Oglinda
Ai avut impresia
când în oglindă te privești
că ochii te înșală?
Și ai auzit vreodată cioburi
cum în suflet se înfig,
camera inundând-o
de gânduri profane?
În cenușa lumii rămase
e dreptatea;
sunt ațele Dumnezeului găsit.
Dar acum oglinda
din ale vieții cioburi ascuțite,
din simțuri felurite
și duhuri făurite,
din cameră Ea te privește
ca un păcat.
Cu sânge
oglinda o poți spăla
până o vei ajunge.
Caută un ciob în marea de icoane
ca un dulce cântec între strigate...
o gură de aer într-un cimitir.
Se ascunde o imagine
între iluzii;
ciob în suflete străine,
Ea mereu incompletă.
Alege una din nimic,
iar întregul fată-n fată
devine infinitul întregit,
acum cu sfârșit.
Ești tu.
poezie de Alex Mercea din revista "Țara visurilor noastre" (16 octombrie 2014)
Adăugat de Alex Mercea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre viață
- poezii despre sânge
- poezii despre simțuri
- poezii despre sfârșit
- poezii despre ochi
- poezii despre muzică
- poezii despre infinit
- poezii despre imagine
Citate similare
Oglinda - poem în trei acte
Actul 1.
trec zile, trec ani
trec oameni pe stradă
se uită în oglindă
sunt fericiți și mulțumiți, nu...
că sunt aleși, frumoși și...
merg să facă nimic
știi, viața lor e de nimic
trist e că nici nu știu
au devenit aici, demult, nimic
Actul 2.
odată, într-o zi
oglinda s-a spart
cioburi au căzut și s-au frânt
în ei, între ei, ei cei
în jur nimic
atunci am înțeles cu adevărat cine sunt eu
că pot zbura
că pot visa
că pot crea
Actul 3.
oglindă e, nu e așa
privește omule, adânc
acolo, nu în ea
privește dincolo de ea
atunci vei ști că ești acel ce nu mai ești
și vei găsi, sensul, drumul și calea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre mulțumire
Cat de ciob...
Cat de ciob sunt,
cand globul-noi s-a spart acum
si a ramas din el,
doar aerul ca o sfera.
Cat de ciob sunt
si cat de nihilist
e liantul ce m-ar putea lipi
la loc, in spatiul acela gol,
prin care intra si ies acum in voie,
demonii unui viitor
ce ar fi putut fi
dar deja nu mai e.
Cat de ciob sunt,
si cat de netede imi sunt marginile
si cat de mate,
ca ale unei prisme
care tine in ea,
toata lumina unui soare negru
ce va lumina de acum,
doar umbrele unui trecut
ce va fi doar in...
ciobul din mine,
globul din tine,
si sfera de aer
ce obisnuiam sa o respiram
candva...
... impreuna.
Cat de ciob sunt...
poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre aer, poezii despre viitor, poezii despre negru sau poezii despre Soare
Cioburi
Cioburi de vise interzise
imi străpung tălpile,
mă ard, mă supun.
Genunchii le sărută, palmele le sprijină.
Mă ridic. Continui să dansez.
Sângerez.
Visele dor. Cioburile sângerează.
Se sparg in zeci de alte cioburi,
fiecare jertfind câte o picătură de sânge
spre a-mi hrăni visul.
Infinite cioburi hrănesc un vis
al cărui sfârșit e proiectat în fiecare ciob infinit
același, altul, mereu al meu...
poezie de Andrada Ianosi
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre interdicții, poezii despre dor sau poezii despre dans
Cântec de dragoste
Noaptea-n friguri se divide
când încă mai am gură să-mi las
sărutul pe degetele despletite,
întoarse-n oglinda lor de popas.
Și oglinda e gură rănită
și-n fiecare dinte te-arăți,
ca o regină umbrită
de crenelurile unei roase cetăți...
Oglinda în mărul ce ești se înfige,
suc dulce îmi curge în barbă
dar zeama e sânge și frige
și după ce trece,
sunt iarbă...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre mere, poezii despre iubire, poezii despre gură, poezii despre dinți, poezii despre degete sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cioburi
oglinda: ghilotină peste lume. sunt un cap/ăt despărțit de dumnezeu și mă rostogolesc, după chipul și asemănarea mea, de la primul cuvânt, până la ultima nuanță de roșu.
oglinda: linie de fracție cu dinți. totul se împarte la unu, pentru că zero face frig:) +1 = -1:(
oglinda: calculator de riduri. aceasta este desăvârșirea ta (femeie).
oglinda: felia de pâine. pe ce parte o să cad azi? o să-mi amintesc de mâna brutarului excitat, ca de o ploaie sfântă?
oglinda: tango între punctul de pe i și infinit.
oglinda: distanța dintre pradă și prădător. mă prind sau pierd încă un eu. să nu uit să închid ochii când trec dincolo.
oglinda: fereastră cu vedere spre ea. ea, cea care expiră când eu inspir. ea, cea care moare când eu trăiesc. later edit: un gest inegal anulează definiția oglinzii. ea, cea care trage cortina.
oglinda: balansoar între trecut și viitor. come as you were. cu viteza luminii. cu toți morții din tine.
oglinda: rană dublu adezivă care mă ține întreagă. acest pahar sangvin. diavolul poartă ultima nuanță de roșu.
poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre moarte, poezii despre viteză, poezii despre trecut, poezii despre tango sau poezii despre sfinți
12
o scârbă
ca și cum ți-ai scoate inima și ai șterge oglinda cu ea
un burete ce îți pulsează în mână
te privești
unde
în ce
de ce
oglinda era doar un plan ce reflecta o imagine
poezia tot o oglindă
îmi scot ochii și șterg cu ei foaia
cum aș șterge cu radiera
toată poezia mea
... o scârbă
bobocii de păpădii habar nu au de icter
chiar dacă au sânge galben
întinde-te spre mine cu soare
cu lumină
chiar dacă
nu mai am inimă
nu mai am ochi
sunt doar un pumn de carne în palmă de hipopotam
cerul mă învelește în aer ca într-o placentă comună
cu tine
cu tine
cu blecher
cu poe
cu toate sarcofagele lumii
cu apolodor
e o scârbă ca un ficat
o aglomerație de oameni reci
de care mă lipesc ca de cearșaful ud al unui tuberculos
o scârbă vie
să scriem deci
poezie
din vise ce se spală cu leșie
dar... nu toți sparg placenta cerului
eu una
nu
întinde mâna sparge-mi oglinda
ca și cum mi-ai sparge inima caldă
să înflorească păpădii
poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă sau poezii despre galben
Oglindă
Suntem oglinda sufletului
Ce se-oglindește-n cuvinte,
- O lume de gesturi -
Nu ne vedem pe noi
Ci o formă-n mirare,
Dincolo de ea
Am vrea să ne-atingem,
Față în față
Cu tot,
Fericiri, suferințe
Și timpul,
De fiecare dată
Atunci când privim în muțenia oglinzii...
Cu toate acestea,
Încercăm o schimbare
Dar începem cu reflexia,
Ființa din oglindă...
Oglindă cu descântec,
Năpastă de cioburi...
Oglinda visului,
Adevărul minciunii...
De ieri,
De astăzi
Ori de mâine,
Aceeași dintotdeauna;
Univers - o oglindă -...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 ianuarie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre schimbare, poezii despre prezent sau poezii despre minciună
Cioburi de iubire
din cioburi de iubire
eu visele-mi adun...
sunt ca o mângâiere
la un sfârșit de drum
târziu.. târziu in noapte
când somnu-ncet mă minte
privesc pe cer cum luna
insiră la cuvinte...
imi spune trist povestea
crispată-n nemurire
adună pe cer stele
din cioburi de iubire.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre noapte sau poezii despre cuvinte
Oglinda fermecată
La
plecarea
ta
ți-ai
lăsat
oglinda
pe
măsuță
Sunt
un
Midas
Și
ți-am
atins
oglinda
Nu
am
transformat-o
în
una
de
aur
A
apărut
chipul
tău
Îl
vedeam
acolo,
în
oglindă
Apărea
și
când
închideam
ochii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aur
Era un ciob mărunt din oglinda cea fermecată care schimonosea și urâțea tot ce era frumos și bun, iar tot ce era rău și urât se oglindea în ea pe de-a-ntregul, așa cum era, și orice cusur ieșea la iveală. Bietului Karl îi intrase în inimă un ciob și, în curând, inima lui avea să fie ca un bulgăre de gheață. Acuma nu-l mai durea, dar ciobul rămăsese în inimă.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inimă, citate de Hans Christian Andersen despre inimă, citate despre gheață, citate de Hans Christian Andersen despre gheață, citate despre frumusețe sau citate de Hans Christian Andersen despre frumusețe
împărțim întregul
în limite și universuri interzise
îmi iese un rest vag
cu morți răniți din dragoste
minus urme și umbre adânci
adun spații infinite în gânduri
împărțite până spre zi
când te întâlnesc prin vise
împart prezentul într-un ciob
de stea stinsă într-un ulcior
ai însemnat apa cu piciorul
și te-ai mândrit când întregul
a rămas neluat în seamă
ai umplut cu speranțe un spațiu
pliat în craterul inimii care scoate fum
rănile le-ai umplut cu regrete
după ce-am împărțit cenușa
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre mândrie sau poezii despre limite
Cioburi de viață, cioburi de moarte
Mi-am împărțit viața în cioburi
Și fiecare ciob l-am transformat
Într-o altă viață,
Spre a muri în mine, treptat.
Cu fiecare picătură de timp,
În uitatul Olimp...
Mi-a sângerat ochiul
Când soarele și-a împărțit suferința
Cu mine.
Vulcani de sângeri erupeau
Sub fiecare pas
În urmă rămas.
Orb de stele și de recunoștință,
Am mers mai departe,
Până la marginea prăpastiei
În care clocoteau
Cioburi de moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani, poezii despre reîncarnare, poezii despre recunoștință sau poezii despre prăpăstii
Oglinda spartă
Sunt singur prin tăcere și ruine
De gânduri și de vise destrămate
Ce-n minte se învârt învolburate
Ca niște cioburi de oglindă sparte
Ce poartă, fiecare, mici destine
Și viața le desparte.
Din zborul lor, rețin doar o frântură
De fericire sau de întristare
Și mă opresc, pe rând, la fiecare
Cu lacrimile-n suflet și răbdare
Privindu-le cu dragoste și ură
Cu frică de uitare.
Sunt amintiri frumoase dintr-o vreme
Când totul înflorea, ca-n primăvară,
Iar noi eram cu gândul la o vară
Cu multe flori, în care-o să ne-ascundem,
Îndrăgostiți cu-apucături boeme,
În ele să pătrundem,
Să devenim parfumul lor mirific,
Să ne-adăpăm din picături de rouă,
Să ne mințim că ne vorbește nouă
Natura toată ce ne înconjoară
Iar eu, pe-altarul tău să îmi sacrific
Corola-n fapt de seară.
Sunt cioburile dintr-o altă vreme,
Când frunzele cădeau sub bruma rece
A toamnei ce în iarnă se petrece
Și le privește, parcă-ntr-un răsuflet,
Cu ochi atinși de groaznice blesteme;
Înghețul dintr-un suflet.
E-o volbură de cioburi și de gânduri,
De amintiri, dureri sau fericire,
A dragostei eternă zvârcolire,
A unei inimii care-n piept se zbate...
Mi se aștern în minte rânduri-rânduri
Și nu pot fi uitate.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre gânduri, poezii despre vorbire sau poezii despre tăcere
Oglinda inimii
Alungă orice grijă
și rămâi cu inima curată
asemenea unei oglinzi
care nu reflectă nimic.
Dacă vrei o oglindă curată,
atunci privește-te în ea
și vezi adevărul rușinos
pe care ți-l arată.
Dacă metalul poate fi șlefuit
ca să devină o oglindă,
oare n-am putea șlefui
și o oglindă a inimii?
Între oglindă și inimă
există o singură deosebire:
inima ascunde taina,
pe când oglinda o dezvăluie.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Rumi despre inimă, poezii despre rușine, poezii despre existență, citate de Rumi despre existență, poezii despre devenire, citate de Rumi despre devenire, poezii despre curățenie, poezii despre adevăr sau citate de Rumi despre adevăr
Într-o bună zi s-a gândit el să se urce și în cer cu oglinda, ca să râdă de îngeri și de Dumnezeu. Dar cu cât se urca mai sus în văzduh, cu atât oglinda tremura și se strâmba și de-abia mai putea s-o ție; s-a urcat tot mai sus și mai sus și oglinda s-a strâmbat așa de tare și a tremurat așa de cumplit, încât i-a alunecat din mâini, a căzut pe pământ și s-a spart în mii și milioane de bucăți. Dar acum oglinda a pricinuit nenorociri și mai mari, fiindcă unele bucăți erau cât un fir de nisip și au zburat duse de vânt peste tot pământul și au intrat în ochii multor oameni și cei cărora le intrau în ochi cioburile acestea vedeau toate lucrurile schimonosite, sau nu mai gândeau acum decât sucit și întortocheat, pentru că aceste cioburi păstraseră toate puterile rele pe care le avusese oglinda întreagă.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre îngeri, citate despre vânt, citate de Hans Christian Andersen despre vânt, citate despre religie, citate de Hans Christian Andersen despre religie, citate despre nisip, citate despre mâini, citate de Hans Christian Andersen despre mâini sau citate despre Dumnezeu
- ochi
- Ochiul, un ciob din oglinda sufletului.
definiție aforistică de Teodor Dume (februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre suflet sau citate de Teodor Dume despre suflet
Facebook comedy
stă în picioare și folosește oglinda
drept tastatură: cu degetul mare & gros
atinge ochii și buzele ochii și buzele
mai rar se apucă de sinele nasului
mai rar se deretică în urechi
până când
locul său în oglindă îl ia
un altul care stă în picioare (?!) și(-i) folosește
oglinda. în care îl râde în care îl dă
la o parte
e un loc cu multă mătreață cade acolo
mai stă până când
îi vine rândul din nou: se postează
cât ai tasta cu picioarele depărtate în fața
fețelor sale
moarte totuși de râs în beneficiul vieții
care și ea se caută în oglindă
dar numai și numai în
dreptând stângăciile tenului. vag iritat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre urechi, poezii despre neîndemânare sau poezii despre nas
Prostul din oglindă
Pe cât trece timpul, mai mult realizez,
Că nu mai ești nimic din ce odat' erai,
Iar amintirea ta în colț eu o așez,
Acolo nu-i nimic,
Acolo tu îmi stai.
Erai buchet de flori, salbatic, minunat,
Acum o vază goală, în iz de acetonă,
Aveam sau nu dreptate, oricum n-ai ascultat,
Cum să-ți fi fost de-ajuns când judecai la tonă...
Acum eu încă-s singur, nu mă pot conecta,
Iar lumea mea e goală, nu simt că pot deschide,
O ușă pentru alta, și-mi mai propun una,
La rândul ei pe care doresc a o închide.
Uitării condamnată, iar eu singurătății,
Iubirea n-o să ierte c-am procedat așa,
Tu răul l-ai făcut, ești încă judecată,
Dar eu le-am pus pe toate, nedrept, în oala ta.
Conștient că nu e bine, conștient că nu au vină,
Dar eu când pedepsesc o fac până la sânge,
Nu -i dau iubirii șansa să prindă rădăcină,
Pe prostul din oglindă nu vreau să-l văd cum plânge.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre singurătate, poezii despre prostie, poezii despre plâns sau poezii despre iertare
Noiembrie
toamna devenim adevărați
din carne oase și cioburi
între echinocțiu și solstițiu
e o blasfemie să minți
și un păcat de moarte
să te privești în oglindă
am crezut mereu
în dragostea la prima vedere
cu inocența sărmanilor orbi
cu disperarea femeii
care plânge precum respiră
mi-au rămas câteva cuvinte
în farfuria străveche de lut
le adun cu degetele ca pe
firmiturile din cozonacul
cu gust de rai al mamei
ultima cuminecătură
înainte de prima zăpadă
ultima reverență
înaintea marelui frig
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre toamnă, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre mamă sau poezii despre lut
Ciob
Cu mâinile însângerate,
strângând un ciob din inima ta,
îmi descopăr rana...
E caldă și încă virgină.
Durere sublimă!
M-ai încătușat cu zale sfințite,
vampirul din mine geme
și sufletul se zvârcolește neputincios.
Ia-ți ciobul înapoi. Nu-l vreau!
Departă de mine paharul ce mi-l oferi,
Sticla iubirii urlând de dureri
Sparge-o în cioburi tăioase și reci,
Dă-mi azi doar unul, mâine altul, în veci
Câte unul....
poezie de Andrada Ianosi
Adăugat de Mira Donescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre virginitate, poezii despre vampiri sau poezii despre mâini