Muchii
Muchii strâmbe, muchii albe
Diforme și umbrite
În unghiuri cifra vi-o cântați
Când drepte când lungite.
Figura voastră stă portret scurgându-se-n carouri
Iar romburile toate-n piept
Din cubul mingilor poet
Sclipesc pătratice, încet
Pe muchii cad în goluri.
Triunghi să fie Dumnezeu
În unghiuri isoscele
Rotunde lumi pe-un vârf de stea
Cutia-și închide-ntr-o parte,
Pe latura stângă, pe muchia din ea
Pe marginea bruscă de carte.
Dreptungiuri mai mari și dreptunghiuri mia mici
Din stele cobor piramide.
Privit dintr-o parte ai zice că-i cort
În care inele stelare
Senvârt tot în cercuri până uită de tot
Ce figură cu muchii-i un soare.
Curg valuri prin vremuri
Pe muchii de stea
Cresc cruci ascuțite la colțuri ...
Lumina se-avântă și se taie din ea
În curbate bucăți, curcubee
Pierdută se-nvârte geometric și ea
Pe muchii de spațiu,
Calea Lactee.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre religie
- poezii despre portrete
- poezii despre poezie
- poezii despre muzică
- poezii despre geometrie
- poezii despre cărți
- poezii despre curcubeu
- poezii despre cruce
Citate similare
Mina
Se-nvârte creionul nebun de-amețeală
Și varsă bucăți de idei destrămate
Se-nvârte lumea toată
Cu ochi bulbucați îmi caut prada disperată
Printre stâlpii ce se tem de propriile umbre.
Coloanele, drepte cândva
acum se clatină.
Pe umeri goi se sprijină cu frică
ideile ce-mi alcătuiesc lumea.
Se leagă-ntre ele cu muchii de ceară
Miezul nopții căzând se taie în fâșii de lumină:
ceara-și înalță rugul în flăcări.
Bucăți grosolane din vârf de creion
îmi sunt zăcământ,
nestemate,
și aur și mină;
în nopțile-adânci,
destrămate
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre idei, poezii despre frică, poezii despre noapte, poezii despre nebunie, poezii despre miezul nopții, poezii despre foc sau poezii despre aur
contracții
vergele subțiri de oțel drumul
muchii încinse, culori mate
lumina din ce în ce mai puțină
din departe
vin trunchiate ecouri, nimeni nu mai strigă
numele meu desfrunzind, literele
bietele lui litere gârbovite
zăpezile noi apasă, acoperă drumuri
sting muchii și voci,
îngroașă vergele
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zăpadă, poezii despre voce sau poezii despre culori
Muchii albastre
Mă spăl cu priviri
până-n fântână
pe muchii albastre
cu pești
și cuvinte
cât de aproape-i izvorul
de stele
ce umblă
pe mâini nevăzute
speranță și dor
scoică
adusă de ape
mi se desprinde privirea
de ochi
și alunec
cascadă pe mâini
cu zâmbet stropită
metamorfoză subțiată
până-n izvoare
meninge în picuri
crescută pe ploaie
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (27 iunie 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre ploaie
- poezii despre pești
- poezii despre mâini
- poezii despre dor
- poezii despre cuvinte
- poezii despre creștere
- poezii despre apă
- poezii despre albastru
plus
ziua o măsoară gândurile de fapt,
asta-i viața, ceea ce-i porți emoției
ofrandă
mintea-i între muchii boante
trupul curat
așchii șuieră unele pe dinăuntru sar, altele
rămân cuminți și moi
înfipte, părând inima unui arici
noaptea o măsoară gândurile, de fapt,
aici încep zbaterile, centrifuga
din lame subțiri ascuțite până în zori
devenind muchii boante zilei următoare
întind brațele
umbra-i o cruce și nu știu de ce
din profil dacă privești
tot cruce se vede nu cumva
deja alte brațe, înăuntrul meu
sunt întinse?
în balansul acesta
ființez și prisosindu-mi emoție
și lame
le trec în cuvinte
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre curățenie
Gândul
O, cum se duce gândul pe căile astrale
și în infimul clipei, ajuns la infinit,
destramă vraja sorții în visuri vesperale
la porți întredeschise pe muchii de cuțit.
Și nici măcar lumina nu poate să ajungă
acolo unde gândul deja a fost ajuns
și nici trăirea clipei nu poate să se stingă
căci tot ce face gândul rămâne nepătruns.
Pe ce suport ajunge la marginile lumii?
sau dincolo de margini, în infinitul mic
al clipei resimțite trecând prin toți atomii
ce par a face timpul aproape din nimic?
Pe muchii de-ndoială această paradigmă
cu mintea mă împinge, mereu mai hotărât,
spre detașarea calmă de tragica enigmă
adusă de-ntrebarea: ce-a fost la început?
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate (2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre infinit, poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre tragedie sau poezii despre astre
Pe muchii de dileme
Avem prea multe nefirești probleme
de rezolvat în fiecare zi,
s-au adunat pe muchii de dileme
și ne-ntrebăm: "A fi sau a nu fi"?
Iar magica-ntrebare ne pătrunde
în sufletul rămas neprotejat
pe un tărâm străin care ascunde
un vast război, cu scop nedeclarat.
Ne rătăcim în căutări sterile,
bătând la porți lăsate cu-mprumut,
în dosul lor stă Kafka, nevăzut,
să scrie-n taină ultimele file
dintr-un roman rămas neînceput.
În timp ce așteptăm deznodământul
pe un crenel ce trebuia zidit,
Bacovia se-ntoarce osândit
ca, pe ascuns, să-si caute mormântul
în miticul Castel neconstruit.
Aștept în van minunea nesperată,
pe zidul dărâmat de sub crenel,
și parcă văd în față, deodată,
cum Kafka se ridică din Castel.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate, Ed. ePublshers, București, 2919 (2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre război, poezii despre castele, poezii despre George Bacovia sau poezii despre Franz Kafka
Cântecul biruinței
Pietre
ploaie
vânt
furtună
gând zvârlit
până în marginea căutării în piatră
ninge
cu ochi
plouă
cu vorbe
până în marginea căutării în piatră
clipe zdrențuite
pași sfârtecați
din piatră
picuri
picuri
pe piatră
dar
alături
o floare
floare de nufăr
cuvinte
prinse în rouă
în rouă
zbor și
stea
surprinsă în zbor peste ape pe muchii de raze
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre rouă, poezii despre nuferi, poezii despre ninsoare sau poezii despre flori
Verbul A FI
mă-ntreabă ce văd în perspectiva fiirii.
În locul meu le răspunde
regnul spiralelor morții mugind
la muchii gravate pe sticla pătratului
despre care arșița de pe buzele luminii
mi-a spus că-i un pahar însetat de cercuri.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre moarte, poezii despre grafică sau poezii despre arte plastice
Și ca o spadă cu muchii doare în mine scheletul
Marta Petreu în Apocalipsa după Marta, Sînt vie, p. 402 (2011)
Adăugat de Kocsis Francisko
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doruri uscate
Tu știi că între noi trăiește enigma,
Când ochii ți-i pleci, gândind că nu-i bine?
Ne-ntoarcem grăbiți, gonim paradigma
La alte năluci din umbre străine.
Tu știi că în taină se-nconvoaie și gem
Corvoada de patimi flămânde și rupte,
Iar toamna-ntre noi frunzărește blestem
Când doare sudoarea-n cuvinte pierdute?
Tu știi că arama-i din ruinele verii
Și pașii-i călește prin soare cu muchii,
Când seceta tâmpă ne scutură merii,
Iar basmul tău uită de corole și rochii?
Tu știi că foșnesc dureri vinovate
Și-n aur se-ascund doar doruri uscate?!!!
sonet de Aurel Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre vară, poezii despre rochii, poezii despre ochi, poezii despre mere sau poezii despre durere
Doruri uscate
Tu știi că între noi trăiește enigma,
Când ochii ți-i pleci, gândind că nu-i bine?
Ne-ntoarcem grăbiți, gonim paradigma
La alte năluci din umbre străine.
Tu știi că în taină se-ncovoaie și gem
Corvoada de patimi flămânde și rupte,
Iar toamna-ntre noi frunzărește blestem
Când doare sudoarea-n cuvinte pierdute?
Tu știi că arama-i din ruinele verii
Și pașii-i călește prin soare cu muchii,
Când seceta tâmpă ne scutură merii,
Iar basmul tău uită de corole și rochii?
Tu știi că foșnesc dureri vinovate
Și-n aur se-ascund doar doruri uscate?!!!
poezie de Aurel Petre (16 octombrie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decizia este un cuțit ascuțit care face tăieturi curate și drepte; indecizia este un cuțit bont care rupe și sfâșie și lasă muchii zdrențuite.
citat din Gordon Graham
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre curățenie
* * *
Când iarna se sparge
din abur te-ntrup și din
trâmbiță nouă de miere.
Burgul cel tânăr face floare
până în umăr chemându-te,
copacii te vor
fluierându-și somnul subțire
în muguri, lupii ies
din pielea mieilor
buimăciți de iarba întoarsă
și-adulmecă piatra
pe unde-ai umblat tu,
ca amiaza bătută pe muchii
de-albine...
Osana! a venit Adalbertus,
cu o ploaie de greieri victorioși
a venit.
poezie de Daniela Caurea din Adalbert Ignotus (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre tinerețe, poezii despre somn, poezii despre oi, poezii despre muguri, poezii despre miezul zilei, poezii despre miere sau poezii despre lupi
A înflorit...
A înflorit speranța
Din spinii din cunună,
A înflorit credința
Din țepii ascuțiți,
A înflorit iubirea
Din flamura creștină,
A înflorit și moartea
Prin Învierea lui Iisus.
A înflorit și lacrima
Simbol al suferinței,
A înflorit și soarele
Vâslaș neobosit,
A înflorit și cerul
Polata-i e străjerul
Celui ce ne veghează
De la răsărit la apus.
A înflorit lumina
În tușe de creion,
A înflorit căința
Pe muchii de amvon,
A înflorit virtutea
Sub al iubirii blazon,
A înflorit nemurirea
La al sorții ponton.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre creștinism, poezii despre suferință, poezii despre simbolistică, poezii despre Soare, poezii despre Iisus Hristos sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ceva s-a rostogolit
ceva s-a rostogolit cu zgomot umblând amar
prin cuvinte
timpul s-a rupt în bucăți
ochii fără somn au rămas pironiți de stele
zâmbetul crispat se oglindește și în cafea
s-au întețit gândurile făcând muchii în pereți
insomniile se culeg din măruntaiele cerului
e un început de dezlipire de efemerul mister
ascuns printre frunze
coborâtor din stele
de puntea pe care niciodată n-am mers
de golul rece mărșăluind cu picioare de plumb
de asfințitul singuratic pe pământ
de uimirea unui fir de trifoi
genunchii și palmele au sens tămăduitor
ca și vântul ce adie-n plete
totul îngână pieirea timpului
când visam cu o mie de ochi
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre singurătate, poezii despre păr sau poezii despre plumb
Când viața ne împinge pe muchii abisale,
Salvarea e-n acorduri de flaut și cimbale.
Viori, piane, harpe, violoncele, tube,
Pot vindeca mâhnirea și-a sufletului bube.
catren de Mihaela Banu (11 octombrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre tristețe, poezii despre salvare, poezii despre prăpăstii sau poezii despre pian
Bat cuie
Bat cuie... cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet și răni pe mâini
Și uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,
Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai șubred -
Cu mersu-mpleticit și-ncovoiat,
Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Și-ndur scrâșnind acutele dureri,
Oricum, am cam uitat să fiu femeie,
Trudind peste puținele-mi puteri.
Bat cuie, dar cu gândul sunt departe,
Trăind povești din timpuri de demult,
Și mă ascund în filele de carte -
De după ele, sufletu-mi ascult,
Bat cuie-n basme, le agăț în grindă
Și cad, mă scurg de vlagă în pământ,
Boabe fierbinți încep să se desprindă
Și-mi curg peste genunchii tremurând,
Bat cuie-n cer-să leg de veșnicie
Tărâmul nesfârșitei suferinți,
Bat cuie în tăceri și-n nebunie
Și-i răstignesc în versul meu pe sfinți...
poezie de Emilia Amariei din Confluențe literare (24 noiembrie 2016)
Adăugat de Emilia Amariei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre pâine sau poezii despre prezent
Cum dracii dorm
Cum dracii dorm cu capetele-n smoală,
Cu labele pe muchii de cazan,
Și unghii lungi, în creștere domoală,
Din iad afară ies ca din mărgean,
Mă simt iar înțepat de patimi surde,
Luat pe sus de oarbe năzuinți.
Din întuneric, visele, să zburde
În carnea mea, din iad, sosesc fierbinți.
Mai albă decât florile de leandru
Tu întărâți iar trupu-mi - și prin cerc
De foc faci sufletu-mi, sărind, puiandru,
Ca încercându-mă să te încerc
Și să ascut pe buzele-ți subțiri
Răzmerița-mi de coase și simțiri.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre iad sau poezii despre draci
Ardealul - ploaie de stele
Cântecul frunzei
în zbor peste ape-i
Ardealul
șuvoiul acesta de stele
ploaie
pe drumuri de munte
cu floarea de colț
cu stânci
și cu pași
același
să nu mai rămâi
Ardealul
e cântecul apei
ce cade-n cascadă
e mersul pe ape
pe Someș și Mureș
când ploaia se varsă
din ochi în priviri
pe frunze
pe mână
să nu te
mai miri
izvor
și-mpletire
de șoapte și voci
cunună de ploi
de pași și de stele
cuvinte și stânci
prăpăstii adânci
pasul și zborul
pe ulițe-n vis
mersul pe zid
pe apă
prin ploaie
și cântecul pietrei
sălbatice-n munți
strajă pe vârfuri
pe stânci
ciuperci de lumină
de umbră
de flori
e țara aceasta
numită Ardeal
poveștile
prind rădăcini
ca umbra pe ape
ca norii ce-ți fură privirea
poteci de cuvinte
în urmă lăsând
zborul de fluturi
o taină rămâne
pe muchii de foc
pe muchii de dor
să nu-ți afli loc
ci călător
pe poarta iubirii
să intri
s-alergi
Ardealul să-l strângi
să-l porți în priviri
ziua
aici e un vis
cu atâtea orașe
cu sate și văi
cu muguri și ochi
cu stele și oi
cu miei și cuvinte
ce-ți plouă pe mâini
ciuperci de lumină
te absorb și te pun
să umbli pe drum
cascade de vis
și pomi
și păduri
aici se-mpletesc
cu soare și dor
Ardealul
e cântecul apei
e mersul pe frunze
și zborul spre stele
când însuși o stea
ți se deschide
ție în mers
în zborul pe frunte
cântecul ciocârliei
și zborul rândunicii
în sine
ziua când cade
uitându-și minutele
ce-i mai rămân
chemare sub ape
până-n izvor
Ardealul
e casa
pe munți de priviri
niciodată nu mi s-a dat
pe degete
Ardealu să-l port
nici Clujul
să-l mut peste ape
pe Tâmpa
Brașovu să-l sui ca
glasul ciupercii
ce crește-n pădure
pe umeri de ploaie
ce umblă pe ape
până-n izvoare
ne absoarbe
în zid de lumină
și stele
până
în
Bogata de Jos
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid (29 martie 2013)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre munți, poezii despre frunze, poezii despre Transilvania sau poezii despre țări
Mă uit
după kafka prin ciorchinele
de oameni care așteaptă un con
de lumină să-și citească sentința
m-aș lua după o fată cu părul
despletit spre amiaza cu miros
de tămâioasă
mă uit la palmele mele flămânde
care mângâie aerul fără rețineri
nici castelul nu-l văd din celula
plasată în mijlocul problemelor
cu crenel ce trebuie înălțat dincolo
de așteptarea ce stă pe muchii
de dileme ridicate de dragoste
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aer