Plăcerea umorului obţinută prin sim-patie cu cel care produce umorul este rezultatul unei tehnici deosebite, asemănătoare deplasării. Datorită acestor tehnic, afectul pe cale a se manifesta este "dezamăgit" şi investit în altceva, de ordin secundar. Dar o asemenea explicaţie nu ajută la înţelegerea procesului care realizează la persoana producătoare de umor deplasarea ce blochează dezvoltarea afectivă. Vedem că persoana care receptează umorul imită pe creatorul acestuia în ce priveşte procesele psihice care fac cu putinţă acest proces la creator.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este uşor de spus ce se petrece în sufletul celui care trăieşte plăcerea umorului. Ne putem face totuşi o idee în această privinţă, dacă analizăm cazurile în care umorul ne-a fost comunicat sau în cele în care luăm cunoştinţă de el prin sim-patie; astfel ajungem, prin înţelegerea persoanei umoristice, la aceeaşi plăcere ca şi ea. Umorul cel mai grosolan, aşa-numitul "umor negru", ne poate instrui în acest sens.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa care produce plăcere se poate obţine şi dintr-o singură parte: fie prin intermediul sim-patiei, fie din procesele ce se desfăşoară în propriul eu. Aceasta dovedeşte că între sentimentul de superioritate şi plăcerea comică nu există o legătură esenţială. O comparaţie este însă necesară pentru naşterea unei asemenea plăceri, iar ea se realizează între două consumuri de investire ca se succed cu rapiditate şi care privesc aceeaşi performanţă; cele două consumuri sunt produse prin sim-patie sau le găsim, fără o astfel de raportare, în propriile noastre procese psihice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activarea unor afecte neplăcute constituie obstacolul cel mai serios în calea efectului comic. De îndată ce mişcarea inadecvată scopului produce pagube, prostia aduce necazuri, iar dezamăgirea provoacă sentimente negative, posibilitatea efectului comic fiind astfel anulată, cel puţin pentru persoana afectată direct sau indirect de aceste consecinţe neplăcute; în schimb, o altă persoană, neimplicată în nici un fel în situaţia dată, arată prin comportamentul său că în acest caz sunt întrunite toate condiţiile necesare efectului comic. Dar umorul este tocmai un mijloc de a obţine plăcere în pofida afectelor negative care ar fi trebuit să o anuleze; el înlocuieşte dezvoltarea acestor afecte.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul apare când există o situaţie care de obicei ne produce sentimente neplăcute şi când totodată asupra noastră acţionează factori capabili să reprime aceste afecte în "statu nascendi"; în aceste cazuri, plăcerea umorului se naşte pe seama acestor afecte suspendate, din economisirea unui consum afectiv.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrastul care ne oferă prin intermediul sim-patiei diferenţa comică se produce între interesul deosebit manifestat pentru respectiva activitate psihică înaintea perturbării şi interesul minim care i se arată după intervenţia perturbării. Persoana la care constatăm această diferenţă ni se pare comică datorită inferiorităţii; însă ea este inferioară în raport cu eul ei anterior şi nu în comparaţie cu noi, căci ştim că în aceeaşi situaţie nu ne-am fi putut nici noi comporta altfel. Totuşi, să notăm că această inferioritate umană devine comică doar prin sim-patie, deci la alţi oameni, în timp ce dacă ne-am afla noi înşine într-o astfel de încurcătură, nu am avea decât sentimente penibile. Probabil că doar certitudinea că nu riscăm să ajungem într-o asemenea situaţie delicată ne permite să vedem o sursă de plăcere în diferenţa dintre cele două investiri succesive, diferenţă obţinută prin compararea lor.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

umor (vezi şi comedie)

Umorul este lucrul care devine mai puternic între aspiraţiile şi limitările omeneşti. Umorul este mai logic decât orice altceva. Şi asta pentru că umorul este adevăr.

definiţie de Victor Borge
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este tipul de comic cel mai puţin pretenţios; el are nevoie de o singură persoană pentru a se produce; participarea altcuiva nu-i adaugă nimic nou. Eu pot să păstrez pentru mine plăcerea umorului, fără să simt nevoia de a o comunica.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formele de manifestare a umorului sunt determinate de două particularităţi care depind de condiţiile apariţiei sale. Mai întâi, umorul se poate contopi cu vorba de duh sau altă varietate a comicului; rolul său este de a înlătura posibilitatea unei dezvoltări afective conţinute în situaţie, dezvoltare care ar bloca efectul hedonic. Apoi el poate suprima această dezvoltare afectivă sau o poate anula doar parţial, ceea ce reprezintă cazul cel mai frecvent, pentru că presupune un efort mai mic; în acest din urmă caz apar diferite forme ale umorului "atenuat", ale umorului care zâmbeşte printre lacrimi. El ia afectului o parte din energia sa şi îi dă în schimb o nuanţă umoristică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este mai apropiat de comic decât cuvântul de spirit. Ca şi comicul, umorul îşi are localizarea psihică în preconştient, în timp ce cuvântul de spirit este rezultatul compromisului dintre inconştient şi preconştient. În schimb, umorul este caracterizat de acea particularitate pe care comicul şi cuvântul de spirit o au în comun.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipurile de umor sunt foarte numeroase şi variază în funcţie de afectul inhibat în favoarea umorului: milă, enervare, durere, înduioşare etc. Seria acestor afecte nu este finită, căci imperiul umorului se măreşte continuu, cu fiecare încercare reuşită a scriitorului de a subordona umorului emoţii până în acel moment neînmblânzite şi de a le transforma în surse ale plăcerii umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul poate fi considerat ca manifestarea cea mai înaltă a proceselor defensive ale psihicului. El nu sustrage atenţiei conştiente conţinutul de reprezentare asociat cu afectul neplăcut, aşa cum procedează refularea, depăşind astfel automatismul apărării. Umorul ajunge la acest rezultat întrucât deţine mijloacele de a capta energia afectului neplăcut, pe cale de a se declanşa şi de a o transforma, prin descărcare, în plăcere comică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recunoaşte naivul, trebuie să avem cunoştinţă de absenţa inhibiţiei interne la persoana producătoare. Doar în acest caz râsul ia locul indignării. Din această transpunere şi comparaţie rezultă o economisire a efortului psihic, care se descarcă prin râs.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Inconştient" este un proces pur descriptiv, oarecum nedeterminat, cu alte cuvinte, un termen static; "refulat" este o expresie dinamică, ce ţine seama de jocul forţelor psihice; sensul său este că există o tendinţă de manifestare a tuturor actelor psihice, implicit al celui de conştientizare, dar că ei i se opune o tendinţă contrară, o rezistenţă care poate împiedica manifestarea unor părţi a acestor acte, printre care şi conştientizarea.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

umor (vezi şi comedie)

Umorul: fulgerul divin care dezvăluie lumea în ambiguitatea ei morală şi pe om în profunda sa incapacitate de a-i judeca pe ceilalţi; umorul: beţia relativităţii a tot ce este omenesc; plăcerea stranie născută din certitudinea că nu există certitudine.

definiţie de Milan Kundera în Testamente trădate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte tendinţa tulburată, nici o îndoială nu este cu putinţă în legătură cu aceasta: persoana care săvârşeşte un act ratat o cunoaşte şi o revendică. Îndoieli şi ezitări nu pot lua naştere decât în legătură cu cealaltă tendinţă, aceea perturbatoare. Ori, există o întreagă serie de cazuri în care şi această din urmă tendinţă este manifestă. Ea ne este revelată de efectul lapsusului, cu singura condiţie de a avea curajul să examinăm acest efect în sine însuşi.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o persoană ca a comis un lapsus declară în legătură cu acest fapt ceva care nu vă convine, spuneţi că ea este autoritatea supremă şi decisivă: "O spune persoana însăşi!" Dar dacă ceea ce declară persoana interogată nu vă convine, pretindeţi numaidecât că explicaţia sa nu are nici o valoare, că nu mai este demnă de încredere. Este exact, fireşte.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Observaţia, singura în stare să furnizeze un răspuns, ne permite să constatăm că tulburarea provine dintr-o suită de gânduri care preocupase persoana respectivă cu puţin timp înainte şi care se manifestă în acest mod, indiferent dacă îşi găseşte expresia sau nu în discurs. Există o legătură asociativă între elementul tulburat şi elementul perturbator, dar această legătură, în loc să rezide în conţinut, este pur artificială şi formarea sa este rezultatul unei asociaţii forţate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprinderea volutară a unei dezgoliri nu este pentru cel care spionează un caz comic, căci efortul său anulează posibilitatea unei plăceri comice, iar el obţine doar plăcere sexuală pe cale vizuală. Dar dacă ulterior cel care spionează povesteşte altcuiva descoperirea sa, atunci persoana surprinsă dezbrăcată redevine comică, deoarece cea de-a treia persoană consideră aceasta a neglijat efortul necesar intimităţii sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cursul acestui proces, pe care îl voi numi deplasarea visului, eu văd, de asemenea, intensitatea psihică sau afectivă a ideii latente transformându-se în agitaţie materială. Iar atunci când voi fi tentat să iau drept esenţial ceea ce este evident, voi remarca, dimpotrivă, că trebuie să văd într-un detaliu obscur substitutul ideii esenţiale a visului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercarea lui Otto Rank tinde să adapteze viteza tratamentului psihanalitic la ritmul accelerat al vieţii americane. Rezultatul acestei tehnici este fără îndoială comparabil cu rezultatul pe care l-ar obţine pompierii în cazul unui incendiu provocat de căderea unei lămpi cu petrol, încercând să ducă în afara încăperii lampa care a declanşat sinistrul. Din acest mod de a opera ar rezulta o scurtare notabilă a timpului de stingere.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!