Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marzena Mackojc

Îngerul gândurilor mele

Regretatului meu bunic, Leonard

L-am rugat pe îngerul gândurilor,
să-mi arate ce mă așteaptă...
Am închis ușor ochii și i-am întins palma...
privindu-l pe-ascuns...
el s-a uitat,
dar în locul unei călătorii spre lumi necunoscute
mi-a amintit o scurtă poveste:

"Pene negre, vânt și încurcătură.
țipătul cerului.
mari lamentații...

câțiva pași,
trambulina raiului
interzisă acolo
vechiul
oracol
sumerian.

În epicentrul
orașului
Unug
taina nemuririi
Tu mergi pe urma lui Ghilgameș."

Asemenea basm îmi citea bunicul, la culcare.

poezie de din Femeile și ciocolata (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Noaptea în care m-am întins alături de Dumnezeu

era o noapte înaltă, după cât de ușor puteam atinge
vârful copacilor, mirosea a zahăr ars,
păsări duceau gustul de cacao spre locul cu vizibilitate,
scriam despre omul bun pentru care nimic nu părea
greu de făcut,
mi-a întins o strachină cu friptură de miel,
ca unul dintre vulturii strânși pe stârv,
am închis ochii așteptând judecata,
nu mi se întărea nicio parte a trupului, după cum auzisem că se întâmplă
cu cei spânzurați, semn că iubirea trecuse.

voi scăpa cu câteva răni, dar voi fi mai departe un trup
și nu voi despărți de cap atât de repede cât mi-ar dori
cinstiții orașului.

de un prost-gust desăvârșit,
împăratul mi-a spus:
poți scrii un cântec și mai frumos despre mine?
atunci l-am rugat să-mi descânte,
vraciul său personal
mi-a desfăcut un ananas pe masa improvizată din
brațe de oameni și tigve în care ghicea viitorul,
moartea strănuta printre cruci,
narcisele mici încercau să-i înșele privirea,
ceea ce mi se părea de neînțeles.

ospățul nu începuse fără semnul în care lumea
își punea mari speranțe,
focul își trecea limba pe fețele noastre schimbate în rău,
Dumnezeu strălucea de o parte și cealaltă a mesei,
m-am întins lângă el ca și cum aș fi ignorat
înțelesul acelui titlu cu sens divin, coborât din abstractul în care plutise,
devenind brusc tangibil, măsurabil într-un fel ce mă amuțea,
șarpele nu părea știe mintă.

într-adevăr, nu părea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Îngerul cuvântului

s-a trezit mai întâi trezirea
m-a tras după ea într-o zi de luni
îngerul meu încă dormea
odinește-te
i-am șoptit nu audă

începea săptămâna la amiază dar nu l-am apostrofat
i-am sărutat doar cu ochii albeața penelor
și gândul a întrecut așteptarea
aripile-i erau mai mari
în sinea lui nici nu se vedea
cum devenise cuvânt
și înțelesul îl trezise din somn

atunci am început cred în
îngerul meu
în paza lui din acele ore
rămase din zile și în cele din toate nopțile
ca o sare ce-mi lipsește peste ceva dintr-un vers

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rumi

Rugămintea

L-am rugat pe Dumnezeu
Să-mi dea putere,
Dar El m-a făcut slab
Ca eu învăț simplitatea și smerenia.

L-am rugat să mă ajute
Să fac fapte mari.
Dar El m-a micșorat
Ca eu fac fapte bune.

L-am rugat să-mi dea bogăția
Ca eu fiu fericit,
Dar El m-a făcut sărac
Ca devin înțelept.

L-am rugat toate lucrurile
Ca pot gusta viața.
Dar El mi-a dat viața
Ca pot gusta toate lucrurile.

Nu am primit nimic
Din tot ce-am cerut,
Dar am primit tot
Ce-a fost bun pentru mine.

Împotriva voinței mele
Au fost ascultate rugămințile mele.
Sunt printre oameni
Un om binecuvântat.

poezie celebră de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 27.55 lei.
Rabindranath Tagore

* * *

El îmi șopti: "Dragostea mea, înalță-ți ochii"
L-am mustrat, spunându-i: "Pleacă" – și el nu s-a mișcat.
Cu mâinile mele prinse în ale lui – așa a stat înaintea-mi.
I-am spus: "Părăsește-" – dar el n-a plecat.
Și-a apropiat chipul de urechea mea. L-am privit și i-am spus:
"Ce rușine" – și el nu s-a mișcat din loc.
Buzele lui atinseră obrajii mei. Am tremurat și i-am spus:
"Prea mult îndrăznești" – dar el n-a roșit.
Înfipse o floare în părul meu. I-am spus:
"Degeaba" – dar el nu s-a neliniștit.
Îmi luă florile ce-mi încercuiau gâtul și dispăru.
Plâng și întreb încă și azi în inima mea:
"De ce nu vine iar?"

poezie celebră de din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 5.99 lei.

Acolo unde...

Acolo unde soarele
sărută întâi pământul,
Acolo-mi sunt izvoarele,
acolo îmi port veșmântul.
Acolo ochii i-am deschis
și am rostit cuvântul mamă.
Acolo brațe am întins,
spre tine, dulce mamă.

poezie de (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Daniela Tiger

Mi-a amintit...

Mi-a amintit prin razele de lună,
Copleșitor moment, din depărtare,
Adânc sărut pe tâmple să îmi pun㠖
Ecou sortit țipe cât mai tare.

Mi-a amintit prin frunze-mbătrânite
Un foșnet de iluzii ce mă poartă
Din loc în loc, avide evite
Mâhniri și dor, duse la rang de artă.

Mi-a amintit de norii de acasă,
Străpunși brutal de slobodă săgeată,
Pustiu și foc prin cearcăne iasă
Pe urma-n zbor a celei mult plecată.

Mi-a amintit apoi, de zori și soare,
De-mbrățișarea dintre vis și gând,
Dar a uitat... nimic nu-i de valoare –
Pierdut e-n ceață, aripă ucigând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doi bogați

M-a dus avarul să-mi arate
Întregul său tezaur,
Și mi-a deschis o ladă plină
Cu aur... aur... aur...


Privindu- cu ochi ironici
Mi-a zis: "Arată-mi mie
Și tu, acum, dacă se poate,
Atâta bogăție!"


Atuncia, ca să-mi sting în suflet
Sarcazmul și amarul,
Și să-i arăt că de cât mine
E mai sărac avarul;


L-am dus grăbit spre locuința,
Spre raiul dragei mele,
Și-am zis avarului: "Privește
Furiș printre perdele!"


El s-a uitat: pe-o pernă albă
Dormea iubita dusă,
Și-n jurul ei plutea un farmec
De liniște nespusă...


Ne-am dus în urmă fiecare
Spre scumpul său tezaur:
Eu la iubita mea, - Avarul
Spre lada lui cu aur...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Amelia Florentina Glava

O viata

M-am rugat Domnului sa-mi dea
Din vesnicia Lui, secunda mea
De vis, de dor si nimanui
Sa nu-i spuna de-al meu zbor.

M-am rugat Domnului sa-mi puna,
In sufletul trist macar o stea,
Ca ochii nu mi s-au facut tarana,
Sa-mi aminteasca ca exist asa.

M-am rugat Domnului sa-mi spuna,
De ce cateodata iubirea moare
De ce tristetile se-aduna
In stoluri mari sub soare.

Nu pot sa le prefac in huma
Mi s-a deschis oare o poarta
In Raiul meu, de timp uitat
Doamne, in viata-s doar o urma?

poezie de
Adăugat de AMeliaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sus, pe bolta cerului

Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaștri strălucesc
Și în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi și nopți dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Și acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
și seara și dimineața,
mama îmi veghează viața.

poezie de (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Bunicul și nepoata la pescuit....

Mie și bunicului ne place pescuim.
Avem undițe cu fir, cu plumb, cu plută și cârlig.
Suntem doar noi în dimineața proaspătă
sub sălciile verzi, pe dig.
Bunicul mi-arată unde -arunc firul
și cum pun momeala.
Toate le face liniștit și împăcat.
Îmi vorbește, sub cerul ca sineala,
despre lume și-mi înșiră povești vechi
despre pescari și despre ape mari,
despre cum s-a petrecut prin viață,
zâmbind, cu ochii lui blânzi și clari.
La asfințit, când soarele-n apă se-afundă
se culce, plecăm spre casă
cu gălețile pline de-amintiri
și, uneori, cu câțiva pești în plasă.

poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Locul meu

Mai demult
Mi-am căutat locul într-o casă, pe pământ,
Dar nu l-am găsit.
După,
L-am căutat în aer
Și tot nu l-am găsit.
Când am văzut că nici în aer nu e
L-am căutat în apă
Și, nici acolo nu era.
În vis, m-am uitat până și în adâncul pământului,
Dar, deja, obișnuisem
Să nu fie acolo unde îl caut
Și, așteptarea mi s-a împlinit
Căci, nici în pământ nu era.
Și, când, într-un târziu, obosit,
M-am oprit din căutat,
L-am găsit!
Era unde eram și eu.

poezie de din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian MoroșanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am plâns când l-am ascultat pe Radu Lupu la Paris. Știam cine este agenta lui și am rugat-o, dacă se poate, să mă lase în culise. Așa că m-am dus să-l salut. Acum: Ce poți să-i spui unui asemenea om? Bravo? Felicitări? M-am dus spre el, l-am privit și singurul lucru pe care i l-am spus a fost: Mulțumesc. Mulțumesc foarte mult. S-a uitat la mine și mi-a zis: Eu mulțumesc. Atât.

în TVR 1, Nocturne (24 aprilie 2015)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Ceasul

Limbile ceasului și-au încurcat rolul...
S-au întors înspre copilărie,
Când tocmai visam la păpuși
Cu ochii din cârpe.
Ochi desenați cu un creion chimic
Bine ascuțit...
Mă întreb cum de nu am înțepat irisul
Cu speranța mea.
Apoi mi-am amintit
Cum la vremea aceea,
Îmi doream fiu mare,
Să pot conduce un imperiu,
Ori câțiva pași nesiguri, mărunți...
Uitasem că dorința mi-a fost împlinită.
Dar magia s-a rupt
Și am rămas suspendată peste vidul tăcerii.

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Întâlnirea cu iubirea

M-am întâlnit c-un înger care se rătăcise prin ceață,
Și-am vrut să-l iau de mână și să-l conduc în viață.
Mi-a spus că este îngerul păzitor
Al unui bărbat care moare de dor,
Pe care îl duce-n ispită
Femeia iubită.
M-a întrebat dacă există așa ceva în realitate
Și dacă să-l găsească vreodată se mai poate.
Acea ființă, i-am răspuns, există și are
Două picioare,
Care,
Dacă ar fi libere, cum se cuvine,
Acum ar alerga spre mine.
Este stăpâna ochilor cărora, după cum îi este firea,
Le impune ca la doi robi să-mi ocolească privirea.
Mai este sluga libertății sale,
Pe care, de fapt, nu o are.
Mai ales, e o mamă frumoasă,
Ai cărei pași țin drumul drept spre casă;
Visând la ea, m-am rătăcit. nu știu de unde vin, unde duc...
Am destul timp la ea te conduc!
În drum spre ea, ceața s-a risipit,
Îngerul însoțit s-a oprit,
M-a privit,
Mi-a șoptit:
Te-am găsit!
Nu l-am recunoscut
Și-a dispărut...

poezie de din Aproape alb (20 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Cuvânt

Te-am căutat în zbuciumul de mare
În țipătul furtunii,-n tremur de pământ,
În susurul ce plânge în izvoare
În taina ce-i purtată de-un cuvânt.

Te-am căutat în razele de soare,
Sub umbra munților încărunțiți,
Pe după nori, în zarzării în floare,
În codrii de cuvânt-n versuri despletiți.

Te-am căutat în stele, după Lună,
În ochii ce pe drum i-am întâlnit,
În liniștea ce tace în furtună,
În versul ce durerea și-a doinit...

Te-am căutat... dar unde n-am făcut-o?
Că universu-ntreg l-am răscolit,
La îngerii din cer ce-au zis:
-Nebuno!
La tine-n suflet încă n-ai privit!

Mi-am amintit că te-am ascuns în mine,
Ca te am chiar dacă nu-mi mai ești,
Când doruri plâng inima să-mi aline...
Cuvântul care-mi deapănă povești.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Tu și eu

În visul meu, ca o minune,
te-ai strecurat cu pași ușori
de tânără sălbăticiune
cu ochii mari, atrăgători,

Și mi-ai privit adânc în suflet,
te-ai luminat și ai zâmbit,
iar visul, după un răsuflet,
a devenit neliniștit.

Ar fi dorit mai rămână
cu tine-acolo-n lumea sa,
iubindu-te și, mână-n mână,
vă-ndreptați, de s-ar putea,

Pe-a nemuririi vieții cale
spre locul veșnicei lumini,
spre lumi eterne, ideale,
sub cer albastru, cu grădini.

Și s-a-ntâmplat acea minune,
iar tu plutești în visul meu
pe brațele ce vor a-ți spune:
"Nu e doar vis! Ești tu și eu."

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Bunicul

după ce a murit bunicul,
l-am visat într-o noapte și mi-a spus:
- vino în cerdac mai stăm de vorbă.

și pentru că m-am trezit imediat
și am văzut o lumină pâlpâind,
am ieșit afară.

bunicul mă aștepta în cerdac

avea în față o lumânare aprinsă
și mânca dintr-un colac

- mamă, tată,
veniti vi-l vedeți pe bunicul

am deschis ușa și le-am arătat
picăturile calde de ceară
și fărâmăturile rămase

- e bolnav ăsta micu' ziceau ei
noi nu vedem nimic
și se duceau din nou la culcare

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

L-a privit cu ochii

aceia mari și s-a simțit
vinovat pentru ceea ce nu făcuse
ochii neobișnuiți de mari
intrau în creier prin ochii lui
sfredeleau adn-ul pupilele
gri închis și asta l-a înfricoșat
fiindcă știa că nu e pe măsura
acelei încrederi care-i citea
gândurile de om obișnuit
simțea că va veni un moment
în care o va dezamăgi
chiar dacă și-ar muta privirea
în altă parte
ochii aceia mari au analizat tot
se simțea împovărat
îi venea fugă cât mai departe
să-și găsească un ungher întunecat
a simțit lacrimile cum îi udă
obrajii și se scurg pe podeaua
din dormitorul imens

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sofie

Sofie e o femeie ce s-a apucat de muncă
fostă deținută din ținutul meu
o văd în fiecare dimineață când părăsesc orașul
cu buzele întinse așteaptă
din păr i se desprind corbi spre seară
din paltonul gri demodat ies doctori
pantofii înalți sunt purtați de muncitori cu ziua de prin preajmă
țipetele ei sunt țipetele orașului
unghiile ei sunt lungi ca iadul.

Sofie e o femeie frumoasă dimineața când roua
se așază pe bancă
și câțiva lingăi îi lustruiesc genunchii
fără ezite se uită la mine
vede cum văd eu
mila mea pentru Sofie s-a întins jos și ne-a făcut semn
ne-am dus și ne-a șoptit la ureche
inteligibil dar suficient
- mai mult o stare
lucrurile s-au legat și am luat-o acasă
nevastă-mea a închis-o în colivie
și s-a arătat neînduplecată
amândouă tăcute
amândouă negre
am rămas spre seară citesc
Sofie îmi făcea semne
și-am intrat în colivia ei
- am rămas pasăre pe-veci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Muntele fericirilor

Ce bucurie a fost
pe bunicul meu,
când preotul satului,
întrebat de el,
cum poate ajunge
pe Muntele celor nouă
Fericiri,
a arătat
spre copilul care eram,
spunându-i
că va reuși doar
cu aripile mele.
Atunci,
aflând că pot zbura,
i-am întrerupt bucuros,
strigând
că vreau să-l duc
pe bunicul
acolo.
Dar, nu știu cum,
prins în hora
Timpului,
am uitat de aripi.
Într-o zi,
când am găsit
bastonul bunicului,
de care aveam nevoie
la mers,
am deschis
Cartea Cărților,
găsesc drumul
spre cele nouă Fericiri.
Și tocmai atunci
a intrat,
în camera mea,
un înger
care mi-a zis
"Bunicule"!

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook