Plumb, de Victor Ponta

Dormeau adânc beţivii prin porumb
Când m-am dat jos din ceruri pe pământ
După alegeri, fraier şi înfrânt
Tot blestemând destinul meu scălâmb

Se întorsese doar Rovana Plumb
Stam singuri în guvern... şi era frig...
Oprise Dragnea gazele,-l oblig
Să nu mai fure,-i ca un jug de plumb

Pentru un hoţ ca el, ce jură strâmb
Uneperiştii sunt ceea ce sunt
Toţi nişte iude, mâine mă şi vând
Lui Klaus, pe-o postaţă cu porumb.

parodie de Mihail Soare, după George Bacovia (decembrie 2014)
Adăugat de Dora Merean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plumb

Dormeau adânc sicriele de plumb,
Şi flori de plumb şi funerar vestmânt -
Stam singur în cavou... şi era vânt...
Şi scârţâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort... şi era frig...
Şi-i atârnau aripile de plumb.

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plumb

Cositoream tingiri, vindeam porumb
Prea puţin fiert, cu sare, mai demult
Am fost şi şut în Rahova, exult
Acuma când sunt şmecher, mă dezbumb

Doar de cămăşi Armani, dar simt plumb
Când mă-ntâlnesc cu Ponta la partid
Un maimuţoi, l-aş arde cu acid
Ca şi pe Sebi Ghiţă, alt tălâmb

De Şova nu mă leg, e un hadâmb
Să-i dau un cap în gură, mă complic
E şi el dat afară, nu abdic
Şi-mi fac alt PSD mai greu, de plumb.

parodie de Mihail Soare, după George Bacovia (decembrie 2014)
Adăugat de Dora Merean
Comentează! | Votează! | Copiază!

In Memoriam "Bacovia"

E ploaie, e viscol
şi singură sunt
în nări simt şi acum
miros de pământ
Bacovia iar
îmi şopteşte-un cuvânt
să scriu în memoria-i
doar un cânt
îmi amintesc de el
când e vânt
îmi amintesc de el
şi când plâng
zâmbesc amar,
cu lacrimi
vrând, nevrând
unde eşti tu poet
cu suflet plăpând
cuvintele tale
încă mai plâng
şi mai strigă versuri
ce-ai scris suspinând...

"Dormeau adânc sicriele de plumb
Si flori de plumb şi funerar veşmânt..."

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţii vitrege (bacoviană)

"Dormea întors amorul meu de plumb"
Pe-un vraf de spini, în lanul de porumb.

distih de Mihai Haivas din Haşmişuri umoristice (2010)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbul

mai înalt în grad de
cât iarba
iarba fumată
şi iarba tot atât de înaltă
ca omul sucit din fire
ploaia modelează oamenii
de porumb de mătase
de porumb pierdut
sau răpus de seceră fără ciocan
în timpuri astrale
umbra lui a
tinge creştetul părinteşte
porumbul naşte omul de porumb
care aleargă desculţ prin amarul timpului

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nivelul de plumb depinde de fiecare ruj în parte. Tot mai mulţi producători folosesc produse minerale pentru pigmenţi în rujurile lor. Aceste minerale sunt scoase din pământ şi orice produs obţinut din mină conţine plumb, ca şi alte potenţiale pericole, precum arsenic şi cadmiu.

citat din Pat Thomas
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vagoane pentru cereale, neetanşe

A trecut un tren la parametri,
A trecut marşrut spre zări de plumb
Şi-a întins, pe zeci de kilomatri,
"Firul Ariadnei" din... porumb.

epigramă de Nicolae Moisiu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

S.O.S

mă strâng un fel de maluri nalte de pământ
şi parcă nu mai este loc nici de iubire
mi-e trupul tânăr un ecou de arbor frânt
când pleacă o pădure veche-n nemurire

nu pot să mă ridic în secolul de plumb
când nu mai este timp de ţară nici de moarte
de sânge-i busuiocul şi lanul de porumb
pe o planetă rece, bizară şi departe

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânge, plumb, toamnă

Încet prin ploaia tristă
Un piept curbat de tuse
Cu sânge în batistă
Pe după colţ se duce,
Încet prin ploaia tristă.

Tot plumbul ud al ceţii
Pe urmă-i se abate,
Prin gangurile pieţii
Şi-n frunzele uscate,
Tot plumbul ud al ceţii.

E sânge, plumb şi toamnă.
Cu negru braţ de pace
O cracă tot mă-ndeamnă
Lugubră şi tenace.
E sânge, plumb şi toamnă.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât o tarla de porumb

am nişte nori grozavi
de noiembrie
expandaţi
cu bun-simţ fac loc pruncului de soare
e amiază şi am un gust de mămăligă
tăiată cu aţa pentru fiecare
pe o masă cu picioare scurte
nu e nicio minciună
vă jur că soarele meu din ceaun răsturnat
în copilărie
se face timid azi
într-un noiembrie când
cele două mâini nu mai sunt
să împartă egal
fericire gălbuie

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost foarte marcat de figura bunicului. Când îi veneau prietenii, îmi plăcea să trag cu urechea. Avea haz şi făcea poezele cam buruienoase când bea un pahar de vin. De ziua lui, ţiganii care munceau la gră­dină îi cântau sub fereastră "Nea Gheorghiţă gră­dinarul/ are şapte porumbare/ şi cu magazia opt/ n-are un porumb de copt", că, spre deosebire de bunică-mea, care strângea banii la saltea, el era mână largă. Datorită lui sunt foarte legat de pământ. M-a învăţat să apreciez rodul lui, gustul, mireasma. Şi negustoria tot de acolo îmi vine. La 5 ani, mă lăsa bunicul în piaţă să vând flori şi legume.

citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi de plumb

Şi stă...
Şi aşteaptă să mai răsară
O dată soarele.
Aripile de plumb
Îi sunt ca o povară,
O pedeapsă a nesupunerii.
Cu paşi mici şi rari
Bântuie prin cimitirul pustiu.
Se opreşte lângă cripta
de piatră
Şi o mângâie cu mâna vineţie.
Unghiile lungi o zgârie
cu toată furia,
Iar strălucirea stranie
A ochilor se pierde în zori.
Demonul dispare
Şi nu lasă în urmă
Decât aripile grele de plumb.

poezie din Elisa-Mihaela Iordache
Adăugat de Marina Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decorul

Sus, pe dealuri, Toamna pune
mirişti galbene-n lumină,
arături ca de cărbune
şi mohoare de rugină.

Rânduri-rânduri, spre câmpie
se perindă nori de plumb
peste larga simetrie
de coline cu porumb.
(...)

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decorul

Sus, pe dealuri, Toamna pune
mirişti galbene-n lumină,
arături ca de cărbune
şi mohoare de rugină.

Rânduri-rânduri, spre câmpie
se perindă nori de plumb
peste larga simetrie
de coline cu porumb.

Iar când soarele străbate,
luminând peisajul vast
de dreptunghiuri colorate
într-un limpede contrast,

Saltă-n valuri jucăuşe
şi foşneşte lung sub soare,
cu mătasă la pănuşe,
mămăliga viitoare...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Dănuţ Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liviu Dragnea, către guvernul său

Dragul meu guvern frumos,
eu te-am pus, eu te-am dat jos,
că nu-mi mai eşti de folos.
Eu te-am băgat, eu te scot.
Să te suport numai pot.
Eu te-am numit, te-am instalat,
pe parcurs, tu mai trădat.
Cu ai mei confraţi din ceată,
cu moţiunea aprobată,
Cu tot riscul asumat
te voi scoate din palat.
De tine m-am săturat,
că n-ai jucat cum ţi-am cântat.

poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Bacovia, după ce a citit în cenaclu poezia Plumb

Poete scump, pe frunte
Porţi frunzele de laur,
Căci singur, până astăzi,
Din plumb făcut-ai aur.

epigramă de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe, la spatele casei, era grajdul şi şura, sub acelaşi acoperiş vechi de paie, cârpit pe alocuri.
Era o clădire largă, cu streaşina până jos, cât se putea ajunge cu mâna. între casă şi grajd mai era un
şopron pentru car şi plug şi alte unelte de-ale gospodăriei şi o grămadă de lemne, vârfuri rămase din
iarnă.
La spatele şurii era grădina, cu mulţi pomi bătrâni şi tineri, cu delniţe întregi de legume, de
porumb, de cartofi, de sfeclă pentru vite, de lucernă şi trifoi. Se părea că strămoşul care a împlântat
mai întâi aici parul, a putut să îngrădească pământ după plac.

Ion Agârbiceanu în File din cartea naturii, Bunica Safta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia care oftează

tristeţea de toamnă iar mă împresoară
cerul deasupra parcă este de plumb
clipele sunt grele ca pietrele de moară
izvorul meu susură lângă lan de porumb

o lumânare mi se aprinde-n piept
sufletul meu îngenunchiază iar
chem prin rugăciune astrul înţelept
să mă umple de lumină şi de har

pe marea speranţei navighez haotic
fără să ştiu pe unde ancora s-o cobor
aproape de laguna cu verdele exotic
să-mi fie cald şi iarna frigul să-l dobor

e noapte în suflet simfonia oftează
pe harpa cerului atârnată de rază

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al pămîntului

Stau şi ucid în linişte,
fiinţele rezistente ale melancoliei

Pe lupi mai întîi, apoi duhul
albastru,
pe jederi mai întîi, apoi mistreţii
şi rîşii.

Îi smulg încet
din maxilarul închipuirii.

Fără dinţi oasele
par mult mai blînde.

Stau şi ucid în linişte
şi din ce în ce,
cerul din jurul meu
se iluminează

Iau apoi plugul
şi-l înfing adînc în pămînt.

Înapoia mea răsare
acoperit de grîu şi de porumb
soarele.

Razele lui
sunt de grîu şi de porumb...
Le aud revărsîndu-se-napoia mea
pe cîmpia arată.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelept

Mă hrănesc doar din himere
Şi dau celui ce nu cere
Mă hrănesc doar cu iluzii
Şi fac prea multe confuzii

Nu am lacăt, cifru, cheie
Nu mă vrea nici o femeie
Sunt un fel de n-ar mai fi
Şi trăiesc fie ce-o fi
De pe-o zi pe altă zi

Nu iubesc, nu sunt iubit
Şi de tot m-am plictisit
Când aştept nimic n-aştept
Şi sunt prost că sunt deştept
De calc strâmb merg foarte drept
Sunt nimic, deci înţelept.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!