Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Constantin Păun

Cocoșul și găina (fabulă)

Un cocoș pricăjit și bastard,
Ce cânta îndrăcit dimineața pe gard,
După ce a venit într-un suflet pe sală,
(Înfoindu-se în costumul de gală!)
Cotcodăcea la găini să se ouă...
-Eu suratelor fac cât voi nouă-ș nouă!
Sunt sprinten și chipeș! Ce să mai spui!
De n-aș fi, nici n-ați scoate vreun pui...
Și se întoarse cocoșul cu secera coadă,
Către o vecină ce o credea mai năroadă,
-Hei moțato!... clocești zi și noapte,
Stăpânul când trece, vorbește în șoapte,
Te întreb uite așa!... la nimereală...
-Pe voi găinile, ce atâta cloceală?
-O, Sire!... așa-i datoria,
Prin asta noi creștem găinăria!
-Vai! lasă-mă... atâtea cocoane,
Clociți și scoateți doar... lighioane
Și nu sunteți în stare, cât toarceți la furcă,
Să dați la iveală... o gâscă!... o curcă!?
-Apoi.. Sire! Ți-o zic, deșii e-n van,
Să fii dumneatale curcan...

Morala
În orice caz, când nu știi vina,
Nu te pune cu... găina!

fabulă de din Zbor fără aripi, Fabule 2008 (2011)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Constantin Păun

Curcanul și bibilica (fabulă)

O bibilică,
Care avea o fiică,
Ce-o măritase cu un curcan,
Se plângea de aproape un an,
nu se mai descurcă,
Între atâtea ouă de curcă
Și povestea în stânga și-n dreapta,
Foindu-se în blana ei de nurcă,
- Eu n-am făcut ouă de curcă,
Deși, încă de la un an,
Am fost măritată cu un curcan!

În loc de morală.
Zicea curcanul, Ce să spui...!
Dar nici n-ai scos altfel de pui!

fabulă de din Zbor fără eripi, Fabule- o minicolecție -2008 (2011)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Replică la poezia "De mi-ar cânta, în zori de zi, cocoșul..." de Petru Ioan Gârda

Da' ce tot ai cu lumea măi, băiete?
Și să te războiești, îmi spui că vrei.
Mai bine, lasă, luna -ți desfete
Un vis de-o noapte și-ncă două, trei!

Că tot îmi spui cât ești de obosit
Și că îți fulgeră și tună-n sânge,
Mai bine, vino, că tot n-ai venit
Și turturica-n colivie plânge.

Și eu sunt singură precum e cucul
Și nu mai cânt din frunza de arțar.
Hai, vino, că bați câmpii ca năucul,
Că ne-am văzut din ce în ce mai rar.

Și oboseala ți-o pieri îndată-
(Acuma, că ești moș, a cui e vina?)
La bătrânețe-s și eu candidată.
Trezește-te, că ți-o cânta găina!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Cocoșul și găina

Merge nevasta cu bărbatul
La doctor:
- Nu știu ce să-i fac!
De-un timp îmi spune că-i găină,
Doar că nu face cotcodac.
- De asta vi-i nelămurirea
E o psihoză... Îl tratez.
Deci îi voi da niște pastile...
Deși nu pot garantez.
- Știți, mare-mi este tensiunea,
Nue sub "papucul" meu.
M- mulțumi de-ar face ouă,
Dar nu doar două tot mereu.
- E un mister mărită doamnă,
Minunea de s-ar repeta.
Dar tot nu înțeleg adică,
Ce oare v-ar mai deranja.
Și cum?! Cocoșul face ouă?!
Pardon, găina vreau spun.
- Da, spuse doamna-ngândurată,
Dar numai două de acum...
- Și ce vrei dumneata femeie?!
Ce faci cu ouăle 'nealui?!
Știi, ești cocoș cu mari pretenții!
Deci ia mai pune-ți pofta-n cui!
Mata, găină oropsită
(Se-ntoarse dânsul spre bărbat)
Ori ești pe post de clocitoare,
Ori eu sunt prea dezinformat?!
Cu un cocoș așa ciudat,
Fugi din ogradă, că altminteni
Îți spun doar una, are pinteni!
Și calcă tare... Cotcodac!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când

Când mi se face-n suflet dor
De cum erai și nu mi-e bine,
Să știi că-s vânt ce-ți suflă nor
Să nu te picuri în suspine.

Când voi simți singurătate,
Așa cum mi-e de zi cu zi,
Să știi că-s marea-n val de ape
-ți scalde chip, să știi, să știi.

Când nu voi mai avea nici noapte,
Nici somn, că numai tu mi-ești vis,
Să știi susur îți voi fi, șoapte
De-un înger, păzitor trimis.

Când n-or mai vrea să mă cunoască
Nici ultimii amici ce-aveam,
O lume-s eu; floarea din glastră
Din nou, parfum ce te-ndulceam.

Când mi-o fi rece-n plină vară
De atât pustiu, tropic nocturn,
Îți voi sclipi-n inel, brățară,
Diamant pur, din taciturn.

Când nu voi mai simți văpaie,
Că-n minte nu-ți voi fi făclie,
Să știi-mpletesc din paie
Să mă porți bor de pălărie.

Când tot ce am îmi va fi lipsă,
C-oricum doar tu îmi ești tot ce-aveam,
Voi fi iar soarele-n eclipsă
Ce ascuns te vream, te dogoream.

Când mă voi pierde-nspre azur
Sleit de dragul tău, când nu-i,
Să știi că-s tot ce-i împrejur
poți calci, capul -ți pui.

Când va pica o stea pe cer,
Ușoară, doar cât să te-atingă,
Să știi că-s eu, doar mesager
Ce-ar vrea... iubirea să nu-ți stingă...

poezie de (4 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ariciul la cuibar

Pe la miezul zilei,
găina moțată era la cuibar
și cotcodăcea.
Un arici micuț pe lângă găină
se tot învârtea.
Văzuse ariciul oul din cuibar.
De ce îl aștepta,
nu avea habar.
Deodată, lângă găinușă a venit
un cocoș foarte supărat.
Pe arici văzându-l,
el l-a întrebat:
-Spune, ce-ai furat?
... ai furat un ou?
Ariciul răspunse:
Eu?... nici vorbă!
... ouăle îmi fac rău!
Eu nu mănânc ouă,
mănânc doar furnici.
Cocoșul strigă:
-De ce ai venit tu la găinușă?

poezie pentru copii de
Adăugat de Iulia Popov-GiușcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ariciul la cuibar

Pe la miezul zilei,
găina moțată era la cuibar
și cotcodăcea.
Un arici micuț pe lângă găină
se tot învârtea.
Văzuse ariciul oul din cuibar.
De ce îl aștepta,
nu avea habar.
Deodată, lângă găinușă a venit
un cocoș foarte supărat.
Pe arici văzându-l,
el l-a întrebat:
-Spune, ce-ai furat?
... ai furat un ou?
Ariciul răspunse:
Eu?... nici vorbă!
... ouăle îmi fac rău!
Eu nu mănânc ouă,
mănânc doar furnici.
Cocoșul strigă:
-De ce ai venit tu la găinușă?

poezie pentru copii de
Adăugat de Iulia Popov-GiușcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Una, două...

De-ar crește totul una... două,
Nici nu mai știi a cui e vina....
Păi; cum s-ar descurca găina,
Când ar urca, ca să se... ouă?....

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Te voi iubi

Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare și pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.

Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.

Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.

Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.

Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi și când am cobor,
Te voi iubi cu mângâieri și șoapte,
Te voi iubi... când mă înveți zbor.

Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă știe,
Te voi iubi... și-apoi am să te fur.

Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi și voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.

Te voi iubi-ntr-o noapte de beție,
Te voi iubi... mărturisindu-ți trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cocoșul este acum curcă plouată

Ne-acuză că noi furăm găini,
Că deh, nu i-am lăsat bată,
"Cocoșul" falnic, din vecini,
Este acum... "curcă plouată".

epigramă de (11 iunie 2008)
Adăugat de Paul ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când mă apasă

Când multe apasă mai strâns ca într-un clește
Mai am nerușinarea de-a fi tot visător;
Neauzind iubirea ce nu se vestejește
Tăiatu-mi-ați aripa să nu mai pot zbor.

Cât încă mai răsare prin plopi luna amară
De doruri istovite fără de vreun folos
Voi mai lăsa ispite în inimă -mi piară
Cât cântă ciocârlia atâta de duios!

Nu am aflat crezare la inime sărace,
Prea multă suferință călcat-au sub picior
C-un suflet, biet, pe tavă, nu au avut ce face
Și viața mi-au topit-o necugetând mor.

E tristă seara iară și-ndeamnă către noapte,
Stau stele răsară în luna lui cuptor,
Prin creier îmi aleargă străfulgerări de șoapte
Și toate-s de iubire și doruri ce mă dor.

poezie de
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Iordache

Mare tărăboi

În ogradă-i tărăboi
Chiar pe față, să se vadă
Între cocoș și rățoi
Se stârni o nouă sfadă.

Cu aripa ridicată
Țanțoș și cu pas vioi,
Cum nu l-am văzut vreodată
Avertiză pe rățoi.

- Te judec după ce-mi ești
Tu -mpingi către necaz.
De-mi ciupi una din neveste,
Te iau și te-arunc în iaz!

- În iaz! Bată-te norocul
Pentru-atâta, că-ți țin locul!
Fie-ți mintea înțeleaptă
I-o-ntoarse rățoiu-n șoaptă.

Ș-apoi care crezi din doi
Că rupând tihna apoi,
Va ajunge în mocirlă,
Eu pe tine am să te-nmoi!

Cine e mai vinovat
De fapte necugetate
Când pleci zilnic, pintenate
Prin vecini după moțate?!

Îi întrerupse gospodina
Și stăpâna celor doi,
Ca le servească cina
La cocoș și la rățoi.

- Tu mutac și tăfălog
Așezat și fără grabă,
Văd că te ținuși de treabă:
Din tot oul un boboc!

Bărbăția dumnealui
Care cântă atât de des
La cinci ouă, doi trei pui!
E ușor de înțeles.

Asta e dovada vie
Că-ți risipești din bărbăție.
Ești mereu îndrăgostit,
Doar tu vrei să fii iubit!

Morala:
La cocoș și la rățoi,
Ca la semeni dintre noi,
Hărnicia, spun în șoapte,
Se măsoară după fapte!

fabulă de din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 16.99 lei.
Cornelia Georgescu

Sonya: Așa-i mult mai bine.
Lucian: Desigur. Și arăți mult mai bine. Cu costumul ăla pe tine, nici nu-ți distingeam chipul. Doar după glas am reușit să te recunosc, -mi dau seama că ești tu. E chiar atât de incomod costumul protector, de nu-l poți suporta pe tine?
Sonya: Nu chiar, dar nu mă simt bine încorsetată cu el; am impresia că aș fi privată de libertate. Mi-e mult mai bine fără el.
Lucian: Pricep. Deci, nu costumul e incomod, ci faptul că ești obligată -l porți.
Sonya: Cam așa. De ce nu încerci porți și tu un costum din ăsta câtva timp, vezi cum e? Poate așa ai înțelege mai bine...
Lucian: Aș putea încerca, dar nu, mulțumesc, prefer stau așa, fără.
Sonya: Păi, vezi... Ce bine e de tine, de voi; voi sunteți cu adevărat liberi, noi avem doar falsa impresie de libertate, când, de fapt, trăim mereu izolați de mediul extern, fie într-o lume artificială, fie în costume protectoare.
Lucian: Lasă, nu-i chiar atât de grav cum ți se pare. Dar cum, n-ați găsit o altă posibilitate de a supraviețui?
Sonya: Nu, pentru noi asta pare unica modalitate de supraviețuire.
Lucian: E bine că ați găsit totuși o soluție.
Sonya: Care nu pare deloc a fi cea mai potrivită.
Lucian: Totuși, e destul de bine. Dar să nu mai vorbim despre asta, dacă nu-ți convine subiectul și te indispune...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă...

.. mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
mai lasă-n trupu-mi suflul vlăguit
mă lasă-mă să văd în dimineață
luceafărul din ape răsărit

mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
să mai apuc un soare purpuriu
cu rouă să mă spăl senin pe față
de colbul lunii rece și pustiu...

mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
voi încerca să nu te mai ador
voi inerca fiu că tine- ghiată
să nu mai știu ca ghiața nici un dor

mai lasă-mă te rog mai lasă-mă în viață
gust din plin și ceruri în amiezi
să mai privesc la norii ce se- agăță
de zări pe care simt că le mai vezi

iar când se va lăsa în mine noapte
și numai stelele și zări vor licări
să știi că am lăsat în urmă șoapte
în care strig că nu mai pot iubi...

poezie de (16 ianuarie 2020)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Părinții mei

Vă tot aștept, din nou, stăm sfătoși de vorbă
Despre cum este în rai; de ai totul, ce vrei,
De sunteți împreună și mama face ciorbă...
Și dacă vă iubiți, la fel, părinții mei?!

S-a scurs atâta timp, fără vă revăd
Și n-aș vrea vă uit; din minte-mi pun condei
vă refacă chipuri... La voi nu e prăpăd?
Sau de-i, nu-i bai?... La braț sunteți, părinții mei!?

Pe-acolo ce se spune, cum timp vi-l petreceți
Și cine vă ascultă povețele-n crâmpei
De moarte pentru viață, ce-n șoapte le-ntorceți...
Vă șușotiți și-acum, cu drag, părinții mei?!

Vă pun o întrebare, așa copilărească,
Că încă-mi sunt copil; pe-acolo-s porumbei
-mi puneți un mesaj, sau îngeri renască
Suflet... Suflet ce-l am din voi, părinții mei!?

... Și-acolo, e vacanță sau tot munciți într-una
Și cui mai dați bomboane, cui întrebați; "Mai vrei?"...
mai mândriți cu mine? Cine mai sună acuma
De peste mări și țări?... Vă e dor, părinții mei?

Și dacă ați plecat, n-ați luat bilet retur
vă întoarceți, iar, la ce vi-i drag, ca zei?!...
Chiar laici de-ați fi fost, sau sfinți, să dați un tur;
O mângâiere doar, s-o simt, părinții mei!

Că știu, voi n-ați avut atâta timp de voi,
Poate-o să-mi spuneți mie și eu la alor mei
Cum pot doar în voiaj scap de rău, nevoi
Și să ne întoarcem toți, c-am timp, părinții mei?!

Voiam știu și dacă singuri sunteți pe-acolo,
Sau vă aveți cu toții -frați, veri, toți îngerei-
Ca le spuneți voi -că am vocea în tremolo-
un dor nebun ia, vin, părinții mei!

-mi spuneți voi, curat, de viața chiar există
Și trup de e-o himeră, ce mi-o ador?!... Și ce-i
Mai important să fac, cât încă pot; o listă,
vă aduc de-aici, din iad, părinții mei?

știți c-am învățat cum pot să fac, zbor,
Căci pot pe nori sui, chiar dacă norii-s grei
Și pot iau, datornic, o scară cobor
Plin brațe tot, de daruri; voi doi, părinții mei!

Mă uit pe cer; oh, plouă cu lacrimi, dragii mei!...

poezie de (10 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Petru Ioan Gârda

Leul și musca

O muscă, dând târcoale unui leu -
O muscă mare, pot spun, o streche -
Când regele sorbea din heleșteu,
Îi bâzâi acestuia-n ureche:

N-am nicio treabă excelență, sire,
Și nici nu spun ce spun la nimereală,
Dar cum vă sunt un fan, îmi ies din fire
Când văd că doamna voastră vă înșală!

- Vorbești tâmpenii, zise mânios,
Instantaneu făcând la gură spume,
Pe mine, leul cel mai fioros?
Pe mine, cel mai groaznic leu din lume?

Dar musca-i strecură în suflet șișuri
Și-mpins de-al geloziei aspru chin,
Își urmări consoarta prin tufișuri
Și o surprinse cu un leu vecin.

Morala se deduce la moment:
Oricât ai fi de mare și de dur,
Nu strică uneori să fii atent
La bâzâtul celor dimprejur.

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

Leul și vulpea

Domnea în junglă, peste munți, câmpii,
Un leu imens, cu coamă mare, creață,
Și cele mai umflate fudulii
Din câte-aveau toți leii încă-n viață.

Își alungase, rând pe rând, rivalii,
Leoaicele doar el le iubească,
Și obligă supușii lui – vasalii,
De curte și palat să se-ngrijească.

O vulpe, ce muncea ca secretară,
Șireată cum sunt vulpile-n povești,
Se-apropie de dânsul într-o seară,
Spunându-i: "ce bărbat, o, sire, ești!"

Și stărui așa, lingușitoare,
În juru-i învârtindu-se mereu:
"Ce crupă și ce coadă, ce picioare,
O, ce n-aș da -ți fiu leoaică eu!

Ești cel mai leu din sute, din o mie,
Să știide la curte nu mă duc
‘Nainte -ți măsor o fudulie,
Că vreau s-ajungi cu ea în Guinnes book!

Vai, sire dragă, numai de-o privesc
Puțin din dos și mi se zbate cordul,
lasă, așadar, s-o cântăresc
Și-n două zile-ți validez recordul!"

Ca orice rege, leul, vanitos,
Voind ca toată lumea vorbească
De cât e de bărbat și de vânjos,
Marșă pe invitația vulpească.

Atunci șireata, pofticioasă tare,
Se-apropie cu zâmbetu-i ștrengar
Și-i smulse fudulia cea mai mare,
Cu gura, să o ducă la cântar!

Iar leul, îngrozit și siderat,
Urlă, dând frâu durerii lui și urii
Și umilit și schilod și turbat,
Se-ndepărtă în beznele pădurii.

Morala se deduce ne-ndoios:
Oricât ți-ar fi de mare "avuția",
Și-orcât ești de-ngâmfat, de vanitos,
Ascunde-ți, cât se poate, fudulia.

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De câte ori

De câte ori îți mai spun
te iubesc ca un nebun
De câte ori să mai cerșesc
Iubirea ta ca dar ceresc

De câte ori să mai adorm
Ca visez de tine-n somn
Și umbra ta s-o strâng la piept
De-atâtea ori am să te iert

Atâta timp cât voi trăi
Te voi iubi fără să știi
Chiar și atunci când am fiu
În lanuri verzi sau în pustiu

De multe ori n-ai să mă crezi
Sau poate n-ai să mă mai vezi
Eu te privesc în zi și noapte
Mă rog de bine ai parte

De atâtea ori când o privesc
Mă văd cu ea într-un duet
Și nu mai vreau irosesc
Doar simple versuri de poet

De câte ori ai s-o mai vezi
Tu trecătorule celest
Să-i spui că am jurat pe veci
Numai pe ea să o iubesc

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țăranul și vecina

Admirându-și mult vecina,
Zise, rezemat în furcă:
Peste gard când văd găina,
Mi se pare că e curcă.

epigramă de din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sorin Olariu

Catârul - fabulă

Pe vremuri, la o fermă bogată și frumoasă,
Trăia printre-animale și un catâr de "rasă".
Și se muncea acolo într-un continuu flux,
Doar el, catârul nostru era șomer de lux.

De-aceea chiar stăpânul, nemaiavând răbdare,
Îl trase deoparte și ți-l luă cam tare:
- Așa nu se mai poate, m-a apucat oftica,
Tu doar mănânci fânețea și nu produci nimica.

Ia uite la Mărțuică, bătrânul nostru bou
Cum trage toata ziua, în plug, ca un erou.
Sau uite la Joiana cea care zi și noapte
Ne dă la toată lumea găleți întregi cu lapte.

Găinile de-asemeni se screm și una două
Ne pricopsesc deodată cu zeci și zeci de ouă.
Chiar și cocoșul nostru acela pintenat
Ne cântă dimineața să ne sculăm din pat.

Ori harnicul de Murgu, prea blândul nostru cal
Ce trage la căruță, la vale și la deal.
De-aceea-ți spun cu riscul de a părea cam snob
Că-i musai azi în fermă -ți iei și tu un job.

Ai două variante, de mult au fost gândite,
În două posturi cheie, puțin cam diferite.
tragi șareta nouă ce-o vezi lângă hambar,
Sau peste animale, să fii parlamentar.

- Stăpâne, rog iartă, ți-o spun doar amical:
Sunt doar catâr, n-am trupul puternic ca un cal.
Iar varianta-a doua... fiu parlamentar,
Doar vezi destul de bine că nu sunt chiar... măgar.

fabulă de
Adăugat de Sorin OlariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mihaela Banu

Din chenzină în chenzină (După Vinovații fără vină ~ Pasărea Colibri)

Nu aveți nici bunul-simț, nici suflet,
Mai nimic din ce e omenesc.
Toți aveți afaceri, doctorate,
De rămân uimit și mă crucesc.
Licitații ați luat cu japca,
Doar profiturile voastre cresc.
Sunteți doar penali în fruntea țării,
Așa c-o urare ticluiesc:

trăiți ca biata lume,
Când banii-or să se rezume
Strict la cât băgați în gură,
Mai puțin decât la cură!
Din chenzină în chenzină,
Să n-o scoateți la lumină!

Nu munciți, doar sforăiți ca porcii,
În timp ce sărmanii flămânzesc.
Cu tot natul ați pierdut contactul,
Banii și puterea v-amețesc.
Ne mințiți cu fiecare frază;
Vă-nghițim spectacolul grotesc.
Noi remunerați pe sponci, cu rate,-
Voi cu drepturi ce mereu sporesc.

Știu, vă pasă vouă de-ale țării,
Cum îmi pasă mie de un drac.
Ne-ați adus în pragul disperării;
Pentru asta nu mai pot tac...

Voi ce ați plecat din rândul nostru,
Sunteți mari, printr-un noroc porcesc...
Las' că vin alegerile-n toamnă
Și c-un simplu vot vă căsăpesc!

poezie de din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook