Iarna de basm
Fulgii dansează
la fereastra aburită
unduindu-și brațele-n văzduh
în pași de poezie
prin troiene de lumină
sub tăcerea dimineții
vântul sună
împletindu-și aripile
împodobite cu stele albe
copacii își scutură podoaba
peste clinchetul clopoțeilor
este iarna de basm
în glasuri de copii
se aude bucuria sărbătorilor
din ochii mei,
izvor de fericire
așez iubirea într-un vers
să lumineze
bradul de Crăciun.
poezie de Maria Ciobotariu (10 decembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărbători
- poezii despre stele
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Iubire neatinsă
Îți scriu o poezie
pe foaia tăcerii
când norii albi
își scutură petalele
în raza dimineții.
Din fereastra de cer
coboară dorul
picături ce curg
în colțuri de suflet
clipa-strop sfânt de mir
înflorește în simfonia
inimii
colțul de rai
vis nemaiîntâlnit
în iarna grea cu ninsori
giuvaer prețios
în infinitul albastru
iubire pură
vinovați de necunoaștere
suntem noi,
depărtarea și anii
de așteptări.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
- poezii despre rai
Cad fulgi ca într-un vis...
Dincolo de fereastra toamnei
cad fulgi ca într-un vis
iar soarele se pierde printre nori,
ca un visător ce trece,
prin oglinzile timpului
steluțe albe
se aștern peste pământul umed
vântul cu atingerea sa rece și ușoară
privește spre mine din neant
ridicând brațele spre cer
poartă parfumul dimineții
pictând razele soarelui
pe pragul zilei
rătăcesc visele iernii
cu delicatețea sa magică
și îmbrățișarea calmă
în lumina lunii se aprinde depărtarea
sub întunericul senin al nopții
din marginea pădurii
se aude glasul cristalin al unui cerb
cu ochii pătrunzători și luminoși
de o frumusețe neobișnuită
ecoul răsună ca un clopot al iubirii
pe cărare zăpada se așterne
ca un covor alb și nou.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre alb, poezii despre Soare, poezii despre întuneric, poezii despre zăpadă sau poezii despre toamnă
Tablou
Cărări mătăsoase de umbre și stele,
Tăcere de sticlă și dulci frământări...
Atâta ninsoare din noi se ridică...
Troiene de alb și troiene de flori.
Un vânt ne aduce ninsori la fereastră,
Din ochiul de sticlă, gemând, ne-ntrupăm,
O dulce-amintire, ne-ntoarcem acasă,
Să fim iarăși prunci, la părinți, învățăm.
Se-aude în sobă cum focul trosnește
Butucii tăiați din pădurea de brazi
Și bradul, cu ramuri de vis strălucește
Poem de iubire în ochii mei calzi.
Se-aud colindând prin ger, prin troiene,
Copii în cojoace, cu biciuri brăzdând
Tăcerea și somnul vieții eterne,
Mustind fericire pe noul pământ.
Craiasa Zăpezii la geam se arată,
De geruri, cu părul ades despletit...
E iarnă și ninge... și vine Crăciunul,
Pământul cu haina de alb s-a-nnoit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre ninsoare, poezii despre ger, poezii despre brazi sau poezii despre învățătură
Trecător popas
Încerc să dezleg în taină
din goana amețitoare
clipele ce au schimbat
în suflet anotimpul
cuvinte neînțelese
cu atâtea începuturi
s-au scurs prin regatul tinereții
un trecător popas
în zorii dimineții,
fulgi mari aleargă...
suave flori de gheață
între pământ și infinit
un val ascunde
o vreme nemiloasă
azi scriu în cartea timpului
iarna cu slove de iubire
din noaptea sfântă
risipesc suspine
în ape albe
adunate de ger
soarele-și arată veșnicia
prin glasuri de copii.
poezie de Maria Ciobotariu (18 noiembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre tinerețe, poezii despre schimbare, poezii despre prezent sau poezii despre noapte
Ninge pentru prima oară...
Ninge pentru prima oară-n iarna aceasta
Stele albe cad peste copii
Ce zburdă cu ochii la cer
Și fulgii vin, și fulgii pier...
Ninge pentru prima oară-n iarna aceasta
Și ne cuprinde un dor de alb
Zăpada răscolește amintirile din noi
Și nu vrem să mai știm c-au fost vreodată ploi.
poezie de Titina Nică Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre iarnă, poezii despre dor sau poezii despre amintiri
Taina copilăriei
Pe aripa visului
m-am rătăcit
pe tărâmul de lumină,
prin unda timpului
ce curge
un sentiment ciudat
mă cuprinde
din durere și fericire
mă-nfior la gândul să te pierd,
copilărie...
în corola de stele
din ochii lunii
se risipesc norii
și mă trezesc
în iarna cu zăpezi albastre
sub mângâieri de șoapte.
Ești izvorul
din umbra mea
ce-mi cântă eternul dor.
Sunt vinovată
și te păstrez în suflet
în culoarea primilor fulgi
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie sau poezii despre nori
Albe amintiri
E prima oară când întind mâinile
și strâng fulgii spre tâmple...
albe amintiri
frigul mă strânge în brațe
se frâng cuvintele în două
cad stele pe pământ
în pașii fără drum
din iarna ta
o lacrimă înghețată
se prelinge
încărcată de doruri trecute
se reflectă în imagini
pe chipul plin de ninsoare
picături desprinse
din suflet
calc pe umbre albastre
scufund tristețea
în norii de fum
las timpul să vorbească.
poezie de Maria Ciobotariu (22 noiembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre mâini sau poezii despre imagine
Copacul cu frunze de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire,
Serenitatea să o am mereu la îndemână,
Ochii să privească-n sus, spre a vieții preamărire.
Mi-e casa impregnată cu parfumul de sulfină,
Clipe turcoaz dansează pe note de fericire,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire.
Din bradul verde eu am luat doar bobul de rășină
Tămâie să ard, candelă s-aprind în cimitire.
Fragilități, dureri, nevoi să trec în carantină,
Priviri de mulțumire să ofer cu bucurie,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre viață, poezii despre verde, poezii despre roșu, poezii despre mulțumire sau poezii despre frunze
Furând din cer minuni de stele
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile oricât
Să poți zbura prin cer în șoapte
Apoi să vii în foșnet pe pământ.
Aici e cuibul, încercări nebune
Se ostoiesc în brațe și în pași
Când inima în sângele-i te pune
Altoi în viața demnă de urmași.
E-o boală firavă, rătăcitoare,
Iubirea noastră falnică oricând?
Puterea ei sub razele de soare
Ne scoate-n ochii tuturor râzând!
Desenez pe-o pâine buburuze
Și le îndemn să zboare peste-nalt,
Tu le prinzi, le-adăpostești în frunze
Și semeni cu lumină peste sat.
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile furând
Din cer minuni de stele coapte
Și le împarți copiilor râzând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sat, poezii despre pâine sau poezii despre medicină
Furând din cer minuni de stele
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile oricât
Să poți zbura prin cer în șoapte
Apoi să vii în foșnet pe pământ.
Aici e cuibul, încercări nebune
Se ostoiesc în brațe și în pași
Când inima în sângele-i te pune
Altoi în viața demnă de urmași.
E-o boală firavă, rătăcitoare,
Iubirea noastră falnică oricând?
Puterea ei sub razele de soare
Ne scoate-n ochii tuturor râzând!
Desenez pe-o pâine buburuze
Și le îndemn să zboare peste-nalt,
Tu le prinzi, le-adăpostești în frunze
Și semeni cu lumină peste sat.
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile furând
Din cer minuni de stele coapte
Și le împarți copiilor râzând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenadă pentru Moș Crăciun
mă cuprinde iar magia sărbătorilor de iarnă
iar aștept colindătorii să-mi aducă bucurie
o ninsoare peste case lin să se aștearnă
brazii să se înveșmânte cu a vremii feerie.
târgurile de Crăciun s-au înmulțit în țară
delicioasa ciocolată casele de turtă dulce
fac farmecul vieții în inimi să răsară
copii fascinați nu vor să se mai culce.
nerăbdători așteaptă să vină Moș Crăciun
cu sania cu reni cu daruri și surprize
să împartă și lumină din obicei străbun
să linistească lumea s-o scoată din crize.
fiecare om devine mai împlinit mai bun
sub ninsori de basm din ample reprize.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre săniuș, poezii despre surprize sau poezii despre inimă
Aprilie
Sunt copii ascunși în fiecare ploaie de april.
Ei se nasc în palma cerului
din vântul suflând, limpezind zarea aburită.
În pământ și în ploaie,
sunt nevăzuți copii care dansează,
spălând amprenta lunii de pe mirarea zilei
Nici soarele nu îi oprește,
nici copacii dojenitori.
Nici râurile atotștiutoare.
În mine se adună ploile lui aprilie.
Chicotind, mi se revarsă prin degetele goale
pe norii care formează o tastatură plină
de păsări înmiresmate, îndelungate și de neoprit.
poezie de Simion Cozmescu din Cântecul măturătoarei de fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre păsări, poezii despre naștere, poezii despre degete sau poezii despre dans
Copacii
Primăvara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Speranța.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Și mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre primăvară, poezii despre muguri sau poezii despre frumusețe
A nins peste iubirea noastră
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
Ne-a măcinat
prin viscole simțirea
Și secole
ne-ar mai răbda iubirea,
Colinde de regrete
Se aud surd în pustie
E frig la noi în suflet
E iarnă pe vecie.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață, poezii despre îngeri sau poezii despre viscol
Orologiul tăcerii
Orologiu trezește iarba potecilor,
Pline de spice de pini, neumblate
E dimineață în toate, în lumină.
Gândul dorește a naște alt orizont
Lângă izvor se naște spicul de grâu
Prin adormire pe cer o linie albă
Tot crește în formă de pasăre
Vântul își țese o poveste
Stau lângă tine - teiul tăcerii,
Umbra cu lumina alături
În hore dansează glasul mierlelor argintii
Nu doarme nimeni!
Razele lunii trec prin geamul geamiei
Luna aurie se apleacă peste valurile mării
Vise se pierd în bucuria vieții.
Într-un poem al eternității.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei sau poezii despre somn
Tăcerea fulgilor de nea
Când fulgii dezleagă tăcerea
Și stâncile plâng înfundat,
Pe dealuri se-aude durerea
Uitată de norul plecat,
Iar munții își scutură creasta
Ducând avalanșa-n trecut,
Pădurea își plânge năpasta
Adusă de vântul tăcut,
Când fulgii erup în talazuri
Uitând să mai ningă-n tăceri,
Doar trenul mai schimbă macazuri
S-ajungă în timpul de ieri,
Și încă mai ninge spre seară
Ușor viscolind pe alei,
Lumina se-ascunde în ceară
Să fie păstrată-n scântei,
Când fulgii dărâmă tăcerea
Pe uliți se-aude vuind
Un cântec ce-alungă durerea
Și totul devine colind.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre plâns, poezii despre uitare, poezii despre trenuri sau poezii despre stânci
E ceas de sărbătoare
E ceas de sărbătoare
Mă întorc la tine...
descătușez tăcerile
cu aripile dorului
să gust bucuria răsăritului
mi-e sufletul curat
și viața surâde în cercuri de lumină
cad fulgi din spirala timpului
pășesc desculță, înflorind
chemarea ta
întorc clipa ce țese
anotimpuri trecute
cu singurătatea din noi
zăpezile au adormit în jur...
stelele prind să răsară
dincolo de nori
E sărbătoare,
să trecem împreună
prin poarta dintre ani,
când noaptea îngenunchează
în fața iubirii sub magia de astre
și zorii renasc din albe ninsori
poezie de Maria Ciobotariu (6 decembrie 2015)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate
E ceas de sărbătoare
E ceas de sărbătoare
Mă întorc la tine...
descătușez tăcerile
cu aripile dorului
să gust bucuria răsăritului
mi-e sufletul curat
și viața surâde în cercuri de lumină
cad fulgi din spirala timpului
pășesc desculță, înflorind
chemarea ta
întorc clipa ce țese
anotimpuri trecute
cu singurătatea din noi
zăpezile au adormit în jur...
stelele prind să răsară
dincolo de nori
E sărbătoare,
să trecem împreună
prin poarta dintre ani,
când noaptea îngenunchează
în fața iubirii sub magia de astre
și zorii renasc din albe ninsori.
poezie de Maria Ciobotariu-Istin din volumul de versuri Umbra unei iubiri (6 decembrie 2015)
Adăugat de Maria Ciobotariu-Istin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucuria întâlnirii
Plouă cu flori de tei
peste dorul nostru
petale albe plutesc
ca într-un vals tandru
vântul cântă simfonia
magicei iubiri
alerg cu pași de rouă
în unghiuri albastre
descopăr speranța și credința.
Orologiu bate liniștit
peste timp
măsoară clipele
ce fug undeva într-o gară
mă scald în aerul curat,
simt bucuria întâlnirii
clădesc un vis
peste un drum suspendat
port rochița albă
cu flori de mac.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vals, poezii despre rouă sau poezii despre rochii
Mi-e dor
Clipa cu tine
aducătoare de ploi
acoperă timpul
cu roua fericirii
aripă de vânt și cântec
născută din iubire
miraj al existenței
făclie - aprinsă
păstrată-n dorința
din zâmbet și lacrimă
muguri de lumină-n
orice anotimp
vocea ta vibrează
în ochii nopții tărzii
fiorul albastru
din raza dimineții
sărut topit în cuvinte
pe foaia alba
a începutului de vers.
Mi-e dor de mâinile tale
fierbinți ce cuprind cerul
și mângâie stele....
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre voce sau poezii despre sărut