Ninsoare cenusie

Ninge-ncercanat si singur
Pe aleea cu castani,
Ceru-si cerne negre ganduri
Dintr-un nesfarsit noian.

Soarele si-a ascuns fata
Inghetat si-absent.
Doar ninsoarea curge-ntruna
La timpul prezent.

Frigul musca si din pietre
Cu coltii lui de sarpe.
Noaptea-ti intra-adanc in suflet,
Vara e departe.

poezie de Mihaela Baci (februarie 2015)
Adăugat de Mihaela Baci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsori pe incandescenţa vieţii

Ninge iar pe aleea cu castani ce-am pastrat-o in suflet.
Florile, lumânări incadenscente, se sting încet,
una câte una, atunci când fulgii mari şi plini
de povara anilor ce am strâns în norii vieţii,
încearcă să le sărute flacăra.
Florile de castan ridică întrebător petalale iernate,
nu se opun sărutului purificator şi îngheţat.
Pentru gingăşia albului atrăgător de fulgi de nea,
plătesc nemurirea cu frigul îmbrăţişării ucigaşe.

Ninsoarea acoperă până la ultima frunză,
castanul falnic ce îmi străjuia copilăria.
Frigul mă cuprinde purtându-mă în împărăţia uitării,
imobilitatea ghietii ascunde o inimă de castan.
Acea micuţă inimă roşie, ce uneori se desface în două,
nu are putere să se opună sărutului alb al timpului.

Castana ce în copilărie îmi zâmbea
din inchisoarea incandescentă şi ţepoasă a vieţii ce mă aştepta,
azi, s-a transformat în ţintirimul anilor spulberaţi
de ninsoarea din destinul ce a infulgurat sufletul.
Doar un fulg mai aşteaptă o ultimă petală a ultimei flori.
Constat fără să mă mir că iarna aceasta,
castanii sunt pe cale de dispariţie.

poezie de Marioara Vişan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima din toamna

De cand n-am stat in ploi de vara
Nu stiu nici eu, nici ploaia de afara
Acum e toamna si pe strazi cad grei
Picuri marunti eterni pe friguroasele alei.

Cu lacrima una se fac cand zboara
Si se aseaza pe aleea ce odata-n vara
A sustinut alti picuri ce cadeau pe buze
Si mai apoi se revarsau ca niste muze.

Doar eu si ea cunoastem ce a fost odata
Intre baiatul ce iubea la nebunie-o fata
Si eu cunosc ce-a fost si ce nu este
Intre baiat, alee si fata din poveste.

Aleea vrea sa-mi mangaie obrajii reci
Eu o opresc si-i spun cuvinte seci
Caci ploaia de afara ma indeamna
Sa nu o las sa-mi fure lacrima din toamna.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doar un păcat mi-a mai rămas ascuns la colţul inimii...
un singur fior...
strălucire desprinsa din Rai dă ochilor mei...

Când nimeni nu mă vede
îl las sa curga pe buze şi-l murmur încet...
cald, departe, dar cald...

Un singur păcat mi-a mai rămas
de purtat
adânc în suflet...
Toate celelalte s. au stins in focul lacrimilor mele...
Când voi muri,
păcătoasă, cu acest păcat în brate sa plec,
sa plec cald şi departe...

Oamenii nu iartă păcatele,
insă Cerul se deschide in fata strălucirii pacatoasei iubiri...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Doar un păcat mi-a mai rămas ascuns la colţul inimii...
un singur fior...
strălucire desprinsa din Rai dă ochilor mei...

Când nimeni nu mă vede
îl las sa curga pe buze şi. l murmur încet...
cald, departe, dar cald...

Un singur păcat mi-a mai rămas
de purtat
adânc în suflet...
Toate celelalte s-au stins în focul lacrimilor mele...
Când voi muri,
păcătoasă, cu acest păcat în brate sa plec,
sa plec cald şi departe...

Oamenii nu iartă "păcatele",
însă Cerul se deschide in fata strălucirii "pacatoasei" Iubiri...

..."căci mult a iubit..."

poezie de Mariana Daniela Bidaşcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru

Carbonizate flori, noian de negru...
Sicrie negre, arse, de metal,
Veştminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru...

Vibrau scântei de vis... noian de negru,
Carbonizat, amorul fumega-
Parfum de pene arse, şi ploua...
Negru, numai noian de negru...

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele ascuns în zori

Cerul brăzdat de nori
Cad picuri de sudoare
Soarele ascuns în zori
Asteaptă cu răbdare

Lacrimi pe pământ
Ochiuri de cascadă
Păsări aleargă în vânt
O ramură stă să cadă

Te am căutat în nor
Erai o raza ascunsă
În zborul unui cocor
Fulg aripă desprinsă

Aruncă soarele pe cer
Nu-l mai ţine ascuns
Lasă -mi sufletul liber
Timpul tău s-a scurs

Norii cei gri se sparg
Iese soarele zâmbitor
Prin căldura lui alerg
Obrajii -mi roşu' bujor

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai ninge cu tine

din bolta mai curge ninsoarea plapanda
din meri in rugina uitati si batrani
iar eu te mai strig printre ganduri ramase sa rada
in oglinzile sparte-adunate in maini.

se crapa blestemul nimicind ruga-n ruga
inghetand peste nouri dimineti inadins
lasand doar o urma de ceas ca o sluga
sa bata la geamuri prin aburi si vis.

necheaza si zburda ocara din mine
si fulgii se-astern linistiti si timizi
ma umple de furii ninsoarea cu tine
si alb te asterni in vecernii si razi.

te citesc si te cant cu o lira ce-n veghe
mai murmur-alene printre flori ce tot curg
cuvinte uitate in bolta pereche
in albul departe ce ninge din rug.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înviere

Mi-e trupul sarpe rupt in doua
de legea Ta: si-a zvircolit
chemarea pina-a asfintit
durerea a-mpletit cu roua

coroana de-nrosiri si spini
pe fruntea rugii mele noua
c-un singur trup si lacrimi doua
Imi creste, sumbru, din ruini

un epitaf de amintiri
- rugina vrerilor de noapte
pierdute-n sure prafuiri

ca inchinarea unei toamne
-Sa strig in lespede de soapte
c-am inviat in Tine, Doamne?

poezie celebră de Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea ucisă

am aripile rupte
sunt pasăre rănită
închisă într-o colivie
să zbor unde
să zbor de ce
să zbor cu ce
ieri au ucis pasărea
cu pietre
au ascuns cântecul
sub pietre
au îngropat inima
între pietre
pe ţărmul pustiu
azi, doar sânge
pe pietre

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ganduri de iubire

Ganduri de iubire,

Fericirea este atunci cand ma privesti,
cu o lumina ce straluceste peste soarele meu
iar gandul tau ajunge la mine,
in sufletul meu,
ce il face sa tresara la auzul glasului tau,
care simte caldura buzelor mele in interiorul lui,
de unde izvoraste lumina iubirii noastre
ce ne inconjoara pe amandoi,
in edrnul fericirii eterne.
aceasta esti chiar tu iubita mea.

Ganduri de iubire.

poezie de Silviu Petrache (23 decembrie 2012)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aleea clasicilor

În minijupă, cam nurlie,
Când merge fata, parcă scrie.
Aşa încât şi eu mă prind
Că merg în urma ei... citind.

epigramă de Gheorghe Bâlici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este deosebirea dintre o muscă şi o femeie?

Musca te enervează doar vara.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adolescenţa

Vînd dumbrăvi şi optsprezece ani
Stradă cu salcîmi şi cu castani
Primăvară-n balta renăscută,
Zile ce amintirea le sărută.

R. Pe nisipul plajelor de aur
Soarele ne-a întins cununi de laur
Fata mea de Dunăre şi şoapte
Fata mea cu păr de miazănoapte.

Fată, mijloc de viorică
Unde-i casa noastră de latină
Mîzgălită printre ablative
Cu distihuri şchioape şi naive.

Se arcuiau prin sălcii catedrale
Luntrea noastră se pierdea agale
Într-o ţară de tăcere şi stuh
Gîndul dispăru şi din văzduh.

Sărutarea noastră caldă şi invoaltă
Avea gustul merelor de baltă
Dulce, sângerată şi amăruie
Ani au fost ce din străfunduri suie.

Nu, acestea nu se pot uita uşor
Niciodată nu se sting, nu mai mor
Hei, dumbrăvi de vise şi castani
Vînt, nisip şi optsprezece anï.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploua dintr-un colţ de mângâiere

ploua dintr-un colţ de mângâiere,
din ochii unei lumi încet plecand
spargand intregul linistii ce-n mare
isi taraie genunchii tremurand.

nici perle de iubire nu imbraca
nici simfonii ce-s rupte dintr-un val
in timpul scurs pleoapele-si apleaca
si musca din durerea varfului astral.

adancul nimicindu-l cu blandete
suspinului -catarg, doar un amurg
nu-s degete de luna-n menuiete
si nici condurii toamnelor in demiurg.

se sfarma-n val cuvintele nespuse
talazurile-s scriu iubiri ce le-au crezut
lagune de saruturi dorm seduse
si cersetor ramane-azurul nevazut.

renasc doar din lastari salbatici
doar florile iubirii pentr-o zi
lunatici astrii in conduri satanici
răpun tot cerul pentr-a nu mai fi.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora zgâriată

curg umbrele păsărilor în cuibul înserării
lumina sură cerne în ea
cântul de brumă
şi păsările şerpuiesc
în văzduh cutremurând
cuvintele îmblânzite

ora zgâriată lasă o dâră de sânge pe pietre
dormim într-un timp ursuz
şi ne trezim în mijlocul nopţii
să chemăm din ocna de sare
îngerul cu aripi de cenuşă
să aprindă focul în sobă
că e frig în suflet
şi lumina-i departe

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie

Noaptea a cazut peste noi,
Cu trosnet clar de luna
Si ne-a gasit pe dinauntru goi
Si-ncercanati de ura.

Acum suntem un eu si-un tu,
O viata ne desparte.
Am fost odata amandoi,
Dar asta e departe.

Cand soarele-a apus in doi,
Ciudata e menirea.
O lacrima din ochi a curs
Si s-a uscat aiurea.

poezie de Mihaela Baci (februarie 2015)
Adăugat de Mihaela Baci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vazut vara

Macii însângerează vara
Vara îşi arcuieşte verdele
Tulpinile verzi
taie arşiţa-n două.
Lumina născând albastru
Adulmecă spicele aurii
Aur arzând străbate
Oglinda albastră.
Aripile strapung aerul
Suflete albe
Căzând fulgerate în valuri
se-ntorc în mare.
Norii însetaţi aruncă
Lacrimi rotunde
Tulburând liniştea
Pământului încins
Visele negre ascund
Rotunda lună
Cuvinte ucise, nasc
Colţuroasele pietre.
Sufletul rotund în vară
Adulmecă păsări
Săgetând asfinţitul
Şi inima mea.
Eu am văzut vara
Născându-se
Şi murind.

poezie de Monica Danila
Adăugat de Sorina Minescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara şi frumuseţea literelor metalice

Vine vara şi vom transpira frumos
Când gândul ne respiră prin porii fericirii în trei.
Cu pixul tău metalic voi rescrie o poezie cu greutatea metaforei din litere albastre
Te vreau în inimă deschis şi nu de fier.
Ascuns printre mistere
Nu-mi cere să tac... Tăcerea e mormântul unui singur om... Nu-mi cere să mă pierd
Prin aripile încălzire de dragoste şi mângâieri
Un suflet delicat şi o balerină printre stele vor dansa
Tu, eu şi... pana mea.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

noapte ploioasă -
dintr-un noian de stele
doar licuriciul

haiku de Vasi Cojocaru Vulcan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicile negre

Pisicile negre de pe acoperis,
soarele negru, camasa albastra neagra...
Nu-e nimeni geniul muzicii negrilor,
care ma inteleaga!.

Cainii negri in cerul gurii
latra la lemurii.

Fluturi negri din oglinzi
ganduri negre iti trimit sa le cuprinzi.

Porumbeii albi langa corbi~
Ochii albi ai sclavilor negri langa surdo-muti la fel de orbi.

Zilele negre ocupa un spatiu mort~
Lumanari negre s-aprind singure pe tort.

Toate culorile peisajelor din avion sunt in cutii negre~
Zboara invers mersul pasarilor de carbune~
Se agata hainele de sanii prostituatelor cu diamante~
Toate fulgerele si tunetele sunt ca o rugaciune
inainte de sarituri cu parasuta
in zone crepusculare numai pentru parapante.

Totul e lipsit de transparenta, nimic nou...
Aceeasi culoare
intr-o permanenta miscare;
Aceeasi existenta
in rumegus de autor necunoscut.
Crime pe partiile de ski
din casa cu stafii
din viitorul cat mai apropiat de crimele perfecte din trecut.

poezie de Ovidiu Hortopan (23 ianuarie 2009)
Adăugat de Ovidiu Hortopan
Comentează! | Votează! | Copiază!