Nimic nu ţi se pare mai strălucitor după ce ai stat o viaţă cu ochii închişi, decât lumina de la un licurici.

citat din Radu Herjeu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi larg închişi

E toamnă, să nu mor de dor,
Ignor căderea frunzelor,
Închişi ţinând şi foarte strânşi
Ochii, de teama iernii plânşi.

E prima dimineaţă-n care,
Din prea sărate-n mai amare
Decât pelinul s-au schimbat,
De lacrimi zic, şi-au îngheţat.

Oricât îi ţin închişi, n-au cum,
De ochii mei vorbesc acum,
Să vadă visul care-i ţine:
Că vara ce s-a dus, revine.

poezie de Marius Robu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laur: Şi-uite aşa iese un balamuc în toată regula... Şi te mai miri că trei sferturi din populaţia globului are probleme la mansardă (face semn cu mâna în sus).
Marina: Eu nu mă mir decât cum reuşeşte să ascundă celălalt sfert aceleaşi probleme...

replici din piesa de teatru Autorul, scenariu de Radu Herjeu (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia, când se uită în oglindă, îşi spune: Ce deşteaptă sunt!

citat din Radu Herjeu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

α din Orion sau Betelgeuse este un soare roşu, strălucitor, a cărui strălucire însă variază. Uneori e strălucitor ca Aldebaran, dar alteori nu mai poate fi comparat decât cu Capella. Aşa l-am văzut şi eu în primăvara anului 1912, dar pentru scurt timp. Lumina ne vine în 126 de ani de la acest soare imens, care are o strălucire de 800 de ori mai mare decât a Soarelui nostru.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi oameni îşi imaginează că, dacă gândesc ca o pasăre, vor ajunge să zboare.

citat din Radu Herjeu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin ochii mei

Prin ochii mei
viitorul devine trecut.
Ce dovadă că eu sunt prezentul mai trebuie?
Lumina care îmi inundă ochii,
se pierde în adâncul sufletului meu:
nimic mai cald, nimic mai rece,
nici ploaia de vară ce repede trece
nu capătă altă formă,
alta decât cea pe care eu vreau sa i-o dau!

Închid ochii,
nimic mai există!
Printre scântei, în sinapse, se naşte un gând:
că totul meu este, crescând asimptotic,
limitat de al meu crezământ -
doar ceea ce se poate cuprinde
la umbra acestui suflet sărac.
Ostenită, se aşază ideea
că totul imită ceea ce eu am visat,
nimic mai concret, nimic mai abstract!

Chiar şi lumina
simt cu mă roagă să o trăiesc:
să-mi fie milă, să am de grijă
din ce în ce mai rar să clipesc,
căci pleoapele mele îi sunt călăul
şi o strivesc!
Mai curată, mai vie, mai caldă,
sărmana, cum să existe altfel în noapte,
altfel decât eu o pot imagina?

poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghirlanda vocii în jurul marii ei splendori

Mai obosit decât credeam după această privire după acest refuz
Mai obosit decât seducătorul de fantome
Decât cuţitul care îţi taie pulpa în patru
Decât nisipurile aurifere
Mai obosit decât lupusul privit în oglinzi
Decât sfâşietorul semnal de adio
Pe care navele îl trimit întotdeauna când prova se ridică în aer
Mai obosit după această privire
Decât curenţii marini închişi în vasele de cleştar

poezie clasică de Virgil Teodorescu (1937)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harry Solomon: Aş putea s-o fac cu ochii închişi!
Tommy Solomon: Tu pe toate le faci cu ochii închişi!

replici din filmul serial A treia planetă de la soare
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mareşalul Antonescu a stat cu ochii închişi în faţa realităţii frontului, şi cu ei deschişi în faţa plutonului de execuţie.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu mi se pare mai jalnic decât o viaţă fără principii.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul pierdut: Domnişoară, ostrogoţi nu mai sunt de mult, aşa că, vă rog, să fim serioşi. Scrie undeva în hârtiile dumneavoastră, bănuiesc că aveţi un fel de regulament, că nu primiţi decât obiecte pierdute...? Că nu puteţi primi oameni pierduţi?
Fata: (descumpănită) Nu scrie... dar nici nu scrie că putem primi. Domnule, am senzaţia că vă bateţi joc de mine...

replici din piesa de teatru Biroul oglinzilor pierdute, Actul I, scenariu de Radu Herjeu (2002)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licurici

dacă aş fi eu un licurici

aş fi strop de lună albă,
argint viu scăpat în iarbă,
lumina ochilor de lut
sau mărgică de cusut
pe ia poienelor
şi de râsul stelelor

când şi când de felinar
m-ar ţine câte-un hoinar,
osteniţi de drumul greu
s-ar încălzi la focul meu
pribegii lumii, mari şi mici

dacă aş fi eu un licurici.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licurici

Licurici, gâze mici
cu văpaie sub tunici,
de la cine-aveţi lumină,
fără bec, fără uzină?
De la cine-aveţi neon,
fără tub, fără buton?

Licurici, gâze mici,
pui de stele prin urzici ;
Dumnezeu v-a dat din zare
candele cu aripioare ;
Dumnezeu v-a dat din Cer
lampioane de străjer,
licurici, licurici!

Licurici, gâze mici!...
Fă-ne, Doamne, licurici.
Ca şi noi să fim lanterne
pe cărările eterne,
ca şi noi să fim lumini
pe cărările cu spini,
licurici, licurici!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu e clar pentru cine vrea să ţină ochii închişi.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Falsificarea adevărului înseamnă minciună. Dar, oare, falsificarea minciunii înseamnă adevăr?

Radu Herjeu în eseul "Despre adevăr şi minciună" (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era ceva răutăcios, ceva care rănea

şi mă durea de fiecare dată când îmi lua cartea. după care stingea lumina.
dar sub pătură aveam o altă carte şi o lanternă. nu dura prea mult
noapte de noapte trecea şi mi le lua. până când
nu am mai avut nimic. şi minunea s-a întâmplat. într-o noapte.
după ce mi-a luat cartea şi a stins lumina, am închis ochii
şi lacrimile s-au revoltat, şi-au ţâşnit
luând cu ele vălul negru
şi-atunci am văzut.
cărţile veneau, făceau o plecăciune,
se deadeau de trei ori peste cap şi se deschideau
luându-mă cu ele.
acum era suficient să închid ochii
şi asta l-a făcut să turbeze
evadasem. scăpasem.
l-am lăsat cu ura şi frustarile sale
nimeni şi nimic nu-mi poate lua imaginea cărţilor
decât odată cu viaţa.
dar ce mai contează, eu sunt deja carte
parte din carte

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi oameni văd cu intelectul, mai curând decât cu ochii închişi. În loc de spaţii colorate, iau cunoştinţă de concepte.

Paul Valery în Introducere la metoda lui Leonardo da Vinci
Adăugat de PsychEul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul pierdut: Faptul că nu pot răspunde la o întrebare nu înseamnă că n-o pot pune altora...
Fata: Păi sigur, eşti meşter la întors căruţa să-şi sucească boii picioarele...

replici din piesa de teatru Biroul oglinzilor pierdute, Actul III, scenariu de Radu Herjeu (2002)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-mi pasă mie că soarele va răsări şi după ce mor eu, şi că de căldura şi lumina lui se vor bucura ceilalţi locuitori ai Pământului, vreau ca totul să moară odată cu mine. Se pare că personalităţile acceptă mult mai greu ideea morţii decât oamenii obişnuiţi şi simpli. Nemurirea li se pare un drept al lor, numai al lor.

Ion Băieşu în romanul Balanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbătoare şi capricioasă

Iarna asta miroase a primăvară fragilă
nu mai are continuitate de anotimp
mai mult se preface că ne mângâie
cu bucuria zăpezilor desenate pe munţi.

E o nonconformistă plină de ifose
şi de boli din care se moare,
dar cum rămâne cu cele din amintiri
în care îmi pare că trăiesc şi acum?

Schimbătoare şi capricioasă
mă face să cred că totu-i perisabil,
nimic nu mai este cum a mai fost,
dar nici nu rămâne cum e astăzi.

Lumina albului ei strălucitor
mă acoperă întotdeauna cu dorinţe
în care sunt cu tine la un loc
într-un cuib al aşteptării renaşterii.

Poate primăvara-mi curge prin suflet
mai devreme decât e timpul
şi semne lovesc în trup cu putere
cu o iubire ce aprinde verdele crud.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!