Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Li Bo

În Lo-yang, ascultând un flaut în noaptea de primăvară

În ce casă scoate flautul de jad aceste note triste,
care plutind cu vântul de primăvară umple întregul Lo-yang?
În seara asta, dacă vom auzi iarăși vântul strecurându-se prin sălcii,
ne va putea oare cineva ajuta să ne ostoim dorul de casă?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Citate similare

Ouyang Xiu

După ce prospețimea florilor a trecut (fragment)

După ce prospețimea florilor a trecut– pe lacul de vest este plăcut,
În urmă mai rămân o vreme răni roșii,
Puful de bumbac plutind ca o pâclă,
Liziera de sălcii plângând în vântul însorit.

Se aud triluri și cântece, apoi tăcere, oaspeții pleacă.
Încep simt deșertul primăverii,
Lasă perdelele cadă iarăși;
O pereche de rândunele se îndreaptă spre casă prin ploaia măruntă.

poezie clasică de din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.

Diminețile de duminică

Ei îi place lumina lunii
și vântul strecurându-se prin sălcii,
ploile ușoare de vară
și măceșele roșii pe crengi în bruma toamnei,
diminețile de duminică
și toate lucrurile care au suflet.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pablo Neruda

În seara asta aș putea scrie cele mai triste versuri

În seara astaputea scrie cele mai triste versuri.

Scriu, de exemplu: "Noaptea se clatină
și stele albastre clipesc în departare."

Vânturile nopții se răsucesc pe cer și cântă.

În seara astaputea scrie cele mai triste versuri.
Am iubit-o – iar uneori și ea m-a iubit.

În nopți ca aceasta am ținut-o în brațe,
Am sărutat-o iar și iarăși sub cerul înstelat.

Uneori ea mă iubea, iar eu, de asemenea, o iubeam.
Cum ar fi putut cineva să nu-i iubească ochii mari și adânci?

În seara astaputea scrie cele mai triste versuri.
Să simți că nu o mai ai. Să simți că ai pierdut-o.

Să asculți noaptea imensă, fără ea mai imens㠖
Iar versurile cad în suflet ca roua pe pășune.

Mai contează că versurile mele nu o pot reține?
Noaptea se clatină, iar ea nu este aici cu mine.

Asta-i tot. În depărtare cineva cântă. În depărtare.
Sufletul meu suferă că a pierdut-o.

Privirea mea o caută, tânjind s-o ajungă din urmă.
Inima mea o caută, iar ea nu este lângă mine.

Aceeași noapte albind aceeași mesteceni.
Noi, cei de atunci, nu mai suntem aceeași.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar cât de mult am iubit-o....
Vocea mea a încercat -însoțească vântul, -i atingă auzul.

Este a altuia. Va fi a altuia. De asemenea, săruturile mele de atunci.
Golul care a devenit. Trupul ei strălucitor. Ochii nemărginiți.

N-o mai iubesc, asta-i sigur, dar poate o iubesc.
Dragostea-i scurtă, iar uitarea este mult prea lungă.

Pentru că în nopți ca aceasta am ținut-o în brațe,
Sufletul meu nu-i împăcat că a pierdut-o.

Spun asta, chiar dacă ar fi ultima suferință pe care o îndur,
Iar acestea ultimele versuri pe care le scriu pentru ea.

poezie celebră de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "World's End Paperback" de Pablo Neruda este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -61.27- 37.99 lei.
Mihai Leonte

Călătorie

Vreau mă destind vioi,
Încercuirea oarbă nu mă lasă
Aleargă dorul către casă
Mi-apare o imagine frumoasă
Dar multe triste mai apoi.

Sunt triste oare într-adevăr ?
Nu pot le evoc precis
În sufletul meu plin de vise
Cu gândul la poiana cu narcise
Sau poate la albul nufăr.

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
George Bacovia

Sonet

E-o noapte udă, grea, te-neci afară.
Prin ceaț㠖 obosite, roșii, fără zare –
Ard, afumate, triste felinare
Ca într-o crâșmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare,
Șivoaie-n case triste inundară,
Ș-auzi tușind – o tusă-n sec, amar㠖
Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă
Ori ca Verlaine topit de băutur㠖
Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.

Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,
Prin întuneric bâjbâiesc prin casă,
Și cad, recad, și nu mai tac din gură.

sonet de
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Salvatore Quasimodo

Stradă în Agrigentum

Mai este și vântul pe care mi-l amintesc
aprinzând coamele cailor, galopând
pieziș, de-a curmezișul câmpiilor,
vântul care cotrobăie printre pietre, decolorându-le,
și inima coloanelor posace, telamonii
răsturnați în iarbă. Spiritul anticilor, însuriți
de ranchiună, se întoarce cu vântul,
respiră prin mușchiul ușor ca pana
care-i acoperă pe acei giganți, prigoniți de cer.
Cât de singur în spațiul care-i încă al tău!

Iar durerea ta devine și mai mare dacă auzi, iarăși,
sunetul care se rostogolește, departe, spre mare,
unde Hesperus striază cerul cu zorii:
muzicuța vibrează
în gura căruțașului
care urca culmea luminii de lună, domol,
în susurul măslinilor saraceni.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Giorno dopo giorno / Zi dupa zi" de Salvatore Quasimodo este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -18.99- 13.99 lei.

Seara în casă

Când luminile sunt stinse
Și am simțurile-aprinse,
Cum nu-s lemne, mai deloc,
Doar din dragoste fac foc.

epigramă de din Cenaclul "Verva" Galați (2006)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Logodna de toamnă

azi-noapte mi-am dus iubita acasă
o locuim în acest anotimp
pentru o vreme și
în aceeași casă
o dormim în același pat
din când în când
tăcuți ca păianjenul din colț
o facem dragoste și copii
ne vom îmbrățișa tristețile ne
vom mângâia în gol
vom număra pe degete orele
rămase neatinse
cineva ne va ademeni prin semne
va fi singura noastră noapte în care
nu ne vom striga pe nume

privesc din mijlocul emoției
și tac

oare ce nume -i dau
singurătății mele...

poezie de (2016)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dorul de casă...

Oraș frumos, București,
Capitala țării ești.
Dar în fiecare zi, tu
Bucăți, îmi faci sufletu'.

Și când seara se lasă,
Îmi e dor de casă.
Nu prea am bănuit eu,
Cât o -mi fie de greu.

Aici, nu ești ca acasă,
Când stai cu ai tăi la masă.
Dar singură mă consolez
În viață, ceva realizez.

De părinți, mi se face dor
Și atunci simt că mor.
Asta se întâmplă cam mereu,
În rest, sunt bine eu...

Galați, de tine nu am uitat,
Te port în suflet, necondiționat.
Niciodată nu mă lasă
Dorul, de-a mea casă.

Pentru mulți, nu însemni nimic,
Te văd doar un oraș mic.
Eu de aici, departe am plecat,                            
Totul în urmă, am lăsat.

poezie de (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Li Bo

Cântecul toamnei la miezul nopții

Peste capitală plutește luminos siajul lunii;
La râu, zece mii de maiuri lovesc rufele;
Vântul de toamnă îmi poartă inima,
Iarăși și iarăși, către Trecătoarea de Jad...
Oh, când vor fi învinse armatele tătarilor,
Iar soțul meu se va întorce din lunga campanie!?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Walt Whitman

Baseballul este un lucru măreț. Este sportul nostru, sportul American. Îi va scoate din casă pe oamenii noștri, îi va umple cu oxigen, le va da o mai bună rezistență fizică. Tinde să ne elibereze de la a fi un popor nervos și dispeptic. Repară aceste pierderi și fii o binecuvântare pentru noi.

citat clasic din
Adăugat de CristianaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Complete Poems" de Walt Whitman este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -116.00- 45.99 lei.
Ion Untaru

Temeri

În seara asta mă voi teme
Mai mult decât în alte seri
Suspină vântul greu. Și geme
ca niște care de poveri

De parc-ar fi mi se-ntâmple
Un nu știu ce înfricoșat
Ca picătura care umple
Paharul meu întârziat

Și parcă niște pași se-ndreaptă
Și parcă cineva mă strigă,
Urcând tiptil treaptă cu treaptă,
Scoțând lăcata din verigă:

Aicea sunt, aici aștept
Eu nu am unde mă ascunde
Precum neliniștea din piept
Cu presimțirile-i fecunde

poezie de din Condorul (2001)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carteEmil Gârleanu

Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul sub aripă. Și trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu bată. Zilele erau mai răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.

în Din lumea celor care nu cuvântă, Frunza
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Din lumea celor care nu cuvântă" de Emil Gârleanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -5.99- 4.99 lei.

Deci, dacă vom putea să ne unim cu Eu-l nostru superior care are facultăți atât de dezvoltate, vom cunoaște tot ceea ce el cunoaște, vom vedea tot ceea ce el vede și vom auzi tot ceea ce el aude, și vom fi perfecți. Dar atât timp cât suntem separați, cât timp suntem doar o coadă care se mișcă, suntem privați de aceste bogății.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Omul spre victoria destinului sau" de Omraam Mikhael Aivanhov este disponibilă pentru comandă online la numai 18.90 lei.

E primăvară

Cer senin, căldură blândă,
Soarele toarnă lumină,
Ghiocel - floare plăpândă,
scoate capul în grădină.
O rază de soare
sărută pământul,
Zâmbet și floare
le mângâie vântul.
E primăvară!

poezie de (3 martie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Plecarea flotelor

Primăvara-i de-acum în oraș iarăși,
De-acum vântul e deja sus în copaci,
După ce-au iernat pe țărm, i-s mării tovarăși –
De neînvins dorința – și navă și cârmaci.

Molate, coborâte de pe docuri, rând pe rând,
Alunecă printre balizele din port, în volte sinuoase,
Îndreptându-se spre orizont până când
Se pierd în vîrtejurile mareei joase.

Una câte una sau două câte două
Se pierd după cotul șenalului pe înserate,
Plutind spre marea bleu sub luna nouă,
Unde bat vânturile cele mari, sărate;

Întocmite de multe mâini, cu multă măiestrie,
Fiecare cusătură-a velei de-abia așteaptă
Să vibreze-n vântul de dincolo de copastie,
Deasupra oceanului, gata de-o-îndrăzneață faptă.

Cine, bărbat sau copil, a văzut vreodată
Marea-n argint și-n aur smălțuită
Și n-a simțit imboldul urmeze, neastâmpărată,
Chemarea sângelui, fierbintea lui ispită?

Cine-ar putea sta-închis în casă,
Acum când vântul pe străzi umblă hoinar,
Când se-aude bătaia vâslelor, melodioasă,
Și velele sclipesc în lumina albă-a unui far?

Primăvara-i de-acum în oraș iarăși,
Cine n-ar vrea fie-acum pe mare fugaci,
Când, după-o iarnă pe țărm, i-s mării tovarăși –
De neînvins dorința – și navă și cârmaci?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

O mare de cuvinte

Perne de cuvinte am umplut,
capul obosit de contraste și neînțelegeri,
îngreunat l-am așezat în absolut.
Pături de cuvinte am țesut,
pentru ca gerul singurătății atenuez,
înfășurată în îmbrățișări de iluzii visez.
O casă de cuvinte-am construit
ca-n orele întunecate ale durerii,
în universuri de tăceri mă refugiez.
Castele de cuvinte am înălțat
acolo unde visele suverane tronează
pentru totdeuna rămână în prizonierat.
Dacă tu cu mine ai veni,
cu ale noastre indelebile iluzii
o mare de cuvinte vom umple si vom ademeni
speranțe improbabile legate de valuri stacojii,
o casă printre stele noi doi vom construi.

poezie de din Continuum
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sam: Asta este.
Frodo: Ce?
Sam: Dacă mai fac un singur pas, voi ajunge mai departe de casă decât am fost vreodată.
Frodo: Haide, Sam. Amintește-ți ce spunea Bilbo: "Frodo, e periculos ieși din casă. Pășești pe drum și dacă nu te ții bine pe picioare, nu se știe unde ai putea să ajungi."

replici din filmul artistic Stăpânul inelelor: Frăția inelului, scenariu de , după J.R.R. Tolkien
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorul Danseaza

Văd dorul cum dansează
În umbre argintii
Îndrăgostiți visează
Flori albe și câmpii.
Plutesc și delirează
Pe dealuri, peste vii
Fluturi ce-n zbor flirtează
Secunde cât sunt vii.
Secunda lor durează
Eterne veșnicii
Și clipa ce dansează
E numai bucurii.
Aș vrea și eu, cu dorul
În zbor pot pluti
Cu mâna, vântul
De-aș putea opri, secundele
Le-aș transforma in veșnicii
Pe tine iarăși
Atunci eu te-aș iubi
Și viața-ntreagă doar ție
Dorul meu ți-aș dărui.

poezie de
Adăugat de Monica TrifSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă roade dorul de casă. Voi găsi eu drumul potrivit spre ea. Mă agăț de un cocostârc, care se întoarce la primăvară, și mă opresc drept în bătătura casei.

în scrisoare (1882)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook