere
tăcerea e o bijuterie. tăcerea e o avuție imensă. tăcerea e tot ce mai poți spera să te salveze
înțeleptul te servește cu tăceri măsurate, necugetatul te acoperă cu șuvoiul neroziilor
tăcerea nu este spațiul dintre două cuvinte, tăcerea este spațiul dintre două cunoașteri
tu ești mintea mea, eu sunt mintea ta și spațiul e doar un simplu cuvânt ce ne desparte
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr sau poezii despre frică
Megapoemul
Oricare organ are sunetul lui
În concertul vieții, mai sus și mai șui,
Creierul strigă tăcut ca un corb,
Organul iubirii e surd și e orb,
Circulăm pe un drum fără borne, în jur,
Nu e câmp și nici mare, imperiul e sur,
Infinitul la care nu ne-adaptăm,
Unde-s munții și hăul? Ca nebunii cântăm.
Creațiunea-i tăcere ori numai păreri?
Există mai mult ce a fost până ieri.
Singur aprobi, singur renegi,
Nu e nimeni să-ți spună să râzi și să pleci.
Aventura așteaptă, Providența-i mister,
Tăcerea complotului reginei Esther.
Vinovați fără vină, mereu pedepsiți,
Culorile vidului, calicii căliți.
Tăcere nocturnă, final așteptat,
Prometeu și Sisif ne-au înșelat,
Răul are a mie de flori, de culori,
O misiune de ai, faci numai erori,
Comoara-i pierdută, semințe în vânt,
Ce a fost înainte de primul cuvânt?
Un ecou poate fi după orice eșec,
Generos e Neantul, aparent este sec.
Dar din imnuri se nasc și îndemnuri, impuls,
Calea Lactee nu e de muls,
Marionetă sau om, alege sau uiți,
Pe tine mizează vagabondul desculț,
Violența tăcerii, rătăcirea-n rostiri,
Monolog paralel cu splendide iubiri,
Un joc început și neterminat,
Unde ești sau ai fost? Ori nu te-ai iscat?
Uitat e potopul, pe ce dimensiuni
Ne readunăm pentru promisiuni?
Dialog ventriloc, verbul naște mereu,
Verbul este în toate, parcă e Dumnezeu,
Despuind adevărul nu găsim mai nimic,
Iubirile mor, se preumblă pe dric,
Elocvențe de tablă, un vacuum stătut,
Mai mult decât fapta, un cuvânt te-a durut,
Iar abisul își cheamă noul abis,
Catastrofă nu este, a fost doar un vis?
Și astfel parcurgem mereu acest drum
Fără borne, iubesc doar ce știu acum.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre vinovăție, poezii despre promisiuni, poezii despre naștere sau poezii despre culori
Tăcerea mă deprima. Nu era tăcerea tăcerii. Era tăcerea mea.
Sylvia Plath în Clopotul de sticlă
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Circuitul tăcerii
Tăcerea zburdă pe hârtie
cuvintele sunt niște lupi
tăcerea va muri o știe
dar zburdă cum s-o-ntrerupi
Cuvintele sunt niște lupi
ce urlă iată în consoane
vocalele din cer se rup
plutesc tăcerile baloane
Cum urlă lupii în consoane
tăcerea moare și n-o știe
trezește-o dacă poți Ioane
tăcerea doarme pe hârtie
Cuvintele ca niște lupi
te-or devora în bot de-i pupi
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lupi, poezii despre somn, poezii despre hârtie sau poezii despre Ion
Târziu de toamnă
E toamnă, e târziu și nu știu cine
Își picură din cer tăcerea mută!
Te simt cum vii să tulburi iar în mine
Tăcerea sufletului. Taci și-ascultă!
Nu zi nimic; nu tulbura tăcerea!
Tu nu-ți dai seama? Un cuvânt de-ai spune
Ai deștepta în mine iar durerea
Iubirii care-ar vrea să se răzbune.
Abia am reușit s-o mint, și-acum
Tu vii s-aduci cu tine iar regret?
Să o trezești cu-al tău parfum?
Nu o trezi! Te rog pășește-ncet!
I-am spus că e târziu și că-n grădină
Și florile-au murit, fiindcă e toamnă,
Că nu mai au căldură și lumină
Și chipul tău nimic nu mai înseamnă!
Tu nu observi ce liniște e-n mine?
Cum toamna-și fredonează trist cântarea?
Cum picură... tăcere, nu știu cine,
Și peste toate-așterne-ncet uitarea?
poezie de Constantin Tiron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre toamnă, poezii despre muzică sau poezii despre minciună
Tăcerea - I
Nu mai sunt în cuvinte!
Strigătul arde! Mă minte!
Tăcerea are un alt preț:
De sensuri noi mă dezvăț!
Albul e surpat în abis!
Cer sfâșit! Vis interzis!
Tăcerea seduce iar și iar:
Viață de prisos! Aur avar!
Tăcerea e albă; iarăși trădată!
Dincolo de orice gând așteaptă...
Nu spun! Nu spun la nimeni nimic:
M-au iubit unii, alții m-au învrăjbit?!
... Cuvântul care era floare cândva
Acum ca un spin e-n inima mea!
Mă roadă că nu-l spun nimănui:
Suiți-mă pe cruce; băteți cui peste cui!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre zgârcenie, poezii despre trădare sau poezii despre seducție
Prieten este și cel care îți înțelegea tăcerea. Tăcerea și vorbirea sunt fapte în virtual.
Boris Marian Mehr în propriu, nu a fost publicat
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire sau citate despre prietenie
Mauna este starea care transcende vorbirea și gândirea. Este meditația în care nu există activitate mentală. Ea constă în supunerea minții. Meditația profundă este o vorbire fără de sfârșit. Tăcerea vorbește neîncetat, este un torent de "limbaj". Acesta se oprește atunci când începem să vorbim, căci vorbele pun stavilă acestui "limbaj" mut. Discursuri și conferințe pot să-i captiveze pe oameni ore întregi, fără să le fie de vreun folos. Tăcerea însă este permanentă și face ca întreaga umanitate să evolueze. Tăcerea este însăși elocvență. Îndrumările verbale nu sunt niciodată atât de elocvente ca tăcerea. Ea însăși este o continuă elocvență. Este cel mai bun limbaj. Există o stare în care cuvintele încetează, făcându-i loc tăcerii.
citat din Ramana Maharshi
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre superlative, citate despre sfârșit, citate despre ore, citate despre oratorie, citate despre gânduri sau citate despre existență