Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mă iartă!

O catedrală s-a-nălțat spre cer...
A prin în mine rădăcini, sub cruce,
Oh, Tată Sfânt, Lumină și Îndemn,
Spre calea fără de păcat mă duce!

Sunt oaia rătăcită azi, pe drum...
Să pasc lumini în calea ta, m-așteaptă!
În lumea mea am rătăcit destul...
Vin către Tine, Tată Sfânt, mă iartă!

Mă-mpiedic iar în iedera durerii...
Deșertăciuni cu chip de catifea,
M-ademenesc cu muzici ireale.
Tată Ceresc, te rog, nu mă lăsa!

Mă-mpiedic iar în iederă și teamă,
Șerpi vii mă prind în lumea necredinței
Cu muguri fini și netezi de aramă
Care promit reînvierea ființei.

Alungă Tu-ntunericul din mine
Și lasă-mă-n pășunea Ta să stau,
Căci Tu ești calea către fericire
Iar eu alături, zi de zi, te vreau.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Arată-mi, Doamne, calea...

Arată-mi, Doamne, calea... doresc s-ajung la Tine...
M-am săturat de lumea de lacrimi și suspine...
Deschide-mi ochii, Tată, pot vedea Lumina
Ce haina-mi curățește și-mi șterge toată vina...

Arată-mi, Doamne, calea... vorbește-mi din Cuvânt
Și aripi dă-mi zbor spre ceruri cu avânt...
Mai dă-mi credință, Tată, cât bobul de muștar
știu că alergarea-mi nu este în zadar...

Și de vor fi furtuni și valuri să mă bată
ocrotește iarăși cu mâna Ta de Tată...
Rămâi cu mine, Doamne, de-i rău sau de e bine
Arată-mi Tată calea ce duce către Tine!

poezie de (5 februarie 2017)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O veste tristă!

O veste tristă! Tată, ai plecat...
Aud în mine clopotul bătând,
Și satu-ntreg... și noi ne-am întristat
Tu ne-ai lăsat pustii și lăcrimând.

Azi, tatăl meu, zis Apetroaie Anton,
Pierdut de noi în anul '90
Își duce-aici al nemuririi somn,
Încătușat de vremurile reci.

Ghirlanda plânge... Lacrimi de cristal
Se scurg din suflet, tată, iar și iar.
Octombrie... o toamnă ne-ai lăsat
În suflet... zi de 9, gând amar.

Iisus în suferință-i răstignit...
plec și îngenunchi. Ne-ai părăsit,
Cuvintele de-acum sunt în zadar
Fotografia ta imi e amnar.

Mormântul, tată bun, ți-e îngrijit,
Vin iar singurătatea -ți alung,
Mi-e fratele și el de-acum cernit
Cu el alături, tată, stau și plâng.

Suntem aici, noi cei doi fii ai tăi,
Crinii de pe mormânt îi udăm.
Lăstari din tine frânți, oriunde-am fii
Prin tine "a trăi" noi învățăm.

Ți-am pus adesea candele, dar vezi?!
Lumina ți-au furat-o alți străini...
Tu strigi cu glas de clopot și aștepți
Alte mătănii și alte lumini.

În sărbători, la tine venim
Ne-aștepți... Ne chemi - o pasăre în zbor,
Noi am rămas a tale rădăcini,
Și fără tine nu ne e ușor.

Odihnă tată, ție,-n cerul sfânt!
De-ați scrie încercarea mi-e-n zadar.
Nu știu -ți scriu... Adesea stau și plâng
Și-ți rog eternă pace, la altar.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De aniversarea voastră

fiți un veac alături! Dumnezeu
lumineze calea către mâine!
Căci, tată, tu ai fost un Prometeu,
Iar mamă, tu, dumnezeiască pâine...

Voi ați vegheat prin bunul har ceresc,
La cap, lumina faptelor -mi ardă,
Mi-ați fost alături când mi-a fost mai greu
Și știu, mi-ați fost alături viața toată...

Aș lua din salba stelelor cerești
Lumina celor cincizeci de făclii,
Dar e puțin, căci, mamă, iubești
Și tată, tu pe viață susții...

Aș lua cincizeci de trandafiri, dar vai!
Ocean de trandafiri n-ar fi de-ajuns...
Mă rog doar, dragii mei părinți, din rai,
Vegheați-mi visul cel de nepătruns.

De universul tot v-aș dărui
N-ar fi de-ajuns... Credința-n Dumnezeu,
Vă fie, mamă, sabie și scut,
Vă fie, tată, pavăză mereu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La revedere, mamă, la revedere, tată!

Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că-n ziua asta caldă de blajin,
nu vin cum vine toată lumea cumpătată,
dau pomană pentru voi, ca un creștin.

Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
azi cu voi e doar singurătatea...
și mă căznesc așa cum niciodată,
și soarta mi-o blestem, și lașitatea...

Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar știți si voi că sunt plecat la muncă,
și peste tot e-o criză blestemată
și dacă vin, stăpânii aruncă.

Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
voiam vă aduc o nepoțică,
adică pentru voi, e strănepoată...
adică sunt bunel... la o adică.

Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
șipromit c-oi încerca la anul
vin și eu cum vine lumea toată,
la cimitir, să-și ostoiască-aleanul.

Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar am vorbit mai an cu un vecin,
cu moș Vasile, cel de peste-o poartă,
iasă-n locul meu la țintirim...

toarne câte un pahar de vin,
lângă mormântul tău și-al mamei – tată,
iar lumea spună: trăim, -i pomenim!
și liniștea cu clopote bată.

Și-atunce firea-mi se va liniști,
simțind din depărtări că e iertată,
și buzele-mi uscate vor șopti...
la revedere, mamă, la revedere, tată!

poezie de din blog Osoianu (9 mai 2013)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doamne, atinge-Te de mine!

Doamne, atinge-Te de mine
Căci prin valea de suspine
Pașii iar mi-au rătăcit...
Mai atinge- o, Tată
mai iartă încă-o dată
Să mă simt din nou iubit
Căci mi-e dor, Părinte sfânt
De dulceața din Cuvânt
Și de vocea Ta mi-e dor
Când în sfânta părtășie
Îmi dădeai din apa vie
Și-mi puneai aripi spre zbor...
Azi mi-e sufletu-nsetat
Și mi-e cerul înnorat
Și mi-e dor... mi-e dor de Tine...
Tu ești Scut și Mângâiere
Ești Speranță și Putere
Doamne, atinge-Te de mine!

poezie de din Clocot de cuvinte (9 decembrie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumoasa mea

În sufletul purtat spre nemurire,
Prin dragoste, devii nepământean,
Iar zeii-ți plâng menirea de-a fi înger...
Eu vreau în gânduri, înger să te am!

Zeița mea, tandem cu poezia
Și bolți de flori și versuri ți-aș crea,
Dar nu te-ascunde iar în întuneric!
Lumină fi-vei! Nu te-ntuneca!

Te port în suflet pâine frântă-n două,
Nestăpânit de foamea de amor...
În lumea ta rodește curcubeul,
Iar eu, frumoasa mea, sunt muritor...

Nu pot -ți cer, căci ești nemuritoare,
Spre lumea mea legată de păcat
Să te cobori, cât te-aș iubi de tare
Și ah, cât te-aș iubi cu-adevărat!

Rămâi un vis cu aripa de ceară
Topită-n gânduri către zori de zi!
Nu vreau ca tu fii o pământeană!
Rămâi în ceruri, să te pot iubi!

Să mă trezesc, sub geana străvezie,
Că scormonesc după iubirea ta...
Frumoasa mea din alte constelații!
Îngerul meu plăpând... frumoasa mea!

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zbatere...

Se zbate ca o inimă în noapte
Clopot vuind. Speranțele-s deșarte.
Deschid o altă poartă către mâine.
Ne cheamă-n noi spirituala pâine.
Nu suntem demni de a gusta din ea,
Ni-i grea și pustiită inima!
Atingem umbra-i dulce, cu supin
Ca sângele se prefacă-n vin.
În nefirescul trup intrăm a plânge
Și ne spălăm cu lacrimă de sânge.
Paharul plin cu har îl sorbim,
Vom săruta potirul cu venin.
Îun Duhl Sfânt să ne-ntrupăm degrabă,
Spre-a nu ne fii privirea grea și oarbă.
Apoi iertați vom fii și către mâine
Un fluture spre ceruri vom zbura,
Liberi vom fii, cu inima-mpăcată
Și cum am fost iertați, noi vom ierta.
Sorbim din vinul vieții? Trupul nostru,
Nu-i demn dintr-ânsul încă a gusta
Și cu sfială ne plecăm privirea
Și plângem calea vieții noastre grea...
În vinul sacru încă oglindește
Iertarea pentru câte am greșit,
Ne iartă Doamne! Cel care greșește
De Tine-i însetat și miruit.
Prin Tine află calea de-nceput.
În Sfânta zi de Paști e sărbătoarea
Ce sufletul de miere ne-a umplut
Și a topit din suflete ninsoarea.
Tu-ai semănat în suflete iubirea
Iertării și-a prin Fiul tău, Iisus,
A sufletelor noastre mântuire.
Durerea Lui pe cruce a apus.
Mai buni și drepți fim, iubite Tată,
Iar pentru câte am greșit, ne iartă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumul spre cer

E drumul ce te duce către cer...
Tată, de-acum, în stâlpul porții tale,
E doar un doliu fluturând stingher,
Amărăciune, dor și întristare.

Sfârșitul, eu cu lacrimi, ți-am stropit.
N-aș fi crezut vreodată că pot pierde
Visul ce în decenii, mi-a zidit
Drum drept și lin, pe ale vieții trepte.

Acum din înălțimi vei privi...
N-ai -mi mai poți vorbi ca altădată.
Știi cât voi plânge și voi suferi,
Știi că n-ai mai fii cu mine, tată!

Eu am să-mi duc tristețea pe pământ.
Mama te-așteaptă... Spune-i "ziua bună"
Plecarea voastră, mamă, m-a durut.
Tristețea-n suflet, iar mi se adună...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultima rugă

Din trupul salciei bătrâne
Am rupt un ram... Cu trupul său,
Frântă-n duioasă plecăciune,
Am plâns un fiu de Dumnezeu.

Golgota... inimi sfărâmate...
Iisus pe cruce răstignit,
Batjocorit, lovit... Prin moarte
Păcatul nostru l-a plătit.

Între tâlhari, El, prins în cuie,
Nu s-a desprins de Dumnezeu
Ci s-a rugat pentru păcatul
În care azi trăiesc și eu.

Oh, iartă-i Tată! Cu durere
Sufletul lor înfricoșat
Nu-l arunca în gheena morții!
Îi cer iertarea de păcat!

Oh, iartă Tată! Ce durere
Va fi în sufletele lor!
Ei nu cunosc împărăția-Ți!
scuipă batjocoritor...

Îmi potolesc setea cu sânge
Spre a-i ierta pe muritori,
Iar maica mea, Maria, plânge...
Vor plânge oameni uneori!

De-acum e ultima mea rugă...
Suflet... cu sufletu-mpăcat,
Căci nu vei mai voi curgă
Sânge de Fiu de Împărat.

La Tine vin cu împăcare...
Tu iartă-i, că nu știu ce fac!
În viața asta trecătoare,
Ei în întunecare zac.

Străin, în urî și-n păcate,
Sărac și fără Dumnezeu,
Viața ne e un pas spre moarte
Și jugul ei amar și greu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Calea spre lumină

Ți-e dor de-acel albastru care-n noapte,
în lumea fascinantă, ireală,
cu simțuri noi, puternice și apte,
îți colorează visul de vestală.

Cu fața către cer, îți cauți drumul
spre liniștea atât de mult dorită,
iar pleoapele-s perdele pentru fumul
din amintiri ce-au ars și te irită.

s-au pierdut, n-a fost o întâmplare,
au ars pe rând, în multe anotimpuri
în care ți-ai ascuns iubirea-n mare
atunci când arca lui trecea prin timpuri

Cu cer senin sau, poate, uragane
de care te-ai ferit și-ai stat deoparte,
lăsând ca valuri mari și turbioane
-l mâne, singur pe cărări, departe.

În lumea ta, sunt visuri ce te-mbie
la o uitare-a vieții fără vină
iar calea ta în viitor fie,
în liniște și pace, spre lumină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e atât de dor de tine, tată!

Mi-e atât de dor de tine, tată!
a-și da orice -mi fii aproape,
-mi dai iar sfaturi înțelepte,
Ca filozofii în etate,
stăm la masă ca odată.

Mi-e atât de dor de tine, tată!
îți revăd privirea blândă,
Ce ochii negrii îți rotunjeau
Și râsul larg, deși cam rar,
Când lumea era mulțumită.

Nimica nu te supăra,
Ca lenea și minciuna coaptă,
Ce necuviința fluturau,
Fără tupeu, din poartă în poartă,
Crezând-o chiar emancipată.

Te războiai cu orișicine,
Pentru prostia afișată,
Ca să nu prindă rădăcini
La Poarta mult prealuminată,
Căci tu știai ce era sfânt.

Mi-e atât de dor de tine, tată!
De glasul tău cântând romanțe,
În zilele de sărbătoare,
De demnitatea-ți neclintită
Și de respectul tău din poartă,
Față de toți românii buni
Plini de omenie și credință.

Mi-e atât de dor de tine, tată!
Și mândră sunt, că eu ți-s fată,
Care iubește tot ce-i sfânt,
Așa cum îi spuneai odată.
Mi-e atât de dor, de tine, tată!
Și îmi lipsești, așa de mult.

poezie de (20 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăciune

tată,
dă-i tu fetiței de doi ani
înțelepciunea frunzei

zborul întors al celor ce pleacă

galbenul din bobul de grâu

negrul adânc al pământului
spală-l tu cu lacrima ta
izvorâtă din cer

pe mine mă iartă, acum
când ghețurile dorm,
pentru toate păcatele

mă iartă că sunt fruct copt
în noaptea dintre vișini

sunt mare,
tată, am crescut
în lumea ce cade în gol
a neputință

spală cu lumină dacă poți
așa cum speli cocorii, tată,
și mă iartă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea

Când picură ploaia pe geamuri
Și ochii îi îndrepți către mine
Iubirea sunt gesturile mele
Care le îndrept către tine.
Și calea pe care eu urc
E o cale ce duce spre cer
Acolo eu stiu ca e bine
Acolo nu e nicăieri.

poezie de (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Nicoleta PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești ce sunt eu pentru tine

Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar sunt îngerii cu mine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
ești ce sunt eu pentru tine!

Și iar îmi vine să mă scutur
Ca un cireș de floare nins.
Să stau îmi vine, ca și flutur,
În părul tău de flori cuprins!

Și iar sunt galbenă petală
În parul tau de catifea,
Și iar mă porți cu-atâta fală
Ca o năframă sfântă, așa!

În tine însăți eu sunt eu
Și stau smerit, cum se cuvine,
Și iar mă leagă Dumnezeu
Cu un ștergar pe veci, de tine!

Și iar ne naștem din neființă
Și într-un galben labirint
Eu sunt o spadă de voință
Și tu ești scutul de argint!

Și iarăși eu trăiesc prin tine
Ești foc și apă și pământ
Și chiar la Denii simt cum vine
Trimis de tine Duhul Sfânt!

Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar vin îngeri de la tine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
Că sunt: ce ești tu pentru mine!

poezie de (5 iulie 2011)
Adăugat de Nicolae RoleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugăciune de binecuvântare!

Doamne, Tatăl meu din ceruri
Azi Te rog cu glas fierbinte
Te-apleci cu îndurare
Rugii mele ia aminte...
Azi e zi de sărbătoare
Căci ți-aduc în Fața Ta
Pe acest micuț odor
Spre a-l binecuvânta!
Brațul Tău de Dumnezeu
-L întinzi spre el acum
-I fii Doamne călăuză
Ne-ncetat pe-al vieții drum...
-i dai Tată sănătate,
Dragoste și bucurie
aleagă calea dreaptă
Care duce-n veșnicie!
Iar pe dragii lui părință
Doamne, i-ai pe Brațul Tău
Dă-le sfântă-nțelepciune
Și ferește-i de ce-i rău!
Pune-n ei un duh curat
Plin de dragoste divină
Și le dă putere Tată
Pentru vremuri ce-or vină!
Fă căminul lor o oază
De iubire și credință!
Poartă-i Tu în carul Tău
Ce duce la biruință!

rugăciune de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu am un Tată

Eu am un Tată scump în cer
Și-un Sfânt Mijlocitor mai am,
În încercări eu nu disper
Căci nu mai sunt cel ce eram.

Isus Hristos m-a mântuit
Și viața veșnică mi-a dat,
De făr'-de-legi m-a izbăvit,
În sânge haina mi-a spălat.

Cum voi putea -I mulțumesc
Că pentru mine a murit?
Cum aș putea -L părăsesc
Când pentru mine s-a jertfit?

Pe lemnul crucii El a plâns
Nu pentru El, ci pentru noi,
C-atât de josnici am ajuns,
La suflet și la minte goi...

Eu, dezbrăcat de caracter,
Înconjurat de lașitate,
N-am mai avut ce -I ofer,
Doar pizmă, ură, răutate...

Dar El, plângând cu mult amar,
Cu sângele-I curgând pe cruce,
Îndurător fără hotar
Îmi spuse-atunci cu voce dulce:

"Eu vin la tine să te iert
Iar tu cu pietre-arunci în Mine,
În gură ai veninul fiert,
Îți fierbe sângele prin vine.

Să nu uiți însă niciodată
Că ai un Tată scump în cer
Și-o dragoste nestrămutată
Eu azi pe cruce îți ofer."

Nu meritam fim iubiți
Ducând o viață de păcate,
De-aceea suntem fericiți
Că ne-ai salvat, Sfânt Împărate.

Pe Golgota, acolo, sus
A fost iertat păcatul meu
Prin jertfa Domnului Isus
Pe lemnul crucii gros și greu.

Smerit, vin astăzi – ca și El –
-I mulțumesc o veșnicie
Căci însăși jertfa Lui de Miel
M-a adăpat din Apa Vie.

poezie de din Semințe de Rai
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Calea către fericire

Întotdeauna fie magie
pentru oamenii din apropierea ta.
Tu te grăbești spre fericire,
eu vreau să uit totul.
fie lumină,
fie veselie,
fie culoare,
chiar dacă totul este
în alb și negru.
Întotdeauna fii pentru alții
ce vrei pentru tine
adică calea către fericire.

poezie de (16 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

calea ferată
un drum spre necunoscut –
șerpi negri și lungi

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plecare spre înalt

Cu sufletul îndoliat
Și plin de-amărăciune,
Tăicuță dragă, ai plecat
Și rătăcești prin lume.

Un înger, tată, călător...
Și-atât ești de departe!
Eu știu, de noi, că-ți este do,
Dar te ascunzi în moarte.

Trec păsări negre... Pe aripi
Au lacrimi și durere.
Oh, tată, înger călător,
În lume totul piere.

Pe cruce-un nume. Și în gând
O tristă amintire...
Te întrupezi cu Duhul Sfânt
Și ești nemărginire...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă la altar

Îngenunchem azi în fața Ta, Părinte Ceresc
Și din inimi sincere Te rugăm
Ca, în această glorioasă zi,
Prezența Ta să fie în Templul Tău,
Și Duhul Sfânt harul să-Și reverse din plin
La această sărbătoare...

Binecuvântă Tu acești doi tineri
Care azi își predau viața Ție!
Trimite îngerii Tăi pe pământ,
Aripile iubirii să și le deschidă deasupra celor doi!

Revarsă, Doamne, har și Duh Sfânt peste inimile lor,
Flori de bucurie așterni pe calea lor,
Mănunchi de speranță legi în viața lor
Și, fi-le Tu, alături mereu!

Acum, pe pământ, e sărbătoare
În inimile lor e sărbătoare,
Cu grabă și entuziasm ne-am alăturat și noi acestei sărbători,
Iar cerul întreg se bucură la această sărbătoare!

Tată, Te rugăm ca sărbătoarea de acum, de pe pământ
continue și pe tărâmul veșniciei!
Fă ca ecoul dragostei lor străbată culmile eternității!

Și...
Te mai rugăm, Tată Preabun
mergi alături de ei
Ceas de ceas, zi de zi
Până-n vecii!

poezie de (26 iunie 2013)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Lumea se hrănește numai din paradoxuri? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!