Fiord
Fiordul nordului înmărmurește-n noi,
Soarele s-ascunde în norii dintre ploi,
Doar florile pun capete-n buchete
Și băieții înnoptează pe la fete.
Arde-mpotrivirea potrivirii,
Țes clipele azur în clipele iubirii
Și țipă amintirea în glasuri de copii,
Himerele ascunse ard de vii.
Onorăm răspunderea de viață
Prin semnul crucii dis de dimineață,
Așa-nțelegem cum un fiord în noi
Aduce rostul înnoptările în doi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre viață
- poezii despre responsabilitate
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre dimineață
- poezii despre cruce
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ochi în ochi cu toamna
Măsor clipele cu frunze
măsor clipele cu nori
tainele nu sunt ascunse
doar cu frunze le cobori
Măsor clipele cu nori
măsor clipele cu mine
am greșit de-atâtea ori
și iertarea nu mai vine
Măsor clipele cu mine
tainele nu sunt ascunse
strălucesc printre ruine
măsor clipele cu frunze
Măsor clipele cu nori
suflete doar tu nu mori
poezie de Costel Zăgan din Cez(e)isme II (27 octombrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- citate de Costel Zăgan despre suflet
- poezii despre moarte
- citate de Costel Zăgan despre moarte
- poezii despre iertare
- poezii despre greșeli
- poezii despre frunze
Menandro
Pe calea lungă dintre doi
Îndrăgostiți de-o viață
Apar și umbre, apar și ploi
Și pete moi de ceață.
Copiii îi privesc zâmbind,
Le place a lor stare,
Cu farmec s-au trezit iubind,
Mai au o încercare.
Se țin de mâini, privesc prelung
La pozele pătate,
Așteaptă, Doamne, să-i ajung
În jungla de păcate.
De-aceea mă transform în leu
Și caut căprioare
Să le adap din curcubeu
Cu sânge din izvoare.
Și voi privi cum între noi
E dragoste și viață
Până când soarele în ploi
Depozitează gheață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sânge, poezii despre mâini, poezii despre lei, poezii despre gheață, poezii despre fotografie sau poezii despre curcubeu
Închipuirile îndepărtează sărutul
Depărtarea plânge prin ochii timpului,
Tu plângi prin lumina ochilor mei,
Clipele se pierd în uitarea regăsirii
Dintre două statui ascunse sub tei.
Bucuria dispare-n cuvinte-nfundate
La gura cu sânge pătat cu petale,
Nasc perle în dinții de lapte-a iubirii,
În roua cu rime ies lebede-n cale.
Luna face baie în spume de dor,
Ne spală cu raze rotite pe frunte,
Avalanșa de-ntrebări umple întregul
Unde-n nisip se cerne un munte.
Travaliul vieții amețește în noi,
Închipuirile ne-ndepărtează sărutul
De s-aud lacrimile transfigurând
Jilțul ce ține, în palme, pământul.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre lumină, poezii despre uitare, poezii despre tei sau poezii despre sărut
Cântec de August floral
florile iubirii înfloresc pentru noi
zâmbetele lor sunt valuri de parfum
fluturi se îmbată adunați în roi
eu imortalizez clipele de acum.
cântă florile la fereastra mea
toată dragostea se împarte la doi
cântă fericirea cum știe doar ea
să scoată din lume amaruri, nevoi.
timpul mă iubește eu îi sunt datoare
cu o viață demnă cu un suflet bun
mă înfășoară în lumini încântătoare
în spiritul meu doar minuni să adun.
marea mă cheamă pe țărm de opal
să simt mângâierea fiecărui val.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre zâmbet sau poezii despre fluturi
Când vii prin frunze
Când vii prin frunze, vino prudent,
În ele pâlpâie urme avide de viață,
Suflete învelite de toamnă atent
Pe cărarea întinsă pe fire de ață.
Nu vreau să cumpăr secrete din fân,
Vreau rânduiala să-nceapă cu noi,
S-așternem puful poeziei în sân,
S-avem scara iubirii cu treptele moi.
Surâsul în pârg va curge prin mierea
Viselor noastre de-a fi împreună,
O clipă, o viață, desfată-i plăcerea
Iubirii sub soare, iubirii sub lună.
O carte vom scrie cu gânduri fierbinți,
Sângele își va deschide izvorul,
O să strângem din ceruri îngeri cuminți
S-aducă în noi și versul, și dorul.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre îngeri, poezii despre visare sau poezii despre versuri
Consolidarea stâlpilor la case
Timpul presează stâlpii la case
Și oasele noastre scârție-avan,
Florile ferestrele miroase
Din temelie până în tavan.
Mirosim și noi a ceară și-a tămâie
Dar nu lăsăm din cer visul să cadă,
Plătim flăcăi să pună mânzu-n frâie
Să ne ascundă dorul de zăpadă.
Dărâmă și ridică noi ferestre,
Tencuiesc și cerul de pe scară,
Pun soarele pe coamele ecvestre,
Tot ei amână moartea pentr-o seară.
S-anunță coduri galbene de ploi
Și timpul putrezește pân' la oase,
Întoarcem visele cu rădăcina-n noi
Și ne zidim în stâlpii de la case!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre seară, poezii despre plată sau poezii despre galben
Altar de suflet e iubirea
Altar de suflet e iubirea
Și mă închin la sânul ei
De când mă-nfăș în amintirea
Luminilor din ochii tăi.
Pe buzele râvnind de doruri,
Izvor de fragedă dorință,
Las luna în ascunse storuri
Cu brațul plin de romaniță
Să facem cruci într-o clipită,
Cochetărie prinsă-n noi,
Unde doar noaptea e gravidă
Uitată-n vraja dintre ploi.
Altar de suflet e iubirea,
Mă tot închin la sânu-i sfânt,
Atâta cât zădărnicirea
Mai lasă îngeri pe pământ!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Noi doi și... norii
Te iubesc... ș'-acum
Și te voi iubii mereu
Cu-o teamă de nebun
Și chiar de vei fugi,
Eu în urma Ta... voi rătăci
Și nu o clipă doar,
O secundă, sau o viață!
Voi rătăci și Eu și Tu
Prin lumea fără Noi
Prin nopți fără de vise
Prin inimi tot mai înghețate,
Prin timpul fără de hotar,
Prin mii de lacrimi și amar
Până ne vom regăsi din nou!
Iar Noi...
Vom fi cu-o clipă mai târzii,
Cu-o clipă mai bătrâni,
Cu-o viață mai pustii
Cu ochii plânși,
Secătuiți de atâtea lacrimi.
Ne vom întoarce la izvoare,
În alte vieți trecute-n asfințit!
Vom asfinți în depărtări
Doar Noi, Noi doi și... norii!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde sau poezii despre nebunie
Petale de zăpadă
Petale de zăpadă se aștern în cale,
Steluța lor purtată-i pe aripă de vânt,
Un cerb își strigă soarta înnodând vocale
Din toamna ce apune în roade, pe pământ.
Tu dormi în crisalida lacrimilor scurse
La rădăcina florii-nchipuirii,
Doi îngeri în prichiciul luminii țin ascunse
Bucurii și doruri din patima iubirii.
Oriunde-ai fi ca-n basme în inimă te port,
Semn de înălțare în clipele visării,
În arc de curcubeu mă-ntind ca un resort
Să panseze trăirea săgeților durerii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre voce sau poezii despre somn
Minunată-i iubirea pe furate
Iubirea e hrana sufletului acutizată-n noi,
Fiecare avem episoade cu fulgere și ploi,
Aleatoare sunt stările lăsate din urcușul înalt
Unde sălășluiește pe furiș frunzișul de păcat.
A mia oară ne prindem la piept și iubim
Clipele sfinte; îngenunchem singuri, dăruim
Nimicul cerșit din cerșirea-ncercată
Metaforei sufletului nespus de-apetisantă:
Ești poza ochiului postată-n al inimii clișeu
Pus în soluții acide, diluate, disimulate mereu
În săruturi fierbinți, intempestiv marcate,
Cu vorbe seci și vorbe frumos colorate.
Ești hrana iubirii sacre acutizată-n noi.
Știm să ne păzim oricând de fulgere și ploi
Și mai știm să ne ferim de lume și păcate
Când minunată-i, Doamne, iubirea pe furate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre metafore
Aducem rădăcinii lacrimi noi
Iarba țipă sub tălpile mele,
Vântul cerne-n ceruri stele,
Dumnezeu așteaptă cu mult drag
Să tămâieze urmele din prag.
La umbra ferigii de-ntuneric
Rămân uimit și nu alergic,
Îmi mut în vis os lângă os
În traista morții cu folos.
Munții gânditori stând în popou,
Jură că-n lume vechiu-i nou,
Viața-i iarbă-n talpa târâtoare,
În destin doar visul ei e mare.
Se vrea cu Dumnezeu la sfat
Întrupând femeie și bărbat,
De-aceea când iubesc s-ascund
De lume-n visul lor profund.
Iarba țipă, nu că e călcată,
Că vântul în vârtej o poartă,
Ea țipă de plăcere că noi doi
Aducem rădăcinii lacrimi noi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sfaturi, poezii despre religie, poezii despre promisiuni, poezii despre plăcere sau poezii despre munți
Acordul
Povestea fără seamăn rămasă-n așteptare
sub înveliș de umbre, pe timp nedefinit,
îmi tulbură uitarea cu zvonuri trecătoare
care-mi aduc în cuget un vechi acord rănit.
Chiar clipele ajunse în ceasul cu pendulă
se zbat fără speranță, pe micul secundar,
când orele barbare, pe-o margine credulă,
încearcă să dezlege înscrisul legendar.
De-ar fi să dăm crezare ursitei nevăzute,
prezentă-ntotdeauna în astfel de povești,
nici n-ar fi fost înscrisul în actele trecute
pe opisul legendei cu pagini nefirești.
Dar noi voiam desigur să fi avut acordul
măcar într-o poveste marcată pe contur
cu vrăjile rescrise pe umbra din fiordul
unde lăsam regrete, să-adoarmă prematur.
Poate-am crezut că ele, trezite pe tăcute,
ne vor aduce-n cuget un simplu dezacord
din margini de legendă, rămasă pe redute,
să ne aștepte vara pe țărmul din fiord.
Dar nu-i așa, iubito, acordul existase
în clipele eterne noi doi l-am conceput,
păcat că peste vreme vocalele contrase
readuceau povestea din nou la început.
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre tăcere, poezii despre ore, poezii despre credulitate sau poezii despre ceas
Acordul
Povestea fără seamăn rămasă-n așteptare
sub înveliș de umbre, pe timp nedefinit,
îmi tulbură uitarea cu zvonuri trecătoare
care-mi aduc în cuget un vechi acord rănit.
Chiar clipele ajunse în ceasul cu pendulă
se zbat fără speranță, pe albul secundar,
când orele barbare, pe-o margine credulă,
încearcă să dezlege înscrisul legendar.
De-ar fi să dăm crezare ursitei nevăzute,
prezentă-ntotdeauna în astfel de povești,
nici n-ar fi fost înscrisul în actele trecute
pe opisul legendei cu pagini nefirești.
Dar noi voiam desigur să fi avut acordul
măcar într-o poveste marcată pe contur
cu vrăjile rescrise pe umbra din fiordul
unde lăsam regrete, să plângă prematur.
Poate-ai crezut că ele, trezite pe tăcute,
vor readuce-n cuget un simplu dezacord
din margini de legendă, rămasă pe redute,
când vara-ntârziată trecea peste fiord.
Dar nu-i așa, iubito, acordul existase
în clipele eterne noi doi l-am conceput,
să ducă peste vreme însemnele rămase
din dragostea curată pierdută în trecut..
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut sau poezii despre curățenie
Acordul
Povestea fără seamăn rămasă-n așteptare
sub înveliș de umbre, pe timp nedefinit,
îmi tulbură uitarea cu zvonuri trecătoare
care-mi aduc în cuget un vechi acord rănit.
Chiar clipele ajunse în ceasul cu pendulă
se zbat fără speranță, pe albul secundar,
când orele barbare, pe-o margine credulă,
încearcă să dezlege înscrisul legendar.
De-ar fi să dăm crezare ursitei nevăzute,
prezentă-ntotdeauna în astfel de povești,
nici n-ar fi fost înscrisul în actele trecute
pe opisul legendei cu pagini nefirești.
Dar noi voiam desigur să fi avut acordul
măcar într-o poveste marcată pe contur
cu vrăjile rescrise pe umbra din fiordul
unde lăsam regrete, să plângă prematur.
Poate-ai crezut că ele, trezite pe tăcute,
vor readuce-n cuget un simplu dezacord
din margini de legendă, rămasă pe redute,
când vara-ntârziată trecea peste fiord.
Dar nu-i așa, iubito, acordul existase
în clipele eterne noi doi l-am conceput,
să ducă peste vreme însemnele rămase
pe umbra neuitării din visul ne'nceput.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai știi de mine...
ce mai știi de mine, iubito,
eu de tine nu mai știu nimic,
doar floarea care am sădit-o,
miroase ca și tine, pic cu pic
acum e mare și înaltă,
am îngrijit-o, tu să știi,
că i-am pus apă dimineață
sub mângâieri de raze vii
vorbesc cu ea și despre tine,
îi este dor și îmi e dor
de toate clipele sublime
pe care le-am trăit noi doi
s-a îmbrăcat cu mici petale,
poartă culoarea ta, de roz,
parfumul dinspre ea e moale,
îmbată clipele de mov
ce mai știi de mine iubito,
eu despre tine nu mai știu,
doar floarea care am sădit-o
mai dă culori de purpuriu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre vorbire, poezii despre roz sau poezii despre dor
Piatra și apa
Piatra și-a uscat inima din interior spre exterior,
Apa i-a furat sângele și l-a ascuns în câmpiile mănoase,
Peștii zurlii se agață în undița fulgerului plutitor,
Munții fumegă depărtări cu dinții din albitele oase.
Dulce în zbor frumusețea s-ascunde frenetic în noi,
Nenăscute sunete, calm, se articulează tomnatic,
Vestitorii iubirii aduc găleți parfumate cu ploi,
Ne scăldăm în laptele arcului voltaic electrostatic.
Piatra și apa zidesc urme între spații din muguri pustii.
Nădejdi, deznădejdi, sapă apocalipsa din clipă,
Ferăstrăul necunoscut depozitează lacrimi argintii
Când bucăți din piatră, în apă, de prefacere țipă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre apă, poezii despre sunet, poezii despre pești sau poezii despre pescuit
Dor de viață
Ard enunțuri, gânduri, erezii;
Sunt singur în propria îndoială
Mi-e dor de viață, Doamne, cum știi
... și mă rog... de dimineață până-n seară!
Martir în căutarea unor fericiri discrete;
Mai mult ca iubirea înfloresc întru iertare
Mi-e dor de viață, de oameni, de sentimente
... și mă rog, Doamne, să mai ai cu noi răbdare!
Singur printre dimensiuni false și trufii
Fără de speranță fără de crezământ sunt
Mi-e dor de viață, de arderi, de poezii
... și mă rog Doamne de aripi, de trup de vânt!
Să zbor aș vrea să vârfuri noi imaginare
Dincolo de nori și de plutiri lirice divine
Mi-e dor de viață, de lacrimile perpendicular
... și mă rog Doamne, să fii pururi cu mine!
Ard clipele toate într-un timp suspendat,
Grijile zilnice au mereu alt deziderat...
Mi-e dor de viață, de-un Înalt luminat
... și mă rog Doamne să-mi fii îndemn și sfat!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi ce-ntârzie zborul
Privirea ta prin lacrimi întârzie zborul,
Ploile traversează clipele și dorul,
Pasărea ascunsă în roua de lumină
Umezește-un strigăt ce fierbe în surdină.
Pregătesc un cântec ce miroase-a vis,
Ușa se cuvine să aibă rost deschis
Spre strada ce îngână pașii ce se-ntorc
La sânul amintirii prin care se mai coc.
Blestemul de inscripții devine epitaf,
Moartea încolțește-n castroane cu pilaf,
Semințe slăbănoage își pun schelet de crengi,
Un trunchi născut din umbre sprijină moșnegi.
A împietrit amarul în ochii care plâng,
Părinții pun numeric crucile în crâng,
Noi mergem prin sudoare cu gândul monolog,
Mi-i teamă că în ceruri și Domnul e olog!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre păsări sau poezii despre naștere
Toamna iubirii
E prea târziu pentru noi doi
Cad frunzele iubirii,
Și noi suntem la fel de goi
Ca pomii cenușii...
E toamnă rece între noi
Adie vântul despărțirii,
Și-n ochii noștrii sunt doar ploi
Ce ne aduc pustii...
Și-am vrea s-aducem înapoi
Uitată clipă a fericirii,
Dar din trecut se nasc strigoi
Ce se opun iubirii...
poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre strigoi
Caruselul de păpădie
Caruselul de păpădie cu raze stelare
Se-nvârte în spațiul turnat între noi,
Merele rumene cad în palmele mele
Ascunse în iarba poveștilor cu ploi.
Inima răvășită îmi toarnă pornirea
În visătoare, mocnite, săruturi fierbinți
Prin sânii durdulii de nectar ai luminii
Străpung telegrame transmise de sfinți.
Sunt lunecos arcuș pe gât de vioară,
Pe-aripile nopții șterg cerul de ceață,
Prin mine trece, săgeată, trenul iubirii
Cu fiecare petală și muguri de viață.
O batistă agăț în curcubeul din zare
Să-ntâmpin triburi de umbră sudată
De tălpile moi mocirlind caruselul
Plantat pe vecie, la mine-n ogradă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre trenuri, poezii despre telegraf sau poezii despre sâni