Străzi în amurg
Umbrele serii au fugărit lumina
Pe după loduri trase în strâmte încăperi
Nestingherit pe străzile pustii,
Ca Duhul Sfânt la începuturi,
Se învârtea un porumbel, sau poate de hârtie-o pungă
Pe rușinata stradă goală
Îngustă, stâmtă, neagră, lungă.
Vibrează în urechi un ritm
Perechi de pași cu-a lor ecouri
Ca pletele priviri pe umăr
Caută negrul cel proscris, prea plin de teamă și simboluri.
Doar stâlpii drepți din când în când
Cu capete plecate
Cu grijă ca niște tătici
Pe zidurile nopții stând
În brațe cară licurici
Sau poate-i cară-n spate!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
- poezii despre început
- poezii despre urechi
- poezii despre simbolistică
- poezii despre sfințenie
- poezii despre seară
- poezii despre ritm
- poezii despre păr
Citate similare
Lumina
Mă cuprinzi din priviri?
Mă dezgolești de umbrele tale
Mă strecori în sufletul tău deschis
Te caută privirea la marginea adierii sau apocalipsa
În liniștea serii mă vei adormi pe brațul pufos
Și-mi vei zâmbi în fiecare dimineață.
Vei cunoaște lumina
Și poate că vei fi doar o lumină la cap de tunel
Sau un pasaj al miilor de licurici din flori ale sufletului
Hai să zâmbim cu dragostea noastră
Până vor zâmbi și cei din jurul nostru
Aprinsă să ne fie lumina sufletului
Până vom parcurge drumul neprogramat
Și vom alina sufletele singure.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre zâmbet
- poezii despre somn
- poezii despre licurici
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre dimineață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Negrul seduce
Negrul se duce
Sub coji de culoare uscată
Își caută soarta.
Toamna-și omoară culorile toate
Vântul un cântec înalță,
Și-și leagănă poarta.
Scârțâind se învârte
Pământul pe axa-i bătrână
Își târâie scoarța.
Spațiu-și revarsă planetele toate
Lumina se teme, ce neagră e groapa...
Și gata e harța.
Viața aleargă
Gâfâind, cursa nebună
Trage pe dreapta.
Dușmanul pândește finalul de linie
Cronometrul așteaptă în mână
Oare-i învinsă,
Oare-i stăpână?
Fereastra emană odor de-nviere
De după lentile
Se măresc curioși privitorii
Soarta își caută
Culoarea uscată sub coji
Printre raze
Negrul seduce.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre seducție, poezii despre planete, poezii despre muzică sau poezii despre lentile
Când iarăși luminezi
S-aprind luminile în ochii tăi
sau stelele sunt și-n taina nopții
luminează,
s-aprind cântând doi licurici
a lor iubire-mpărtășind...
doi pași trecând indiferent
pe unul îl strivește
în taina nopții rămânând
doar dansul mut și-o licărire
stinsă...
În ochii tăi tăcuți ca noaptea
ghicesc iubirea fremătând;
și dacă gura mută îți rămâne
și genele plecate, tremurânde
tu stea aprinsă-n taina nopții
îmi răcorești suflarea
când iarăși luminezi...
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre tăcere, poezii despre ochi, poezii despre gură sau poezii despre dans
Când iarăși luminezi (Poem iubirii)
S-aprind luminile în ochii tăi
sau stelele sunt și-n taina nopții
luminează,
s-aprind cântând doi licurici
a lor iubire-mpărtășind...
doi pași trecând indiferent
pe unul îl strivește
în taina nopții rămânând
doar dansul mut și-o licărire
stinsă...
În ochii tăi tăcuți ca noaptea
ghicesc iubirea fremătând;
și dacă gura mută îți rămâne
și genele plecate, tremurânde
tu stea aprinsă-n taina nopții
îmi răcorești suflarea
când iarăși luminezi...
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie
Nebunilor
Nebunii au avut izbândă
Proscriși în ochi scânteietori
Din bănci de lemn și din altare
În cercul lor de cuci închiși
Și dupa stelelor schimbare
Pe toți ai lumii i-au proscris.
Cusute laolaltă cu fire verzi de iarbă
Câmpiile întinse iar se smeresc sub pași
Grăbite continente înoată prin oceane
Cu mine în spinare,
Ca mersurile-n pas.
În raza dimineții văd linia de pornire
Și-n gardul închisorii văd găuri disperând;
Nebunii de pe stânga se chinuie să intre
În logica absurdă
A plânsului râzând...
Se uită unii-ntralții
Și văd doar găuri negre
Ce devorează sorii din cuibul minții lor
Când prima linie fi-va ca ultima
În spate,
Dreptatea se va-mparte nebunilor,
Doar lor.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre înot, poezii despre verde, poezii despre stele, poezii despre schimbare, poezii despre plâns, poezii despre ocean sau poezii despre logică
Poate-i vis, poate nu
Nu se vede nimic în urmă,
poate doar gândul meu
care mai caută și mai scurmă
în ce nu e, și eu
veghez fereastra și lumina
împrăștiată
ce-ncearcă să-mi ascundă suma
de altădată.
Îmi pare că nu s-a petrecut
din ce îmi amintesc
și-mi pare că nici nu a trecut
și poate doar citesc,
și poate totul e-o poveste
ce-a poposit în gând,
când mai visam și eu vreo,, cheste"
pe rând din când in când.
Poate-s nebun sau poate totul
se-ntâmplă-atunci când dorm...
O să aștept până când Domnul
mă va trezi din om...
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre visare, poezii despre trecut sau poezii despre lectură
Clipe în lumina Lunii
În lumina Lunii, zidurile vechi
Par bucăți de gânduri presărate-n clipe
Care-ncearcă-n taină să mai înfiripe
Zboruri ce, odată, nu aveau perechi.
Întreceau, prin cerul timpului de-atunci,
Murmurul din stele, razele de Lună,
Cu luciri de suflet peste-a nopții strună
Și plutind sub vântul vechilor porunci.
Setea lor de viață își găsea izvor
În privirea caldă și-n frământ de brațe,
Visul fericirii nopților să-nhațe
Și să-l facă scutul zilelor de dor.
Clipe de-altădată, răsfirate-n gând,
Vin să mă-mpresoare-n nopțile pustii
Și așteaptă visul când, din nou, vor fi
Zboruri printre stele, calde, fremătând.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp sau poezii despre zile
Trăind un vis urât
M-aș contempla, dar nu mă văd
Că eu sunt umbra nimănui,
În jurul meu e doar prăpăd
Și morții dănțuiesc hai-hui.
M-aș admira, dar nu exist,
Sunt abur violet, nociv,
În mine zace duhul trist
Că-s mortul cel mai longeviv.
M-aș pune-n cartea de povești,
Cu-a mea privire autistă,
Să poți cândva să îmi citești
Un testament ce nu există.
...
M-aș face drac sau Dumnezeu,
Sau poate iad, sau Paradis,
Dar nici nu știu, am fost un EU,
Sau poate-i doar un simplu vis
poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre moarte, poezii despre existență, poezii despre tristețe, poezii despre testament, poezii despre superlative sau poezii despre rai
toamnă
Din pomi coboară vara
lihnită ca după o lungă
zi de joacă
cu soare.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre jocuri, poezii despre copaci sau poezii despre Soare
Eu nu strivesc - variantă
Eu nu strivesc corola de țânțari a serii
Și nu ucid cu cartea mici gâze care stau pe canapea.
Ci eu cu-a mea ferastră
Sporesc a țânțărimii hoardă,
La fel cum becul cu lumina lui pătată
Atrage gâza serii și nu o-nedepărtează.
Eu nu strivesc cohorda de țânțari,
Că mici sclipiri cu aripi sunt și ei
Și noaptea când îi va învălui cu zgomot de bec spart
Vor zumzăii pe la urechi, și vor mușca din mine,
Cu sete.
Așa că mă întreb, de ce?
De ce, doar din dorința de putere,
Să le curm zborul și să îi strivesc.
Minune sunt, o boabă în marea corolă a minunii.
Și-nvăluit de multe gâze însetate de sânge,
Zumzăi în rând cu ele, până când,
Voi fi strivit și eu ntr-o bună zi, de mare zid alb.
Coperta veche a cărții omenirii mă va strivi,
Așa cum eu pe vremuri, acum imi amintesc,
Striveam țânțarii mici si enervanți
În cleștele peretelui și-a cărții.
Și totuși zic că nu ucid
Promit să tac acum, și tot ce-am zis
ba nu promit nimic!
Acuma am de omorât țânțari.
Pe cât de roșu și fierbinte îmi curge sângele râvnit de ei,
Rece-mi va fi când voi lovi cu sete
Cu zgomot de bec spart m-a-nvălui a nopții liniște,
Și o să dorm, până când evident mă voi trezii.
Eu nu strivesc, și nu ucid.
Dar uneori nu poți dormi făr genocid!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre țânțari, poezii despre sânge, poezii despre cărți, poezii despre becuri sau poezii despre zbor
Ascultă-mă pe cuvânt: când zărești un porumbel, să-ți amintești că trebuie să fii plin de Duhul Sfânt!
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre sfințenie, aforisme despre porumbei, aforisme despre cuvinte sau aforisme despre Sfântul Duh
Orașul cel alb
Sunt în orașul cel alb.
O ceață deasă îmi
Străpunge speranțele.
Sunt oameni care visează
Lumi inexistente,
Sunt oameni dezorientați,
Care merg pe trotuare.
Lumini se aprind și se sting haotic
În orașul cel alb.
Sunt strigăte care se ascund în noapte
Și în sunteul ploii,
Acea ploaie, care cade continuu
Și monoton.
Sunt victime în orașul cel alb,
Care încă nu ințeleg că sunt victime,
Dar sunt și flori,
Sunt și chioșcuri cu fast food,
Sunt și grădini botanice
Cu arbori exotici
Și mai sunt și cinematografe cu filme horror.
Ca niște umbre se desprind din ceață
Pașii pierduți.
Sunt pași care se caută,
Sunt și pași care se despart definitiv.
Zgomotul ploii
Vibrează în ochiul ferestrelor,
Vibrează în pietrele mortuare,
Vibreaza și în vise,
Acele vise
Pentru o zi mai bună decât ieri.
Aparent,
Cineva mai strigă în întuneric
Din ceața albă.
Poate că e victima unui viol,
Poate că e victima unui furt,
Poate că e victima unei agresiuni,
Sau poate că e cineva care a pierdut iubirea.
Poate că e doar ecoul ei......
Sunt în orașul cel alb
Și te caut în noapte...
poezie de Marieta Măglaș din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre filme, poezii despre alb, poezii despre întuneric sau poezii despre oraș
Pentru câțiva scriitori justificați de un talent, de o dibăcie sau pornire, zac sute pe caldarâmul artei, întinși ca niște câini ce-și caută,-n blană, puricii la soare. Lenea lor se mișcă lent, într-o zi, cu umbra lor culcată, din stânga la dreapta. Lumina le răsare pe sprâncene, și până seara le ajunge-n spinare. Acești țigani ai artei visează, se scarpină, oftează, sunt amorezați și cântă... Scrisul lor e ciut. Fraza lor fără desen, fără ritm, fără asprimi și rotunjimi, tânjește, se-ntinde, zemoasă, sau se risipește ca praful.
citat celebru din Tudor Arghezi (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre visare, citate despre talent, citate despre sprâncene, citate despre seară, citate despre scriitori, citate despre ritm, citate despre muzică sau citate despre lene
Când sunt pe scenă nu am timp să văd publicul sau să mă gândesc la el. Mi-l închipui ca pe o gaură neagră, în care știu că există o ființă, cu multe capete, cu mulți ochi, multe urechi și guri căscate.
citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre urechi, citate despre timp, citate despre negru, citate despre gură sau citate despre existență
De am să vin
De am să vin cumva la tine
Aș vrea să-mi spui unde-am să dorm
Să știu de-i bine sau nu-i bine
De mă încearcă vreun nesomn
Să știu de patul îți e liber
Pe partea unde nu te-ntinzi
Căci am un frig pătruns în mine
Cu-a ta căldură să-l cuprinzi
Să nu întrebi nici cum mă cheamă
E mult mai bine să nu știi
Am să te caut cu a mea teamă
Ne vom iubi fară-a iubi
Când s-or uita zorii-n fereastră
Treziți din somn de un cocoș
Am să mă furișez în stradă
Dispar pe căile din dos
Când ochii-ți obosiți încearcă
S-alunge negrul după colț
Săltându-ți grelele perdele
Să-ți spui zâmbind..,, ce-a fost a fost"
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre frică sau poezii despre cocoși
Sărutul ultimei iubiri
Frumoasă,
Elegantă,
Fină,
C-o scânteiere în priviri
Ce-mi amintește mari iubiri
Din lumea greacă
Sau latină,
Din timpuri vechi
Sau mai târzii,
Din vremea când te-aștept să vii.
Așa îmi ești,
Așa te am
În suflet,
Brațe,
Ochi și gând,
În noaptea noastră,
Noaptea când
Așez pe-un umăr diafan
Sărutul ultimei iubiri,
Scânteia primei dăruiri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre latini, poezii despre frumusețe sau poezii despre Grecia
Trecerea pașilor
Te obișnuiești de la o vreme
Cu picurii de ploaie, cu vântul
În loc de mâneci lungi, veșminte,
Te acoperi sau te înfășori...
Sau ce contează cum ar zice oricine
Căldura ta e înăuntru...
Îți e mândrie, groază și tărie
Ți-e întreg veșmântul.
Ai mai călcat pe pietren altă parte
Dar piatra pare neclintit aceeași.
De unde știu că vântul de acasă nu s-anvârtit bezmetic prin pustie
Printre a lumii franjuri, pe marginile mărilor
Calmate de țărmul nisipos ce mi-e dat mie acum
Ca pe-un covor sub tălpi,
Sau pași, sau urme,
Pe care numai pescărușii le-ațintesc...
Încovoiate boabele de piatră
Se prăbușesc sub scurta lor povară.
Și-așa călcând îmi scriu propria carte
Și pagini dau când valul mi le spală.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre mândrie, poezii despre groază sau poezii despre acasă
La marginea nopții
Odaia mea și-această toată
nemărginire înnoptată
e-același spațiu. Sunt o strună mare
peste largi, foșnitoare
rezonanțe-ncordată.
Lucrurile-s trupuri de viori,
în care întunericul vibrează;
plâns de femei în umbra lor visează
și în adâncul lor de multe ori
prin somn se zbate ura adunată
de neamuri întregi...
Puternic voi vibra deodată,
și-atuncea împrejurul meu
totul se va cutremura,
și duhul lucrurilor va zbura
către lumina care răsare
din sunetul meu
și care prin strâmte, sterpe spărturi,
în vechile guri
de prăpăstii profunde,
mereu,
pătrunde...
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre sunet sau poezii despre prăpăstii
Licurici
dacă aș fi eu un licurici
aș fi strop de lună albă,
argint viu scăpat în iarbă,
lumina ochilor de lut
sau mărgică de cusut
pe ia poienelor
și de râsul stelelor
când și când de felinar
m-ar ține câte-un hoinar,
osteniți de drumul greu
s-ar încălzi la focul meu
pribegii lumii, mari și mici
dacă aș fi eu un licurici.
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre lut, poezii despre foc sau poezii despre argint
Uneori, când lumina
Uneori, când lumina intervine din unghiuri ciudate
și te-atrage-înapoi în copilărie
și tu treci printr-o casă-n ruină
ascunsă complet în spatele unor sălcii bătrâne
sau printr-o mânăstire goală păzită de cucute-înalte
și de brazi uriași, șold lângă șold,
tu știi că de partea cealaltă a zidului,
sub pletele netunse-ale salciei,
tocmai se desfășoară ceva secret,
atât de uimitor și de periculos,
încât, dacă te vei strecora și vei privi,
vei muri sau vei fi întotdeauna fericit
poezie de Lisel Mueller,1924-laureată a premiului Pulitzer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre pericole, poezii despre fericire, poezii despre copilărie, poezii despre bătrânețe sau poezii despre brazi