noapte adâncă -
un păianjen se mişcă
pe ritm de blues

haiku de Daniela Zglibutiu (18 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

închisă-n casă -
îmbrăţişez cu gândul
copacii-n floare

haiku de Daniela Zglibutiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ploaie de vară -
miros de copilărie
cuibărit în păr

haiku de Daniela Zglibutiu (16 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

un pierdevară
prin mulţimea grăbită -
adună stele

haiku de Daniela Zglibutiu (16 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

frunze căzute -
îmbătrânind cu gândul
la vechea gară

haiku de Daniela Zglibutiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

irevocabil -
cea din urma petală
de margaretă

haiku de Daniela Zglibutiu (12 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

singurătate -
deschide vântul poarta
să intre luna

haiku de Daniela Zglibutiu (14 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

linişte sfântă -
se aude în valea timpului
un clopot bătrân

haiku de Daniela Zglibutiu (15 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

o pală de vânt -
degeaba strângeam în pumni
vorbele tale

haiku de Daniela Zglibutiu (13 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

un haiku proaspăt -
o muscă lăsa amprente
pe ultimul cuvânt

haiku de Daniela Zglibutiu (14 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

două margarete
ies prin plasa gardului -
să vadă lumea

haiku de Daniela Zglibutiu (10 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

flori de corcoduş -
astăzi a câta oară
îmi spăl mâinile?

haiku de Daniela Zglibutiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cade cu zgomot
o nucă verde din pom -
e încă vară

haiku de Daniela Zglibutiu (19 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues cu iedera si stejar

Vai, printr-un vegetal abuz,
O iedera si un stejar,
Incremeniti, danseaza blues
Si radacinile tresar.

Si luna sus, ca un cinel,
Cutremurandu-se mereu
Si iedera vorbind cu el
" Sa mai dansam, iubitul, meu!".

N-au nici un drept, n-au nici un drept,
La dans, la tot ce indraznesc,
Dar el o trage catre piept
Cu-n gest aproape omenesc.

Si daca ei, printr-un abuz
Si-un gest al lumii de apoi,
Danseaza blues, danseaza blues,
De ce nu am dansa si noi?

poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnii

E noapte.
E târziu, şi somnul tot nu vine.
Aşa trăiesc.
Ascunsă-n umbra nopţii.
Îmi construiesc imperii
Din tăcerea adâncă a eternităţii.

Şi noaptea,
Tot mai mult se-aşterne
Apare luna în tăcere.
De mult aştept,
Să-i spun a mea durere.

În noapte,
Îmi caut şi simt mângâierea.
Atunci când domină tăcerea
Sunt singură cu mine
Departe de lumea asta
Rea şi plină de suspine.

poezie de Daniela Gumann din Florile cireşului tânăr (2017)
Adăugat de Daniela Gumann
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânza de păianjen

Unde ceţoasa pânză de păianjen se sfârşeşte?
Unde albul pânzei de păianjen se răreşte?
- Acolo sus, păianjenul - precum o stea neagră,
Lacomă stea,
Cu mii de ochi privea...

poezie clasică de Maria Pawlikowska-Jasnorzewska din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues

vibra tăcut secunda pătimaşă, vinovată,
sburând un sbor mistuitor, frenetic,
cuvântu-abia mai tresărea-ntre noi
şi levita nedumerit, flămând, besmetic
genunchiul tău îmi despica genunchii,
călătoream în dansu-acest transcedental,
când mâna-mi stângă se iubea cu mâna-ţi dreaptă
şi dreapta-aprofunda un studiu femural
priveai lasciv în lenta contopire
şi lent te contopeai în lenta piruetă,
lent mâna-mi dreaptă se-odihnea
lasciv, copleşitor, pe lenta siluetă
tactil îmi dibuiai talentul de sub tiv
şi-această tandră uvertură paşii o cântau confuz,
înlănţuiţi într-un poem nespus, interminabil,
cu ochii-nchişi iubeam în ritm de blues
eram două perechi cu umbra-n unghiuri diferite,
două păsări nespuse într-un singur sbor,
transcedentalpe fumul de ţigare
cuvântul ne ningea pe tâmple lent, covârşitor!

poezie de Valeriu Marius Ciungan din Haina de molton
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues-ul

Şireturile ambilor tăi pantofi se rup,
Iar tu rămâi suspendat şi parcă scos din uz,
Exact când te grăbeşti enorm de mult –
Iar asta se cheamă blues.

Mergi să cumperi un baton de ciocolată
Şi constaţi că bănuţul tău, ca acul căzut în cucuruz,
S-a pierdut din buzunarul cu astarul vechi –
Ei, asta se cheamă, iarăşi, blues.

poezie de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Australia

sunt femeia
care nu poate trăi...
fără albastrul oceanului!
sunt aripa
care nu poate zbura...
fără azurul clar al cerului!
sunt firul
care nu poate urca...
fără seninul sufletului!
sunt inima de Lună Plină
care nu poate trăi fără ochi de vis,
şi visele mele au gheare de leu,
apără zbor de lebădă neagră...

numele meu este săgeată,
albastru de Australia...
şi nu am să rămân în umbră,
nu am să caut decât cerul,
la fel ca Statuia Libertăţii...
şi zi şi noapte, şi noapte şi zi...
suflet de vis împlinit voi fi mereu!
albastru de Australia...
curat, rostind iubire de oameni!
secret universal, ţesut misterios
de un păianjen creator,
unind viaţă cu viaţă...
într-o carapace infinită...

poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues îngeresc

Se leagănă seara
de pe genunchiul crud
pe genunchiul copt mai devreme
şi îmi trece prin sânge
un tren marfar
încărcat cu poeme.

Se leagănă seara
de pe braţul firav
pe braţul vânjos
iar sunetul
crapă în două
lemnul vechi
noduros.

Se leagănă seara
între o planetă şi alta
de jos în sus
acolo unde îngerii mei
cântă blues...

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azil într-o cicatrice

aceleaşi semne aceleaşi distanţe

între sufletele noastre e noapte
multă noapte
cineva scrijeleşte o lacrimă
într-un sertar
câteva rânduri neterminate
şi un pix

încerc să-mi decodez durerea

între două linişti respiră o amintire
orice poveste începe cu
a fost odată...

ştiu

pe margine de noapte stă agăţat
un păianjen
curând depărtarea va intra
într-un alt anotimp

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!