Voit sau mai degrabă nu, Liviu Ioan Stoiciu reînvie cu noua lui carte amintirea literaturii cu mari bocete uluite şi cumplite sarcasme de la sfârşitul epocii fanariote...

Mircea Iorgulescu în Cronici literare, "Câteva lămuriri"
Adăugat de Ioan Groşescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mircea Ioan Casimcea (sau orbul găinii)

Patru luni am căutat
Un director mai de soi;
Cu stupoare am aflat:
Directorul... era-ntre noi.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Bucureşti, am venit în contact cu toţi corifeii literaturii de atunci. Gârleanu, mai ales, era marele prozator al epocii. În vremea aceea, am încercat acest gen nou de nuvele care nu prea era înţeles de gingaşii povestitori din jurul meu. Până atunci, nuvela era un fel de anecdotă, scrisă viu, curgător, cu înflorituri de stil, dar fără nici o preocupare a fondului sau a conflictului psihologic.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mircea Dinescu, la ultima carte lansată în 2013

O carte de versuri minunată, competentă,
Viguroasă şi fermă, având tentă
În stilul lui ludic, cu măsură,
Apreciat de cei care mai sorb cultură.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1920, amintirea războiului e mai puternică decât amintirea literaturii.

Ioana Pârvulescu în Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003)
Adăugat de Andreea Banciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroii

Din vechii folkişti azi puţini mai există,
Ştefan e în Vest, iar Mihai în argilă;
Pe scenele mari, dintre mari mai rezistă
Doar Mircea Baniciu şi Mircea Vintilă.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei scriitoare care, pe toate cărţile de până acum, a pus dedicaţia "Lui Mircea"

Lui Mircea îi dedică-ntruna
Cărţile - ca flori în glastre.
Când o să dedice una
Şi... literaturii noastre?

epigramă de Ion Calboreanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luxuriantă, de o bogăţie a formelor şi culorilor unică în literatura noastră, poezia lui Leonid Dimov are ca notă distinctivă tonul jovial şi ironia cu aparenţă bonomă.

Mircea Iorgulescu în Poezia miraculosului (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris o singură carte, care se numeşte "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aştepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Şi când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă şi toate celelalte la fel. Acum, la sfârşitul vieţii mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă aşa scriu toţi oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!

Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pogorâre printre fantome, acesta e traseul propus, poate involuntar, de Vladimir Tismăneanu în "Scrisori din Washington".

Mircea Iorgulescu în Cronici literare, "Câteva lămuriri"
Adăugat de Ioan Groşescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noţiunea de "fericire" era pentru vremea lui Eminescu destul de nouă, de aceea felul dual în care o concepea poetul corespundea întru totul mentalităţii epocii sale. Abia literatura modernă va atribui problematicii fericirii şi crizei omului modern nuanţe variate şi profunzimi filozofice, iar ştiinţa psihanalizei, conferind nebuniei o oarecare demnitate medicală, i-a ajutat pe artişti să se elibereze de spectrul ei sau, de ce nu?, s-o controleze în mod voit, raţional (suprarealiştii).

citat din Florina Ilis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

România: ţara carnavalului fără carnaval.

definiţie de Mircea Iorgulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul

Vrui, cititorule, să-ţi fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mică, o carticică.

Din slove am ales micile
Şi din înţelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.

Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă,
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu
Şi nu mai ştiu...

Farmece aş fi voit să fac
Şi printr-o ureche de ac
Să strecor pe-un fir de aţă
Micşorata, subţiata şi nepipăita viaţă
Până-n mâna, cititorule, a dumitale.

Măcar câteva crâmpeie,
Măcar o ţandără de curcubeie,
Măcar niţică scamă de zare,
Niţică nevinovăţie, niţică depărtare.

Aş fi voit să culeg drojdii de rouă
Într-o cărticică nouă,
Parfumul umbrei şi cenuşa lui.
Nimicul nepipăit să-l caut vrui,
Acela care tresare
Nici nu ştii de unde şi cum.

Am răscolit pulberi de fum..

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carte

Carte, eu te am în plan,
De mai bine de un an.
Astăzi mă întreb, fireşte:
Te scriu. – Cine te citeşte?

epigramă de Mircea Ursei din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că Mircea Eliade, sau oricare alt scriitor, ar trebui comemorat în termeni hagiografici. Lui Eliade însuşi i-ar fi displăcut o asemenea abordare. Omagiile festiviste mai degrabă ocultează viaţa şi opera unei personalităţi.

Andrei Oisteanu în Revista 22, Mircea Eliade, de la opium la amfetamine (mai 2007)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectatorii lui Nicu Constantin au fost mulţi şi au avut nevoie de el să îşi descreţească frunţile. De acum, numai amintirea lui le va mai descreţi frunţile.

Mircea Albulescu în În amintirea actorului Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am speranţa şi convingerea că tineretul va da un alt suflu, un alt val literaturii româneşti. Noi, generaţia veche, am venit din mizerii cumplite şi un război.

citat celebru din Fănuş Neagu (1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ei nu trăiesc pentru a vorbi; nu sunt mistuiţi de patima oratoriei, deşi le place să ţină împleticite lungi discursuri. Nu au nici pasiunea dezbaterii publice sau a disputei amicale de idei şi de opinii, cu toate că îi stăpâneşte o insaţiabilă poftă de "conversaţie"; dar nu suportă să fie contrazişi; nu sunt naturi colocviale.

citat din Mircea Iorgulescu
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât si oriunde se va vorbi despre reportaj, va trebui să se spună ca Brunea-Fox a pus piatra de temelie a reportajului românesc. O istorie a presei române – a gazetarilor care apar in fiecare dimineată si sunt cititi, când e cazul, pe nerăsuflate, dimineata – va trebui să-i închine un capitol întreg, asa cum istoriile literaturii închină capitole întregi lui Mihail Sadoveanu sau Liviu Rebreanu.

citat celebru din Geo Bogza (1973)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un flamboaiant roman parabolă, scăldat în recea stranie lumină a unui sexualism nevrotic de factură pictural suprarealistă este "Agata murind", cel dintâi roman al Dorei Pavel.

Mircea Iorgulescu în Cronici literare, "Câteva lămuriri"
Adăugat de Ioan Groşescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

justificare

Justificarea

E-un motiv sau, mai degrabă,
E un argument de soi:
Mulţi îl au când fac o treabă,
Alţii-l caută apoi.

definiţie epigramatică de Mircea Trifu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!