Scrisoare fără plic...
(ca un pamflet, dar nu e )
Mă adresez, azi, vouă, pretinși bărbați de stat,
Voi, dornici să munciți... ca musca la arat,
Îngurgitând iluzii... c-ați tras în brazdă plugul
Stând cocoțați în cârcă la cel ce duce jugul.
Voi, burduhane pline și gard pentru Armani,
Specialiști în biruri și ași... la furat banii.
Clienți de tribunale... ș-apoi de pușcării,
V-ați îtrebat vreodată ce e cu voi pe-aci??
Mă adresez și vouă, pretinse mame, încă...
Văd plânsetele țării lovind în voi ca-n stâncă
Iar voi plimbați poșete de mii de euroi,
Atât cât ia sărmanul pe-un an... sau poate doi.
Voi, plini de doctorate... facute la minut,
Rostiți atâtea vorbe că-'ncap într-un strănut.
Aveți măcar decența să vă priviți în față
Să puneți întrebarea... ce v-ați dorit în viață?!
Dac'-ați urcat acolo cu gândul doar la pradă,
Eu zic să mai priviți din când în când și-n stradă.
Ferească Dumnezeu... să se răstoarne carul,
Nu cred să fiți în stare, să suportați amarul
Vărsat de-atâta vreme, cu-atâta nepăsare.
Nu încercați c'-un deget să măsurați o mare.
Eu omul de pe stradă, așa cum spuneți voi,
N-am unde să mai cad... sunt prins între nevoi.
Mă doare și răbdarea, cât credeți c-am s-o port?
Nu mă duceți în stare să nu vă mai suport.
S-a dus un sfert de secol de când conduceți țara
Eu m-am ales cu vorba, că "Iarna nu-i ca vara".
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre timp
- poezii despre arat
- poezii despre viață
- poezii despre stânci
- poezii despre scrisori
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
- poezii despre plimbare
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Citate similare
Te voi iubi
Te voi iubi în fiecare clipă,
Te voi iubi pe soare și pe nor,
Te voi iubi pe-a vântului aripă,
Te voi iubi-n amurg lângă izvor.
Te voi iubi pe iarba din grădină,
Te voi iubi-n padurea de argint,
Te voi iubi pe-o rază de lumină,
Te voi iubi când stele nu ne mint.
Te voi iubi pe hol sau pe chiuvetă,
Te voi iubi de vrei... pe aragaz,
Te voi iubi frenetic pe mochetă,
Te voi iubi spre seară pe-un pervaz.
Te voi iubi pe cumpăna fântânii,
Te voi iubi în lift sau pe butoi,
Te voi iubi cum se iubesc păgânii,
Te voi iubi de vineri, până joi.
Te voi iubi urcând spre miazănoapte,
Te voi iubi și când am să cobor,
Te voi iubi cu mângâieri și șoapte,
Te voi iubi... când mă înveți să zbor.
Te voi iubi... pe plaja aurie,
Te voi iubi în marea de azur,
Te voi iubi când nimeni nu mă știe,
Te voi iubi... și-apoi am să te fur.
Te voi iubi când încă se mai poate,
Te voi iubi când încă mai sunt viu,
Te voi iubi și voi uita de toate,
Te voi iubi cât nu e prea târziu.
Te voi iubi-ntr-o noapte de beție,
Te voi iubi... mărturisindu-ți trist,
Te voi iubi... pe-o coală de hârtie,
Te voi iubi... când nici nu mai exist.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre iubire
- poezii despre hârtie
- poezii despre învățătură
- poezii despre vânt
- poezii despre tristețe
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre plajă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Blestem de om sărac
Din balegi și din cuib de cuci,
Răsar ca viermii, politruci
Și din haznalele de bani
Costume negre cu șnapani,
Viteji ca musca la arat!
Și ne-ați mințit și ne-ați furat,
Și-ați pus pe noi și jug de boi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Murdari în suflet și în gând,
Cu ghearele averi strângând,
Din flote, fabrici și uzine,
Voi ați lăsat numai ruine!
V-ați gudurat pe lângă clerici
Cu mânăstiri și cu biserici
Și vile v-ați făcut, de soi...
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Voi v-ați trădat și între frați,
Ca voi, și viermii-s mai curați.
Ați dărâmat școli și spitale
Ca să vă fie vouă moale
Și v-ați brodit și parlamente
Din licheluțe repetente.
Și ne-mproșcați doar cu noroi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați omorât orice dreptate,
Ați jecmănit tot ce se poate,
Guvernul vostru cu miniștri
E-o adunătură de sinistri,
Batjocura și umilința
Au mai rămas la voi credința?
Ghiolbani de jafuri și gherțoi,
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați sărăcit o țară-ntreagă,
Nici dracul să nu o mai dreagă
Și din privatizări cu fumuri
Ați tot lăsat lumea pe drumuri!
Dar cum să faceți voi vreun drum
Când urma voastră e doar scrum?
La tâlhării vă strângeți roi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Blestemul greu să vă lovească,
Doar bube rele să vă crească,
Ochii să îi aveți ca napul
Și să vă roadă viermii capul!
Să putreziți toți prin palate,
Toți spulberați să fiți în toate
Și să aveți doar oase moi!
Blestem, blestem, blestem pe voi!
poezie de Dan Puric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre școală, poezii despre viermi, poezii despre trădare, poezii despre sărăcie, poezii despre suflet, poezii despre privatizare, poezii despre parlament sau poezii despre palate
Mi-e dor de voi...
Îmi mai târăsc un an din bătrânețe...
Atâtea gânduri și nevoi s-au strâns.
Înconjurat de clipe de tristețe
Mereu mai ai o lacrimă de plans.
Și nu le plângi, că pâine n-ai pe masă
Sau bolul de făină s-a golit.
Sunt lacrimi pentru liniștea din casă
Și pentru glasul porții împietrit.
Mie dor de voi, să va mai văd odată
În jurul mesei puse peste ani.
Mă doare c-am să mor de voi uitată
Și nu de grija nu știu căror bani.
Mă tem de ziua-n care o să pier
Și n-o să fiti si voi alăturea.
Doamne, dacă mai ești acolo-n cer,
Trimite-le spre suflet vorba mea.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre uitare, poezii despre pâine, poezii despre plâns, poezii despre moarte, poezii despre gânduri sau poezii despre frică
Să nu uitați de mine...
Am pus în voi iubirea și grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoțându-l din cuvinte
Să nu vă-ntine viața, să nu-i simțiți durerea.
În voi mi-a fost speranța și voi mi-ați fost averea.
La tot ce v-ați dorit m-am aplecat s-ascult
Și-am încercat puținul să-l fac să fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi și de ploi.
V-am împărțit averea ce bob cu bob am strâns
Și v-am zâmbit și-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranța că singur n-o să fiu,
Dar ați plecat... și-n juru-mi s-a adunat pustiu.
Să nu uitați de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
Să știu ce e cu voi, să știu că sunteți bine...
Și bucuria voastră mă ține și pe mine.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre cuvinte, poezii despre ploaie, poezii despre durere sau poezii despre bucurie
TRISTE FLORI
Crezi că am să uit vreodată
Acele clipe care au fost?
Când cu privirea ta curată
Te uitai la chipul meu anost.
Gândul te va căuta mereu
Înconjurând-te cu drag.
Fără tine îmi va fi mai greu
Dar nu voi putea nimic să fac.
Mă voi roti mai monoton
În jurul meu va fi tăcere,
Cu stilul meu, oricum afon
Nu voi simți nici-o plăcere.
Voi trepida de mii de ori
Când mă voi gândi la tine,
Trandafirii vor fi triste flori
Înconjurându-mă pe mine.
N-am să te uit nicicând
Cât voi mai fi în viață,
Voi muri cu tine-n gând
Te voi avea mereu în față.
Valea Călugărească Martie 1966
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri, poezii despre plăcere sau poezii despre flori
Mă aflu într-o vâltoare care mă stânjenește: m-am pomenit în viață fără încuviințarea mea; trebuie să plec din ea și asta mă face nenorocită. Și cum voi pleca? Pe unde? Pe care poartă? Când fi-va asta? Și în ce stare? Voi suferi oare mii de chinuri, murind în deznădejde? Voi avea o congestie la creier? Voi muri într-un accident? Fi-voi împăcată întru Domnul? Cum mă voi înfățișa dinaintea Lui? Mă voi întoarce către el, din teamă, din nevoie? Oare singurul meu simțământ fi-va frica? Ce pot nădăjdui? Voi ajunge în Rai? Voi merge în Iad?
Madame de Sevigne în Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi mai multe citate despre religie, citate despre frică, citate despre viață, citate despre rai, citate despre moarte, citate despre iad, citate despre creier sau citate despre accidente
Calea cavalerului
Am fost, preasfinte, într-o cruciadă
în țări păgâne cum le ziceți voi
și multe trupuri am făcut să cadă
în anii tineri, dați pe un război.
V-am ascultat dorințele "creștine"
și vorbele cu care ne-ați mințit,
dar știu acum și nu mă pot abține
să nu vă spun, de răni acoperit,
că voi ați fost șacalii, profitorii,
voi, ce aveți un singur ideal:
puterea! iar cuvintele notorii
sunt doar un fals discurs teologal.
Ce spuneți, voi nu credeți, dar prostimea
v-ascultă, boi "cucernici" fără duh!
căci le greu să vadă-n în voi micimea
când le-arătați nimicul din văzduh.
Acei "păgâni" aveau, și ei, un suflet,
erau ca noi, aveau un dumnezeu,
dar, ce știți voi ce-nseamnă un răsuflet,
de nu e de creștin sau de evreu.
Am fost, preasfinte, într-o cruciadă
căci voi m-ați îndreptat spre un păcat
pe care vi-l dau vouă ca dovadă
că tot ce-ați vrut să fac, am blestemat.
Eu mi-am ales o cale de lumină
și port în suflet al iubirii crez.
Ce spuneți voi, e strâmb și nu alină
durerile din lume. Eu cutez.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre trup și suflet, poezii despre tinerețe, poezii despre război sau poezii despre notorietate
Sfatul mamei
Copiii mei eu voi pleca, curând să-mi aflu, tihna,
Voi să-mi aprindeți cât puteți, la capul meu, lumina,
Fiți buni, cinstiți, orice să vă iertați,
Că nu e sfânt în lumea asta ca dragostea-ntre frați.
Să-mi faceți când aveți cu ce, în curte masă, mare,
Și dați un strop din via mea, să închine fiecare,
Pune-ți bucate din belșug și vreo câțiva, colaci,
Chemați să vină! Zâmbitori, pe goi și pe săraci.
Nu vă certați pe ce-o rămâne, pe casă sau pământ,
Și voi plecați copii mei și aveți doar un mormânt,
Lăsați deoparte lăcomie și amară dușmănie,
Iubiți-vă și fiți ca frații și bine o să vă fie.
Iar la icoana Preacuratei, să puneți, busuiocul,
Că m-a vegheat viața toată, mi-a ocrotit, norocul,
Să nu lăsați portița mea copii să ruginească,
Ea știe cât v-am așteptat, cu ochii pe fereastră!
De câte ori m-am rezemat, oftând de stâlpul porții,
Priveam la drumul nesfârșit, erați plecați cu toții,
Am adunat pozele voastre, la piept ca pe-un altar,
Si mulțumeam la cerul sfânt, c-ați fost al vieții dar!
Eu am să plec! Cer vouă azi, puțină îndurare,
Am ars o viață pentru voi, precum o lumânare,
De sus din cer o să privesc, apus și răsărit,
Si voi trăi la voi în suflet, să știți că v-am iubit!
poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre sfaturi
Vine Crăciunul
Vine Crăciunul înc-o dată,
De ce nu ești aicea, tată?
Eu nu mă bucur, simt o teamä,
De ce nu ești cu mine, mamă?
Cât aș vrea să vâ fac cadouri,
Dar voi mă priviți din tablouri,
Mi-e-atât de dor să v-aud glasul,
Tresalt, crezând că vă simt pasul!
Ce sărbători aveam cândva,
Chiar de lipsea câte ceva!
Azi, ce folos că am de toate?
De veselie nu am parte!
Ce dacă nu mai sunt copilă?
De când v-ați dus, mă simt fragilă;
E drept, sunt mai bogată azi în sfinți,
Însă mai săracă cu doi părinți!
Și pentru voi, am înălțat un brad
Și pentru voi, din cer, steluțe cad;
Pe Isus l-aș colinda în Ajun,
Să vă lase-n vacanță de Crăciun!
Vă aștept ca pe Moșul blând și bun
Că tot aș mai avea ceva să spun:
Încă o dată, să vă mulțumesc
Să vă declar din suflet: vä iubesc!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre vacanță, poezii despre tată sau poezii despre sărbători
Nu mă plângeți
Nu mă plângeți voi pe mine,
Plângeți-vă voi, pe voi!
Căci nu voi aveți nevoie de mine,
Ci eu am nevoie de voi.
Nu râdeți voi de mine,
Râdețivă voi, de voi!
Câci nu sunt eu slab de înger,
Slabi de înger sunteți voi.
Nu fiți cu două fețe
Și strigați că-l iubiți pe Dumnezeu,
Dar îl huliți când vreți,
La bine și la rău.
Căci este o vorbă,
Spusă de Domnul Sfânt,
Să-l iubim pe Tatăl lui cu adevărat
De când ne naștem și pănă la mormânt.
poezie de Vladimir Potlog (18 noiembrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre râs, poezii despre naștere sau poezii despre bine și rău
E timpul să plecați...
E timpul să plecați, cât nu e prea târziu,
Pân' n-o simți săracul că-i jupuit de viu.
I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu,
Nu vă forțați norocul... ferească Dumnezeu...
Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând,
E și el ca și voi, tot muritor de rând...
Și el are răbdare... și-același Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti măsura punându-i greu pe greu.
E timpul să plecați, v-am suportat destul.
De-atâtea vorbe goale poporul e sătul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul... și-a expirat în van.
Ați stat la cârma țării de douăzeci de ani,
Ne-ați luat pământuri, case, ne-ați jecmănit de bani.
De fiecare dată venind cu gura mare
Că vreți o altă viată, că vă doriți schimbare...
Schimbare v-ați dorit, schimbare vrem și noi,
Schimbare nu înseamnă... tot voi, în loc de voi.
Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură,
Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură.
Uitați-vă în jur, vă place ce-ați făcut?
De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut,
Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie,
Sunteți mai râu ca chelul de-i trebuia tichie.
Cu paznici pe la porți, de cine vă e teamă?
Cine mai credeți voi că vă mai ia în seamă?
Nu sunteți Dumnezei, nici zeii din Olimp,
Dar nu întindeți coarda... plecați cât mai e timp.
Ieșiți și voi puțin prin lumea aia bună,
Ca să simțiți și voi cum euro se-adună.
În lumea aia-a voastră, cea plină de rahat,
La care ne-ați vândut și ne-ați îngenuncheat.
În care obligați ne ducem sărăcia
Ca voi să puneți ghiara ușor pe România.
Ne mor copii acasă din dorul de părinți,
Iar voi ne vindeți tara, ca Iuda-n, doi arginți.
De-o jumătat' de viată vă tot plătim simbrie,
Cealaltă jumătate ne-ați dat-o-n datorie,
Și-n timp ce noi plătim... voi huzuriți ca zbirii,
Ați dus sărmana tară la limita pieirii.
E timpul să plecați, lăsați-ne pe noi...
Destinul prost să fie... dar nu făcut de voi.
Voi știți să locuiți doar în afară legii,
Să adunați prin furt averi și privilegii.
V-am acceptat prea mult, ce ironi-a sorții,
Pe voi, ce-ați luat... și revoluția și morții.
Doar nu cumva vă vreți istoriei eroi,
S-ar rușina, sunt sigur, istoria cu voi.
Iar voi, clevetitorii, pe screen sau cu condeie,
Ce-ați tot suflat în foc, când ei v-au dat scânteie,
Treziți-vă, e timpul, cu toți, această tară
S-o scoatem din rușine, din ură și ocară.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre rușine, poezii despre istorie, poezii despre schimbare sau poezii despre râuri
Voi fi
Știu că va fi, va fi o zi
când printre stele voi pluti,
căci voi zbura atât de sus
încât al Soarelui apus
nu-l voi zări.
Iar când, din nou, va răsări,
voi veți avea o nouă zi
în care mi-ar plăcea nespus
în ea, să fiu și eu inclus
prin poezii.
Voi fi cu voi când veți citi
și, chiar de nu veți auzi,
voi mulțumi.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre zbor, poezii despre poezie, poezii despre mulțumire, poezii despre lectură, poezii despre Soare sau citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre Soare
Să nu mă condamnați!
Să nu mă condamnați atunci când plâng,
Când uneori mai cad pe-al vieții drum...
Voi nu-nțelegeți cât de tare doare
Atunci când visul se transformă-n scrum...
Să nu mă condamnați atunci când tac
Căci vorbele pot fi de nu gândești
O armă ce-i perfidă și ucide
Încrederea când sincer mai iubești...
Să nu priviți la mine-ntrebători
Când voi căuta răspunsuri printre stele...
Simt inima în piept căutând ceva
Și voi găsi Lumina printre ele...
Iar dacă nu puteți să mă-nțelegeți
Când vă privesc cu ochi înrourați
Crezând în pace, dragoste și viață
Să m-acceptați dar... nu mă condamnați!!!
poezie de Maria Luca
Adăugat de Theo van Beck
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre visare, poezii despre sinceritate sau poezii despre pace
Față în față cu mine
azi stau față în față cu mine
pentru a-mi putea da seama
cât sunt adevăr
cât minciună și
cât sunt eu
ceea ce înseamnă
că fac parte din lumea
lucrurilor ce încă respiră
azi voi învăța cât
să dau vieții
cât morții și cât să
las lui Dumnezeu
apoi
mai am de făcut
un singur drum
unul singur
poarta o voi lăsa întredeschisă
să intre toți rătăciții pământului
și când moartea
mă va căuta pe acasă
eu
voi fi departe
departe
departe...
poezie de Teodor Dume din Cartea: Devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre adevăr și minciună, poezii despre adevăr sau poezii despre acasă
Denigratorilor lui Eminescu
Din ce lumi voi ați venit
Și aici v-ați pripășit?
Pentru ce-ați venit la noi
Și-aruncați tot cu noroi?
Unde vreți voi să ajungeți?
Nația vreți să o distrugeți?
Vă numiți voi literați
Și pe toți îi criticați;
Filozofi vă mai ziceți,
Cine credeți că sunteți?
Eminescu pentru voi
E de lada cu gunoi.
Din cultură-l aruncați.
Locul lui vreți să-i luați?
V-a avântați la fruntea sa,
Laurii pentru a-i lua.
Voi degeaba încercați
Locul lui n-o să-l luați!
El făcu odinioară
Limba noastră o comoară.
Cu el doctorat v-ați dat,
L-ați luat, v-ați lăudat.
Puneți mâna și munciți,
Nu la locul lui râvniți!
Pe aici ca voi au fost
Ce-ncercata fără rost.
Locul lui ei l-au râvnit.
Rând pe rând s-au prăpădit.
Nume noi ei și-au luat.
Dar cultura i-a uitat.
El e nufăr în cultură,
Iară voi doar un pelin!
Voi vărsați venin pe gură
Și vreți locul lui divin?!
Icoană este pentru noi,
Iar voi, doar un gunoi.
Cu sau fără de folos,
Creierii el și i-a stors.
A lăsat drept moștenire
Opera-i spre-a sa cinstire.
De la voi ce-o să rămână?
Doar o mână de țărână!
La români i-o vorbă mare:
Fiecare dă ce are!
Trădători de neam și țară,
Pentr-un ban primit de-afară.
Sunteți pata pe vecie
În cultura României!
Va veni timpul odată,
Că istoria nu iartă!
De plătit voi veți plăti,
Chiar și morți dacă veți fi.
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre cultură, poezii despre România, poezii despre nuferi, poezii despre muncă sau poezii despre moștenire
Sonetul noilor poteci
Aleg potecile întunecate,
aleg să nu te văd, să nu te simt,
aleg să plec departe și să mint,
și căi mai noi și, poate, neumblate.
De-acum voi fi un suflet singuratic,
voi fi cum n-am mai fost, dar vreau să fiu,
voi căuta, în viață, alt meniu,
voi fi ascuns și rău, voi fi sălbatic.
Iar tu vei ști de ce, vei înțelege,
dar nu vei mai putea veni la mine
cu vorbe sau cu litere din lege,
căci ai greșit, nu te-ai putut abține
și ai călcat poruncile divine,
iar eu... ți-am spus deja ce voi alege.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre singurătate, poezii despre legi sau poezii despre greșeli
Pentru cele mai gingașe mame...
Voi femeile înainte să fiți doamne,
Voi sunteți pentru noi mame.
O viață primiți și o viață dați,
Tot cei mai scump voi meritați.
Din buchetul de flori
Tu ești cea mai frumoasă floare
Și azi pentru tine e sărbătoare,
Vreau să-ți urez sănătate,
Și ani frumoși cât se poate,
Fericirea aș vrea să vă fie,
În sufletul tău cu bucurie,
Trandafiri cu miresme să primiți,
S-aveți anii fericiți!
La mulți ani, pentru ale noastre mame,
Voi rămâneți și veți fi,
Cele mai mai gingașe doamne.
poezie de Eugenia Calancea (8 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre fericire, poezii despre urări sau poezii despre sănătate
Pentru bărbații carii să însoară bătrâni și vor să ia mueri tinere
Nu vedeți voi ticăloși
Că sânteți neputincioși,
La ce focul mai umblați
Tinere ca să vă luați?
Luați mai bine mătuși
Ce umblați după păpuși?
Vreți să le purtați în cap
Sau să le aveți în dulap?
Tinerele pentru voi
Vă sânt grijă și nevoi.
Nu vedeți că mârâiți,
La ce tinere voiți?
Sau în loc de cadre vreți
Să le puneți în păreți?
Mai întâi vă socotiți
Ca să nu vă amăgiți.
Tinere luați belea
Grijă și inimă rea.
Că cum le vedeți șăzând
Lâng-un tânăr și râzând,
Rămâneți la îndoieli
La grijă și bănueli
Tremurați, ohtați amar,
Vă pedepsiți în zădar,
Voi pe mâni să le purtați,
Tot rămâneți înșălați.
Că-n săptămâna dintâiu
Vă pune supt căpătâiu.
Ele vor tineri frumoși,
Nu caut la voi, la moși.
Voi cu cât le dezmierdați,
Cu atât le-ntărâtați,
Și mai rău le nebuniți,
La gust mai rău le porniți,
Când mergeți la adunări,
Ele privesc desfătări,
Cu cei tineri frumușăi
Întinde glume râs cu ei.
Și voi atunci necăjiți
Stați d'oparte și priviți.
Stați d'oparte rușinați,
Ca când nu le-ați fi bărbați.
Lor l-e gândul la amor,
Casă cu bătrâni nu vor,
De casă nici nu-ngrijesc,
Nici pân minte socotesc
Pe voi v-au în loc d-argați,
Nu vă socotesc bărbați."
poezie de Paris Mumuleanu din Rost de poezii adecă stihuri (1820)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bărbați, poezii despre umor, poezii despre săptămâni, poezii despre stomatologie sau poezii despre păpuși
Voi numai de viața asta
Voi numai de viața asta
vă-ngrijorați și vă vedeți
cum n-ați avea decât viață
Voi oare moarte nu aveți?
Doar trupu-acest vă robește
pe el puneți întregul preț
de parcă sunteți numai trupul
Voi suflet oare nu aveți?
La clipa aceasta-i cereți totul
ei vă jertfiți, ai ei vă vreți
dar oare numai Astăzi este
Voi veșnicie nu aveți?
Urziți la fapte vinovate
nepăsători și îndrăzneți
dar oare nu este-o răsplată
Voi oare Dumnezeu n-aveți?
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Tudor_Ostasul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată sau poezii despre jertfă
Voi numai de viața asta
Voi numai de viața asta
vă-ngrijorați și vă vedeți
cum n-ați avea decât viață
Voi oare moarte nu aveți?
Doar trupu-acest vă robește
pe el puneți întregul preț
de parcă sunteți numai trupul
Voi suflet oare nu aveți?
La clipa aceasta-i cereți totul
ei vă jertfiți, ai ei vă vreți
dar oare numai Astăzi este
Voi veșnicie nu aveți?
Urziți la fapte vinovate
nepăsători și îndrăzneți
dar oare nu este-o răsplată
Voi oare Dumnezeu n-aveți?
poezie clasică de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!