Contrarius
Agonie și extaz,
Beat, mort, distrus și totuși treaz,
Miez de noapte în amiaz',
Foc de apă pe-aragaz,
Metal gaz,
Umor fără haz,
Mâzgă neagră, bleu turcoaz,
Bucurie în necaz,
Mii de degete pe-obraz,
Topaz.
Fericire și tristețe,
Frumos, hidos, cu două fețe.
Respect în impolitețe,
Libertate cu strictețe,
Aspru cu delicatețe,
Incorect dar cu justețe
Altețe.
Adevăr și minciună,
Femeie de vis, ordinară creatură,
Obraz curat cu alună,
Fată blondă, fată brună,
Soare cu lună,
Otrăvit de o căpșună,
Unică și prea comună,
Liniște-n furtună,
Despărțiți dar împreună,
Bătrână jună,
Lagună lacună,
Nu se-aude dar răsună,
Ignoră și se răzbună,
Fulgeră și tună,
Fortuna.
Iubire și ură,
Rază de soare, scântei de sudură,
Dulce-acritură,
Vârf înalt de-adâncitură,
Dezbrăcat de tot cu-armură,
Dulceața în batjocură,
Frig și căldură,
Treaz dar plin de băutură,
Sculptată cu-o ciobitură,
Arsură.
Viață și moarte
Zâne-n față, spâni în spate,
Țipete în șoapte,
La fel dar aparte,
Aproape, departe,
În tot și în parte,
Bellearte.
Eu și tu.
poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre umor
- poezii despre moarte
- poezii despre înălțime
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre sculptură
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sinteză ambientală
Un nor prăpădit mă scuipă-n obraz
Și-o cioară-și așterne cuminte
Mizeria ei toată la mine-n pervaz...
O rază se-atinge de-un cap fără minte
Ce face în toate doar haz de necaz...
Și uită să facă ce-i bine...
O, Doamne, ai milă de mine
Că minte nu am, nici har și nici haz...
Mi-e frică de Ziua cea mare ce vine!
Cu-n cuget curat și sufletul treaz
Ași vrea să privesc către Tine
Dar o clipă sunt sus, covârșit de extaz
Și-o mie-n amare suspine,
Izbit din talaz în talaz
Căci truda vieții sub soare
Acerbă-i și fără răgaz,
E-un zbucium de patimi amare
Dictându-ți să fii mai "viteaz"...
Și-n urmă, lipsit de valoare,
Sub "țapul pustiei" ești "calul cel breaz"
Ce-aleargă într-una sub soare
Fără rost, fără sens, fără haz...
Căutând, Invocând și cerșind îndurare...
Dormind înăuntru, înafară stai treaz,
Un tăciune încins în înfumurare,
Strigând către "Vânt" "mai suflă "extaz"
De redeșteptare!"
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Doru Bartos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre valoare, poezii despre suflet, poezii despre haz de necaz, poezii despre frică, poezii despre curățenie sau poezii despre cai
Insomniac
De ce ești treaz în miez de noapte?
Ce gânduri mintea ți-o străbate?
Ce îți produce insomnie?
Și-ți umple sufletul de agonie?
Deși e liniște deplină,
Ecoul singurătății răsună,
O stare morbidă își face loc în tine,
Renunță! Nu te minți că va fi bine!
Dar oare a cui e vina?
Că ai început să fii precum Luna.
În orice noapte strălucești,
Dar ziua mereu te odihnești.
poezie de Cazacu Roxana Maria
Adăugat de roxanamariaj
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre insomnie, poezii despre început, poezii despre vinovăție, poezii despre singurătate, poezii despre odihnă, poezii despre noapte sau poezii despre minciună
La beție
Nu știu cine-a zis odată,
la beție sau necaz,
că bărbații o fac lată
doar când se întrec în haz
și ca porcii se îmbată
după datină și caz.
Eu, cu inimă curată,
vin să pun paie pe gaz:
spun că mândra li-era fată
tot cu lacrimi pe obraz,
ca fecioară preacurată
când mânca brânză cu praz.
De vecin era curtată
și la el sărea pârleaz,
iubirea-i alambicată,
cu schimbare de macaz,
nu poate fi judecată,
că nu trece prin grumaz.
Numai mintea luminată
o consideră topaz,
revelație rasată
strunită de omul treaz.
Eu degeaba fac pe treazul,
nu mai pot schimba... macazul!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre schimbare
- poezii despre căile ferate
- poezii despre virginitate
- poezii despre vecini
- poezii despre porci
- poezii despre mândrie
- poezii despre mâncare
- poezii despre lumină
Dragobeat...
Deci astăzi este dragobete,
Pe răsărite voi pleca,
Să caut anumite fete
Sau poate mă voi îmbăta...
De voi găsi o fată bună
Să mă alinte zi de zi,
Că e roșcată, blondă, brună,
Eu cred că tot mă voi pili...
Dar ce-ar fi ca de dragobete
Să mă combin cu amândouă,
O fată care să mă-mbete
De-amorul ei și pe-ndelete
Să merg la braț cu-o țuică... nouă!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (23 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr roșcat, poezii despre păr blond, poezii despre prezent sau poezii despre Dragobete
Maria
A fost odată o fată pe nume Maria era tare fericită dar niciodată supărată era fericită casă soarele și tristă caLuna niciodată supărată ca o floare încrustată buzele ca mărul roșu de tot sau ca sângele din corpul oricărui om cui ar plăcea și așa și aș dori orice în lumea toată nici lumina soare nici tot ce poți avea pe lumeTomești dorit decât unul cu pace fericire tot ce este pe lume pe o fată nume Maria jurnalul meu Maria
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de GEO
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre dorințe, poezii despre Soare, poezii despre sânge, poezii despre supărare, poezii despre roșu sau poezii despre pace
Maria
A fost odată o fată pe nume Maria era tare fericită dar niciodată supărată era fericită casă soarele și tristă caLuna niciodată supărată ca o floare încrustată buzele ca mărul roșu de tot sau ca sângele din corpul oricărui om cui ar plăcea și așa și aș dori orice în lumea toată nici lumina soare nici tot ce poți avea pe lumeTomești dorit decât unul cu pace fericire tot ce este pe lume pe o fată nume Maria jurnalul meu Maria
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de GEO
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi de vis
Îmi tremură frunza pe ramuri,
un gând mi se răsucește stingher
bunul meu soare, ziua dispare
ești tot mai aproape de lună și zare!
Secătuitu-m-ai de vlagă iubire
cruță-mă de viață și chin!
Doruri adânci își strigă mâhnirea
adu-mi iubire, aripi de vis,
noaptea e una și noapte voi fi totdeauna!
Privesc dimineața ce-și cerne lumina,
înfloresc sub raze de soare
te privesc, te admir, te iubesc
iubirea-i o pasare, dar nu călătoare,
ce zboară pe-o rază de soare!
Tu, mi-ai dăruit cu adevărat zile senine
înfloresc, sub privirea-ți plină de iubire
tac, și-ți ascult gândul tău cel bun
iubesc infinitul, oare sunt nebun?
poezie de Cernea Rodica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre zile sau poezii despre zbor
Fără suflet
Am închis ochii în tăcere.
Nu pot să mă mișc.
Aud plânset și oameni în durere,
Sunt mort și trist.
Aud o voce care plânge,
Vrea să ies din cușca morții,
Dar frigul mă constrânge,
Căci așa arată sorții.
Și trupul meu lipsit de nemurire,
A păstrat o lacrimă pe-obraz,
Căci poate-așa e în iubire,
Să suferi mort, dar să fii treaz.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (16 iulie 2021)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre voce, poezii despre tăcere, poezii despre trup și suflet sau poezii despre ochi
Să iubești o femeie
Să iubești o femeie, ce magnific, ce chin!
Te ridică spre ceruri, te preface-n suspin,
Dar ce dulce e chinul, cât de mult îl dorești,
O femeie e arta de a ști să iubești
Să iubești o femeie... te iubește mai mult!
E tăcerea firavă, e al vieții tumult
E miracolul veșnic ce te face să crezi,
O femeie-i lumină, doar încearcă să vezi
Dar la fel e-ntuneric dacă dragostea-i stingi,
E, o lacrimă caldă, ce pe-obraz o atingi,
Este dansul iubirii, fără ea nu ar fi,
Decât pași înnodați într-un ritm ce nu-l știi
Să iubești o femeie, tot ce poate fi sfânt,
Este lună, e soare, dar aici, pe pământ
Are cheia spre mâine dar și cheia spre ieri,
Să iubești o femeie... să exiști... să mai speri
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre ritm
Dulceata viselor
Dulceața trăirii timpului meu ce este
ce a fost, dar a mai și rămas,
îmi lasă ca azi întruchiparea mea să fie
un zbor, la orice pas.
Dulceața vremurilor ce au fost
are să vină înapoi, cu siguranță,
chiar dacă e vorba de un iz necunoscut mie,
dar va fi totuși plin de... speranță.
Dulceața viselor din miez de noapte
îmi fac lucirea ochilor să fie
un jăratec plin de apă vie
A timpului ce astăzi mi-a rămas.
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre siguranță sau poezii despre miezul nopții
Terține
Și acum țin minte șoaptele-i pierdute
În vuietul sălbatic de furtună:
"De ce nu ești cuminte? Du-te, du-te!"
E vânt, e noapte. Fulgeră și tună,
Și-o ploaie acum a început să cadă
În picuri mari cât boaba de alună.
Cuprinsu-i plin ca de sclipiri de spadă,
Eu plec încet, ca-n vis, și nu-mi dau seamă.
Un glas... dar cine-ar fi putut să creadă?
Părea că-n urmă-mi rugător mă cheamă.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de George Topîrceanu despre vânt, citate de George Topîrceanu despre visare, poezii despre ploaie, citate de George Topîrceanu despre ploaie sau citate de George Topîrceanu despre noapte
Dumnezeu se ignoră
El ne-a creat,
Dar nu a subliniat.
El este prea înalt,
Dar și-a ignorat înălțimea,
Pogorându-se.
A mai făcut și multe alte
Gesturi anonime:
A înviat: S-a ignorat;
S-a înălțat: S-a ignorat etc.
El este Cuvânt,
Dar se ignoră, tăcând în vânt.
El e Cel ce E,
Dar se ignoră, nu știu de ce.
De-asta-L ignor și eu, iubindu-L
Cu toată inima mea,
Cu tot sufletul meu,
Cu tot cugetul meu,
Ignorându-mă!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (25 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre inimă, poezii despre cuvinte sau poezii despre Dumnezeu
Dor de tine, tată
Am un dor nemaipomenit de fierbinte
Ce mă arde în interior,
Este dorul de un părinte
Un dor nebun și arzător.
E greu să trăiesc fără dragoste de tată
E greu să fiu singură printre străini
Să cresc precum o floare fără apă
Sau ca un trandafir lipsit dr spini.
Ce dor îmi e de tine, acum, tată,
Eu te iubesc enorm și te respect.
Dar nu ai fost lângă mine o viață,
Și asta cel mai tare eu regret.
Am vrut să fiu și eu o fată,,
Să am multă bucurie,
Să cresc alături lângă tată,
Dar iată, nu a fost să fie.
Dar sper că va veni și ziua
Când și tu îți vei da seama
Că e foarte greu să fiu fată
Și să cresc numai cu mama.
poezie de Maria Crudu (27 ianuarie 2018)
Adăugat de Maria Crudu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre trandafiri, poezii despre tată, poezii despre superlative, poezii despre respect, poezii despre nebunie sau poezii despre mamă
Autoepitaf
Am fost în viață mort de beat,
Adesea mort după vreo fată,
Chiar mort de dor, fiind plecat,
Dar ca acuma, niciodată.
epitaf epigramatic de Eugen Albu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, citate de Eugen Albu despre viață, epigrame despre moarte, citate de Eugen Albu despre moarte, epigrame despre dor sau epigrame despre alcoolism
Să iubești o femeie
Să iubești o femeie, ce magnific, ce chin!
Te ridică spre ceruri, te preface-n suspin,
Dar ce dulce e chinul, cât de mult îl dorești,
O femeie e arta de a ști să iubești.
Să iubești o femeie... te iubește mai mult!
E tăcerea firavă, e al vieții tumult,
E miracolul veșnic ce te face să crezi,
O femeie-i lumină, doar încearcă să vezi.
Dar la fel e-ntuneric dacă dragostea-i stingi,
E o lacrimă caldă, ce pe-obraz o atingi,
Este dansul iubirii, fără ea nu ar fi
Decât pași înnodați într-un ritm ce nu-l știi.
Să iubești o femeie, tot ce poate fi sfânt,
Este lună, e soare, dar aici, pe pământ
Are cheia spre mâine cât și cheia spre ieri,
Să iubești o femeie... să exiști... să mai speri.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ave Maria
Nimic din tot nu ne mai place
Și ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Semnăm tratate pentru moarte
Și mii de morți sunt mărturia
Când însăși viața ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Și nu mai punem preț pe carte
Și am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din șoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Tristețea la tot pasul zace
Omul își uită bucuria
Când însuși Dumnezeu azi tace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Și Lumea toată își împarte
În mii de lacrimi tragedia
Dar când speranțele-s deșarte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
De circ avem mai zilnic parte
Dar tragică ni-e comedia
Când clipele sunt visuri sparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Nu-i strop de liniște în lume
Și păcălim democrația
Iubirea nu mai are nume
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
În mersul lumii crud, rapace
E sfântă numai liturghia
Din ea se naște-un gând de pace
Spre cerul pur. Ave Maria!
poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tragedie sau poezii despre îngeri
Ne-am fost...
Mi-ai fost și muză, dar și scuză
De-a-mi lăsa sufletul pătruns...
Ai fost și râset, dar și plâns,
Ți-am fost "mușcat de buză".
Mi-ai fost și lună, dar și soare,
Mi-ai luminat întreaga nebunie...
Ai fost tristețe, dar și bucurie,
Ți-am fost ce ai vrut la picioare...
Mi-ai fost și înger, dar și necurat,
M-ai luminat, dar și întunecat...
Ai fost bordei, dar și palat...
Ți-am fost ce am, ce ai visat.
Mi-ai fost gând negru, dar și alb,
Mi-ai fost și ploi, și curcubeu...
Ai fost și "noi", și "tu", și "eu",
Ți-am fost ce ai avut mai dalb.
Mi-ai fost și minus, dar și plus,
Ne-am înmulțit, ne-am împărțit...
Ai fost și nou, dar și-nvechit,
Ți-am fost ajuns și neajuns.
Mi-ai fost și-ntreg, dar și pustiu,
Complici ne-am fost în toate...
Ai fost și viață, dar și moarte,
Ți-am fost ce nu o să-ți mai fiu...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (7 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre întuneric sau poezii despre râs
Etern
Marea mea iubire, enormul meu calvar,
Veșnicul aliat, eternul adversar,
Tandrul meu iubit, temutul meu barbar,
Superbul vis frumos, groznicul meu coșmar.
Marea mea iubire, enorma mea povară,
O zi rece de iarnă, o zi de primăvară,
Cea mai dulce ființă și cea mai amară,
Mă vindeci de tristețe, tot tu o faci să doară.
Marea mea iubire, enormul meu chin,
O lavă fumegândă, un pârâu cristalin.
Marea mea iubire, enormul meu infern,
Se spulberă-n zori visul dar tu rămâi ETERN.
poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre iarnă, poezii despre iad sau poezii despre frumusețe
Armonie
Vine-acas' ca o furtună,
Numai fulgeră și tună,
Dar și soața-i dă mâncare,
Doar în nopțile cu... soare!
epigramă de Rodica Hanu-Pavel din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre noapte, epigrame despre mâncare sau epigrame despre Soare
Rondelul credinței
fluidități transparente îmi străbat ființa
să îmi transfigureze și ultimul extaz
visez cu ochi deschiși triumful, biruința
chiar dacă curg șiroaie lacrimi pe obraz.
în sufletul meu cald se extinde credința
scăldată în râuri cu valuri turcoaz
fluidităti transparente îmi străbat ființa
îmi transfigurează și ultimul necaz.
cerul fericirii azi lărgește conștiința
mă ajută din tristețe să fac mare haz
Domnul să mă judece să ierte neputința
din viața mea trăită-n zbucium treaz.
fluidități transparente îmi străbat ființa
să îmi transfigureze și ultimul extaz.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri sau poezii despre iertare