Întregul spectru electromagnetic - de la radar la TV, lumina infraroşie, lumina vizibilă, lumina ultravioletă, razele X, microundele şi radiaţiile gamma - nu sunt altceva decât unde Maxwell, care la rândul lor sunt câmpuri de forţă Faraday, care vibrează.

citat din Michio Kaku
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina soarelui

Lumina soarelui creşte pe pământ
ia înfăţişarea zilei
şi împinge prin pământ în sus
tulpinile
şi acele oase care de asemenea şi-au
scuturat ţărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
şi-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorinţa...

lumina soarelui creşte pe pământ
lumina soarelui –
şi printre razele ei gloate
de oameni abia evadaţi din beznă

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.

Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.

Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Taine necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Lumina pe care nu o poţi vedea
Să află ascunsă în inima ta
Lumina pe care nu o poţi vedea
Luminează-n taină calea ta.

Lumina pe care nu o poţi vedea
S-a născut odată cu tine.
Ea este în fiinţa ta,
Şi te călăuzeşte doar spre bine.

Lumina pe care nu o poţi vedea
E splendidă şi frumoasă ca o stea,
S-a ascuns după un nor
Şi aşteaptă să răsară luceafărul, sfetnic călător.

poezie de Vladimir Potlog (17 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bibliotecile ca manifestări sunt produse ale unor profunde necesităţi culturale ale popoarelor de elită care la rândul lor constituie cele mai puternice şi indispensabile instrumente pentru înaintarea şi răspândirea culturii, care la rândul ei a dat dovadă că temelia de existenţă a unui neam şi ţară este nu numai prosperitatea economică, ci şi lumina pe care o dă cultura...

citat din Aurel Filimon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca în poveste, unii cred că pot aduce lumina în casă cu oborocul. Adună din lumina altora şi cred că este suficient pentru ca întunericul din ei să dispară. Păcăliţi de propria minte - care îi duce la plimbare în afară - nu fac altceva decât să fugă de propriul întuneric. Au senzaţia că sunt în căutarea luminii, dar evită propria suferinţă. Pentru ca lumina să intre, este necesar să îmbrăţişezi opusul, intunericul. Cu cât păşeşti mai adânc în întuneric, cu atât se amplifică lumina. Acest lucru este posibil dacă frica şi "ştiinţa" sunt depăsite. Frica nu îţi dă voie sa păşeşti in întuneric, iar "ştiinţa" te ţine in ignoranţă. Dă-le deoparte şi surprizele se vor tine lanţ.

citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina dorită

Lumina vieţii-o porţi
Unde privesc bărbaţii,
În adâncimi de nopţi
Şi-n ceruri cât Carpaţii.

Lumina ta, femeie,
E rodul unui pom
Din care o scânteie
S-aprinde într-un om.

Şi-aşa lumina vieţii
Pe care ţi-o cuprind
Din pragul tinereţii
Se coace în zenit.

Tu ai surâs de floare,
Eclipse uneori,
În mine cu ardoare
Apui fără să mori.

Lumina ta ne ţine
Pe aripă de vis
Hrănind doar cu rubine
Raza ce ne-a cuprins.

Acum tu eşti lumină
Luminii ce se naşte
În inima de tină
Ce cu dor ne paşte.

Şi trecem iar prin fapte
Zâmbind când te privesc
Unde bărbaţii-n şoapte
Lumina ţi-o doresc!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blocat în timp

Sunt în acelaşi loc în care lumina mea te-a întâlnit
Şi-a ta lumina arzătoare pentru o clipă m-a privit.

De sus, lumina călătoare a soarelui ne-a încălzit,
Acum lumina-i o răcoare sub care cerul mi-e strivit.

Sunt în acelaşi loc în care copacii ne-au înconjurat,
Să nu ne vadă orişicare ce trec în lungul şi curbat.

Sunt tot aici, cu amintirea ce mi-a rămas când ai plecat,
Copacii dorurilor noastre privesc spre mine, camuflat.

Sunt în acelaşi loc de veghe pe care îl păzesc cum ştiu,
În el e doar amărăciune şi e tristeţe şi pustiu.

Pustiu-i cuibărit în mine cu tot ce are el mai viu,
În mână ţin doar o hârtie pe care niciun rând nu-ţi scriu.

Sunt în acelaşi loc în care copacii au îmbătrânit,
În bătrâneţea lor neclară lumina nopţii a albit.

Sunt în acelaşi loc în care aştept ceva în răsărit,
Să mă trezesc din somnul care cu visul lui m-a otrăvit.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce noi de obicei considerăm ca fiind imposibil de realizat sunt doar probleme inginereşti... nu există nici o lege a fizicii care să prevină realizarea lor.

citat din Michio Kaku
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina merge mai departe

În viaţă, tuturor am dat
lumină din lumina mea.
Cât am putut i-am ajutat
să lumineze ca o stea.

Astăzi primesc tot ce am dat:
lumină din cărţile lor.
Ce mândru sunt că mi-au urmat
că-împart şi ei lumina lor.

Aşa i-am vrut. Un scop atins.
Lumina merge mai departe.
Izvorul ei mereu nestins,
întotdeauna se împarte.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina lumii

Lumina actuală, iată,
Este lumina reflectată
Din lumina necreată.

tristih de David Boia (1 mai 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Trup mai curat decât apa fântinilor
Cu care păsările te-mproaşcă

Culoare pierdute, praguri interioare
Noapte a avalanşei şi furnicături în inimă

Nu-mi luaţi lumina!
Trup atât de curat, smuls limburilor
Limbă de stâncă, scăldată în soare
Care se leagănă între undă şi izvor
Mai greu de atins decât vara
Nu-mi luaţi lumina!
Ea mă aţâţă,
Ea mă exprimă,
Nu-mi luaţi lumina!

poezie de Mariana Cardas
Adăugat de Sara Dincu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ta

tu eşti lumina lămpii
care atrage fluturi
în jurul ei...
se rotesc într-un dans efemer
al destinului
şi cad istoviţi cu aripile arse
de lumina ta
în întunericul nopţii

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alchimiştii vorbesc de "lumina ce iese din tenebre". Tenebrele sunt infinit mai vaste decât lumina; ele îmbrăţişează şi invadează totul.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminile care pun în evidenţă corpurile opace sunt de patru feluri. Acestea sunt: lumina difuză, cum este cea atmosferică... Şi cea directă, cum este aceea a Soarelui... A treia este lumina reflectată; şi mai este o a patra, cum este cea care trece prin corpurile translucide, cum ar fi pânza de in, hârtia şi cele asemenea lor.

citat clasic din Leonardo da Vinci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuind cerul

Am fost piatra
Si am trait viata pietrelor
Depinzând de lumina soarelui.

Am fost planta
Si am trait viata plantelor
Depinzând de lumina soarelui
Si de apa.

Am fost animal
Si am trait viata animalelor
Depinzând de lumina soarelui,
De instinctele mele
Si de apa si de hrana.

Am fost om
Si am trait viata oamenilor
Depinzând de lumina soarelui,
De lumina lunii si a stelelor,
De instinctele mele si ale voastre,
De apa si de multe feluri de hrana.

Am fost de fiecare data ceva,
De fiecare data am trait viata
Depinzând de lumina soarelui
Si de ceea ce eram
Si murind doar moartea aceea.

Voi mai fi cândva si înca altceva,
Voi trai si viata aceea
Depinzând de lumina soarelui
Si de ceea ce voi mai fi,
Voi muri si moartea care a mai ramas.

Si voi visa ca cercul sa se-nchida:
O data, macar o data, va fi sa fiu lumina
A soarelui si-a stelelor
Si apa
Si multe feluri de hrana
Pentru cel care va fi sa vina.
Si viata aceea a lui,
Depinzând doar de mine,
Va fi si de piatra si de planta
Si de animal si de om
Si de înca altceva
Al carui nume nu-l stiu.
Si el va fi fara de moarte
Caci eu voi fi murit
Si moartea care a mai ramas.
Lui îi va ramâne sa locuiasca cerul
Lumina în lumina
Pentru fiecare din voi
Când veti mai fi si înca altceva.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina crede că poate călători mai repede decât orice altceva. Dar se înşeală. Indiferent cât de repede ar călători lumina, descoperă că întunericul a ajuns întotdeauna primul şi că o aşteaptă.

citat din Terry Pratchett
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina eternităţii

Cerului slavă-nchinăm.
Pentru viaţă ne rugăm.
Când timpul ni se termină
Intrăm în altă lumină.
În lumina neagră-a morţii,
Unde Dumnezeu ne iartă.
Lumina eternităţii,
Tot de Dumnezeu creată.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina luminii

Am publicat trei cărţi dar încă nu am scris mai nimic care să conteze!
Încă mai caut lumina aceia care să mă facă să renunţ la căutări
Care să îmi lase cuvintele fără dinţi
Care să mă formateze!

Lumina aceia din care toate se trag!
Care precede lumina noastră cea de toate zilele...

Acolo se retrag culorile iarna
Acolo infinitul este doar o particulă microscopică
Acolo moartea
Stă ghemuită.

Lumina aceia fără de care poeţii nu scriu,
ci bolborosesc!

Undeva, chiar în momentul acesta, o nouă naştere
refractă această lumină
Iar noi ceilalţi suntem prea netrebnici
ca să o percepem!

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ciudată şi patetică senzaţia de lumină în lumina pe care ţi-o dă gândul că ai trecut prin mintea unui orb. E mai mult decât un tunel. E ca un vis scurt al morţii, din care ochii se deşteaptă cu o mirare înduioşată, regăsindu-şi lumina.

Ionel Teodoreanu în Secretul Anei Florentin (1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!