Trecere
A trecut insesizabilul noroc al vieții mele
definitiv
și m-a prins pe piciorul greșit
al neputinței să fac cale întoarsă,
pe care n-o mai știu oricum,
căci urmele lăsate s-au tot șters,
s-au depus în semne,
pe mine însumi, adunate
de nespălat...
eternitate,
eternitatea mea...
cu numele etate!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre picioare, poezii despre noroc sau poezii despre greșeli
Citate similare
Chiromanție
M-am pus în palme, într-o zi, cu semn de văi
în căutări de șansă-n bani și ața vieții;
copii mi-i calculam de-s unul, trei sau doi,
sfârșit va fi-n amurg, sau zorii dimineții?
Umblam după noroc - de-o fi să-l știu,
nu-i important, n-aduce fericirea -
oricum nu-l am și de-ar veni-i târziu,
sosind când îmi sfârșește omenirea!!!
Mă uit și-acum pierdut și-aș vrea să schimb,
să îmi tai singur căi, să-mi tai destin;
chiar palma de mi-aș maltrata, n-am har nici nimb...
mă las definitiv ursitei, n-o să intervin!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre văi, poezii despre sfârșit, poezii despre schimbare, poezii despre fericire, poezii despre dimineață sau poezii despre bani
El, cel măreț și grandios
Eu vreau pe Domnul să-L slăvesc
Căci mi-a făcut atâta bine,
Prin fapte vreau să-I mulțumesc
El este bun, milos, cu mine.
În viață L-am mâhnit mereu
Căci nu am fost un om smerit
Însă Isus, El, Domnul meu
M-a tot iertat, când am greșit,
M-a tot iertat, când rușinat
Am plâns și atâtea I-am promis
El răbdător m-a ascultat
Și m-a primit, nimic n-a zis.
Dar El, tăcând, am înțeles
Cât e de bun și generos
Căci vieții mele a dat sens
El, cel măreț și grandios!
Pe nimenea, eu, nu mai știu
Să fie atâta de milos
În slujba Lui eu vreau să fiu.
Să fiu alături de Hristos!
Pe urmele Lui să pășesc
Fidel să-I fiu pe veșnicie
Cu El s-ajung și să sfârșesc
Să văd a Lui Împărăție.
Amin
poezie de Florența Sărmășan din Voi merge pe urmele Tale (20 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre creștinism
- poezii despre Iisus Hristos
- poezii despre tristețe
- poezii despre smerenie
- poezii despre rușine
- poezii despre promisiuni
- poezii despre plâns
- poezii despre mulțumire
Noul val
Invazie de poezie într-un tsunami devastator
de liceeni fără de vârstă, ascunși în valurile fără identitate,
în poze gânditoare, răvășite de-un tumult cert simulat;
pe gânduri azvârlite pe țărmuri, să le cucerească
cu mâlul purtat inconștient, fără știința vreunui învățător...
Ramasuri de crâmpeie adunate dintre tot felul de citate
lipite pe sentimente cu subiect tabu... de iubiri de neexprimat,
într-o cerșetorie siropoasă, repetitivă, de vocabule să umple o dorință trupească.
O-ncâlceală de alge, pătunzător, mirositor putrid metaforistă,
se-nșiruind, dându-și mâinile-ntr-o mâzgă de netezit creiere
unul de la altul; la fel necultivate, căci s-au înmulțit școlile
lăsate oriunde, din retragerea apelor restrânse-n matca rațiunii
și uitate pe-un uscat devastat, ca-ntr-o pictură naivă tristă...
într-o democrație a liberei expresii, ce i-a prins pe toți fără prevedere,
se-nsămânțând încet, încet o goliciune invazivă, ca microbii din toate bolile!
... O mare-nvolburată ce nu poate s-adape... din mult-săratu-amărăciunii.
Noroc cu încălzirea globală, ce-ntr-un târziu va topi tot, torente
aluvionare... și nu vor mai rezista decât cei care știu să-nțepe suflete,
să coasă definitiv plăsmuiri de sirene-n pânze pescărești de goblenuri...
Se va-ntoarce-o Mesie pedepsind cu uitarea prohodul de farisei
mascați în secte de nou val, visând dezgropări de valori aparente
și poate va reface-ntr-o cină de taină, un conclav de apostoli în umblete,
propovăduind simplul nesimplist, reîmpărțind arta lumii-n visate terenuri
de-o nouă, cea veche cultură!? Un clasic nou val, un real, nu idei...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre învățători
- poezii despre știință
- poezii despre școală
- poezii despre vârstă
- poezii despre visare
- poezii despre valoare
- poezii despre tabu
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
S-au spulberat
S-au spulberat atâtea ceasuri rele,
Ce parcă nu au încetare,
S-au spulberat visele mele,
Sau poate și asta mi se pare?
S-au spulberat razele clare,
Care mi-au năpădit cândva privirea,
S-au spulberat zilele care,
Am rătăcit simțind mâhnirea?
S-au spulberat zările-nalțe,
Spre care eu zburam mereu,
S-au spulberat și multe alte,
Pe care nu le mai știu eu?
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre timp sau poezii despre ceas
Porționări în pierdere
... partea mea, de pasăre ușoară,
își tot pierde din pene,
privirea ageră-i tot mai alene
și totuși, timpul zboară...
... și câinele din mine, bun,
nici nu mai latră, nu păzește
ce-am, nu mai gonește
nici stihii, pe-orice ne-bun...
... nici vorbă de vreun leu, rege,
căci scaunele-jilț sunt ocupate
de mulți alergători... palate,
îs multe, nu mai am vreo lege...
... noroc că i-am citit pe Platon, pe Seneca
și gândul mi-a rămas îngreunat,
atât de greu că nu-mi poate fi, el, luat...
mă redescopăr singur, zilnic... Eureka!
PS
... și ce să fac acum, să plâng
că nu știu ce fac alții, ai mei,
ce sunt... nu, au fost, ei, zmei
și n-au citit... cum oare se re-strâng...
... din pierderi, un întreg se mai ajung?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre zbor, poezii despre păsări, poezii despre palate, poezii despre monarhie sau poezii despre legi
Sărbătoriri incerte
Mi se apropie din nou zi, mai ar fi două, însă parcă,
Căci e trecut de ora trei, adaug peste iar la număr
La un calcul de când sunt uitat, fără padele într-o barcă
Pe oceane, fără de busolă, tot mai arar bătut pe umăr.
Încurcat, nu mai știu de fel de să mă bucur pentru fiind,
Sau să regret că alții nu-s -ce i-am avut de leați, plecați-
Că se învechește tot de când s-au dus părinții, nefiind,
Nemaiștiind cu toți de mine, m-au pierdut rău, exasperați.
Cert e că în jur e-o bucurie de pregătiri, domol, discrete,
Iar eu tot fără interes, cel mai puțin prezent... și uitasem
Și acum deodată, brusc bătrân cu încă un an, încep regrete...
De timpul n-ar fi calculat, n-ar fi întâlniri, căci doar plecasem...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre calcule, poezii despre bucurie, poezii despre superlative, poezii despre prezent, poezii despre ore sau poezii despre ocean
Volum, de tine
Din timp, ce l-am prins în coperți,
Pe raft de-o minte, în librărie,
Te caut când spuneam, "mă ierți",
Să te citesc iar, reverie...
... Din suflet, suflu praf depus
Să-l șterg cu palma, o uitare,
Să mă simt iar topit, răpus,
Tot te așteptând o alinare...
... Îți sorb cuvintele din buze,
Ce le-am tipar, înscris în file,
Ce le parcurg de călăuze
Să nu-mi pierd visele fosile.
Mă încânt de sunet de citate
Rămase veșnic pe timpan,
Din glas, ce-mi bântuie etate...
Ce-o strâng în pumn, să-i storc alean.
Am ochi orbiți la noi imagini,
Vidați cu chipu-ți diafan,
Pictat pe tot ce-ntorc în pagini...
Te aștept în cartea mea... roman.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre suflet, poezii despre reverie, poezii despre pictură, poezii despre lectură sau poezii despre imagine
Urmele tale
Lași urme pe zăpadă
Și în sufletul meu.
Ele pentru mine sunt sfinte,
Ca urmele lăsate pe apă de Dumnezeu.
De-ar cădea fulgi mari din cer,
Chiar de-ar veni cel mai năprasnic ger.
Urmele tale nu vor dispărea,
Ele vor rămâne ca o amintire în inima mea.
Căci tu ai fost departe,
Dar eu te-am găsit
După urmele tale lăsate
Peste acest frumos asfințit.
poezie de Vladimir Potlog (14 ianuarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre inimă, poezii despre ger sau poezii despre frumusețe
Zori pierduți
E-o dimineață iar plină de searbăd, de singurătate,
Când din înăuntru' nu-i niciun jalon, nicio chemare,
Căci din ce-a fost, ce-au fost, e aproape fiecare
Un răzleț, poate la rându-i, în timp... pustietate.
E pofta neîmplinită de un nesfârșit taifas
De scene recitate într-un trecut scenariu
Din alt sălbatic timp, azi sticla de-un acvariu
Privit cu mult nesaț... cu visele în impas.
Se va petrece, iar plictisitor, etate,
Ce se adună în fire, nisipul pe clepsidră,
Din plaje ce mă întind la soare, ca o vidră
Ce știu că-n ape adânci îmi stă, eternitate...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre poftă, poezii despre plajă, poezii despre pești sau poezii despre nisip
Minunat
Mă privesc consternat de rele ce-mi produc;
Mă tai, mă ard, în nesimțiri mă scrijelesc
Și mă repar de unul singur. Nu eu; am noroc
Cu cineva din mine, neștiut... Mi-e leac, mă oblojesc!
E ca miracolul, ce-ateu nu-l cred și sunt eu proba;
Mă uit cum cresc la loc bucată ruptă, eu-mi...
Și mai spun, prost ce sunt, că nu-s divin, n-am roba
Deasupra capului... Ce m-a blagoslovit; El, Sacrul Însumi!
Și tot eu plămădesc ce vreau, că știu a vrea
Și-atât perfect pot face chiar neînvățat.
Mi s-a spus că e normal; "e doar mesajul, da,
Ce-l am...!" Dar cin' l-a scris și l-a lipit?... Și când s-a întâmplat?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre perfecțiune sau poezii despre creștere
Creația reînvierii
Îmi cânt decăderea din hit, în romanță,
Ca anii ce nu se sfârșesc, nu se știu;
Se adună și apasă, din trup fac o zdreanță...
Ce-o zi va rămâne din timpul pustiu.
E ca lumânarea ce tot se topește,
Cum flama în fitilul ce-o arde pervers,
Pierind pic cu pic căpătâi, ce ițește
Cum n-ar fi nimic, pân' ce anii s-au șters.
E cum prăvălirea pe groapa săpată,
În care tot intri cu corp mai sleit,
Doar cap, îndărătnic, tot speră să înceapă
Un alt iluzoriu, mințind pe murit...
Doar mâinile în sus, ridicate înspre cer,
Pot încă să țină, deasupra de craniu,
Un dor nesfârșit... de îl au scris, spre eter...
Doar ele pot veșnic să dăruie-n straniu...
E scrisu' izotop, ca eternul uraniu?...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Daniel Aurelian Rădulescu despre timp, poezii despre mâini, citate de Daniel Aurelian Rădulescu despre mâini, poezii despre lumânări, poezii despre dor, citate de Daniel Aurelian Rădulescu despre dor sau poezii despre corp
Altfel spus (1)
Am trecut pe la casa de marcat și m-a lăsat... rece!
Fiind săraci rău, ne-am pus al naibii pe ură... ca să avem noroc de bani?!
Sinucigașul crede că dacă își ia viața, e ca și cum și-a cumpărat una nouă?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie
În așteptare
Adulmec urmele lăsate de pașii ce-ai trecut călcând,
Să simt bătăile de puls ce-mi lasă unde, ce uitasem
Și alerg să prind din urmă totul, să iau clipitele pe rând,
Că n-am știut că nu mai e, la fel, cu ce de mult lăsasem.
Sunt ca felina care-și linge din rănile deschise în piele
Și așteaptă alte nouă vieți, să se consume în așteptare.
În noapte singur stau visând, să te văd una printre stele,
Că știu că bolta de nu-i ești, se stinge vis și lumea moare...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre puls, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre feline
Reflecții
Se gudură de câte ori mă vede
și nu știu, să-l privesc, așa prin sticlă,
fără vreun gând -ce-i pus ca să mă-ntrebe-
sau să-l ador, să îmi fac inima mai mică,
să-i dedic clipa c-un minut de întrerupt,
că oricum nu pierd, chiar și de-ntoarcerea-i unică
și totu-i scurt și nici nu știu de e întâmplare...
Dar bine-i să mai las din mine, din emoția de-un furt.
... Sau să stau singur, un stingher, mereu mai des
profund introvertit, cu crez că-n propriul gând așa mă țes
cu mine însumi, mă pitind de drag ce mă-nconjoară... Mă edific
retras, știind că sunt dorit
să mă scald trup și suflet, ca o boare
în înmuieri de ochi, mirific...
să rămân probă, cum tapetul,
un colant pe sute-mii retine,
să fiu cum lingurița cu șerbetul
dintr-un pahar cu apă de cleștar, se savurând de bine...
Nu știu, după atâta timp trecut,
cum să-l mai trec; așa să-l pierd, risipitor
oricum? Dar parc-ar trebui să rămân un "avut"
măcar, nu-n neștiut, un subiect-decor;
nu doar un gând, un scris... riscat nevăzător!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre minute, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe sau poezii despre apă
Învățați de la ei...
În iarna "81 în... Latina se numea
În lagăr de fugiți "profughi stranieri" stăteam
Cehi, albanezi și ruși, maghiari, poloni eram
Blestemuri de popoare... cu comunistă stea
Nu cunoșteam nici limbă, nici cum să cer înduplec
Prin semne, simpatie... ne înțelegeam oricum.
Din toți aveam prieten pe acel debut de drum
Un fost circar polon, un clown... cu mare suflet.
El m-a învățat credința, mai mult decât aveam
M-a ajutat în limbă să o cunosc mai bine
Mi-a explicat istorii de leși, de ruși... de mine
M-a dus la Vaticanul... Papă polon de neam.
Plecați apoi aiurea peste oceane... mări
Ne-am regăsit pe plaiuri de-o țară uriașă
Primiți ca regi... gândeam, dar doar valori în fașă
Ni se dădea normalul, la martori de... orori.
În numele durerii, al vieții... de-a fi demn
Popor ce nu acceptă nicicând exemplul lor
Lăsați false adevăruri sau crezuri de-autor
Vă conjur prețuire... poporului Chopin!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre Polonia, poezii despre prietenie sau poezii despre iarnă
Uni... vers
Ce mult mi-aș vrea, mai mult decât orice,
Să știu c-o să mă știu știut un altceva, altfel
De-un fost ex-Terra-om ce-ar provoca de ce
Doar pentru c-ar fi fost un singular... nițel.
... În viață nu se știe de orișicare șters,
Dar cel puțin cuvânt de-un unic, uni... vers...
Prin care aș fi trecut odată în pas de mers!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Daniel Aurelian Rădulescu despre viață, poezii despre versuri, poezii despre poezie, citate de Daniel Aurelian Rădulescu despre poezie, poezii despre cuvinte sau citate de Daniel Aurelian Rădulescu despre cuvinte
Învăluit în cer
Înfig degetu-n cer, că de la mine-ncepe
Și-i simt albastru-n care scald tot plin de tonuri.
Îl am în lacrimile-mi ce s-au scurs, rămase sterpe
De timpuri ce le-am șters, s-au dus, doar gândul le-are zvonuri.
Înot în pojghița de mare ce-mi dă suflu
Că-nghit la nesfârșit și adieri și vânt năprasnic
Ce-n valuri au trecut de-un hărăzit, îmi pustiind răsuflu
De care încă-mbujorez, purtat la jinduit de fiecare praznic.
Am cer -lipit pe ochi, în pori de el transpir
Și-i greu, fără să-l simt că îmi apasă zboruri-
Ce-l visez veșnic, visul mi-este un neîncetat respir
Să fiu adânc, mai sus să-mi găsesc oase urme, doruri.
Dar e la fel ca marea, oceanul; stau plutind,
Nu pot s-alunec jos, să mă scufund, himerele mă-mping!
Abisul nu-i al meu, e precum cerul ce l-aș vrea să-l prind
În mâna ce-n cătușe-o am de mine și-s văzduh de cer, ce-ating...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre vânt sau poezii despre prăpăstii
Pe cât de mult...
Pe câte zile-am făcut gaj
Cu cunoscuți că-ți sunt o slujbă
Cum lanț la lama de o drujbă
Și elicea la vapor, siaj?
Pe câte săptămâni să jur
Să-ți fac o Lună de argint
Și de-i eclipsă nu te mint
Că pot s-o trag de-o vrei pe-un șnur?
Pe câte luni să-ți dau bărbatul
Ce-l am în mine un gamet;
De nouă nu-ți ajung și-i drept
C-amor nu-i scurtul sărutatul?
Pe câți ani să-ți promit credință
S-ajungă pân' la reînviere
Și zâmbetul să ți-l fac miere...
De dulce nu îți ai cu putință?
Pe câte zeci de ani să-ți fiu
Alături, sprijin să mă ai;
Să îți pui cap pe braț, să stai
Cu mine pân' nu mă mai știu?
Pe câte secole s-alerg
Să îți trec numele pe boltă;
Din sori să-i adun o revoltă
În ceruri... de-ar vrea să te șterg?
Pe câte mii de ani să zbor
Să mă fac trup din piramide
Până când palme-ți vei deschide;
Să pot să stau s-adorm, să mor?
Pe câte clipe adunate
Să le trăiesc în nano timp
De molecule de-anotimp...
Să faci din mine eternitate?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre săptămâni, poezii despre revoltă sau poezii despre minciună
Cititori de gânduri
Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par să te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.
Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine,
și, parcă, n-ai mai vrea să-l dai afară.
De unde știu? din gândurile tale,
pe care pot și eu să le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, mă-nsoțesc,
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.
Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă să urmăm aceeași cale.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre iubire, citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre gânduri, poezii despre astre sau poezii despre aer
Cititori de gânduri
Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par să te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.
Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine
și parcă n-ai mai vrea să-l dai afară.
De unde știu? din gândurile tale,
pe care pot și eu să le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, mă-nsoțesc
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.
Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă să urmăm aceeași cale.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!