Fricosului îi intră frigul în oase.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În Țara de Foc
Îmi intră ca un sfredel
Frigul în oase
haiku de Mihail Mataringa (24 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre țări sau citate despre foc
Iarna pe uliță
S-a așternut din plin zăpadă
Și frigul intră pân' la oase,
Căci iarna s-a ivit pe stradă...
(Pesemne c-a scăpat din case).
epigramă de Nicolae Bunduri din ziarul "Viața Buzăului" (18 octombrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zăpadă sau epigrame despre iarnă
Departe
mă uit afară cum ninge
cum albul inundă o lume imundă
că numai știi până unde
acum se întinde
frigul - ce-mi intră până la oase -
chiar timpul pare să fi oprit
în ceasul ce nu mai bate
iar clipele zac neputincioase
e totul încremenit
nici noaptea nu mai e noapte
doar geamul de la fereastră-a-nflorit
a în-flo-rit
și tu ești departe...
departe...
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre timp, poezii despre ninsoare, poezii despre ceas sau poezii despre alb
Țurțuri atârnă
De barba bătrânului
Frigul din oase.
haiku de Mihail Mataringa (11 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țurțuri, citate despre bătrânețe sau citate despre barbă
Mă uit afară cum ninge
mă uit afară cum ninge
și albul inundă o lume imundă
că numai știi până unde
acum se întinde
frigul ce-mi intră până la oase
chiar timpul pare să fi oprit
în ceasul ce nu mai bate
clipele zac neputincioase
e totul încremenit
nici noaptea nu mai e noapte
doar geamul de la fereastră-a-nflorit
a în-flo-rit
și tu ești departe
departe...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunde strâmbe
Nimbul lipsește în spațiul cu îngeri răniți
și spatele întors către divinitate,
frigul intră prin pereți, până-n oase,
slăbiciunile omenești umplu nimicul
c-un timp ce nu se mai întoarce.
Biserici vechi și noi toarnă vecernii,
suntem restructurați din rugăciuni,
ce cad ca o ploaie, cu grămada,
în cuvinte dezgolite de sâmbure învelit în lumini.
O primăvară nevie umblă pe străzi
buimacă,
ghioceii germinează-n pământ.
Strâmbăm secundele
ca în ele să încapă visele,
ce le purtăm cu noi.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre secunde
- poezii despre îngeri
- poezii despre visare
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre lumină
Frigul
Frigul, când eram la țară,
Îl simțeam doar stând pe-afară.
La oraș, ca un mister,
Vine prin calorifer.
epigramă de George Zarafu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sat sau epigrame despre oraș
Fricosului îi țâțâie venele.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fricosului îi tremură balamalele.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa de la răsărit
am să-ți dau din mine câte o zi
doar una
suficient cât
să-ți clădești o casă
cu ferestrele înspre răsărit
de unde
seară de seară o
să mă vezi trecând
să nu mă strigi
lasă noaptea să respire din mine
ca-n tăcerea ei să-mi pot
înveli chipul
pentru o altă zi
schijele de lună îmi intră în ochi
și frigul din oase
îmi subțiază tăcerea
mă retrag în deșertul din mine
și aștept
primul său semn
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre seară sau poezii despre deșert
Singur
Mi-e frig în cămașa asta
De litere
Prin care intră ușor
Toate intemperiile.
Vantul prin a,
Lupii prin b,
Iarna prin c,
Și eu încerc să-mi apăr măcar inima
Cu un titlu mai gros,
Dar ma îngheață frigul care intră
Prin toate literele.
Mi-e urât în cămașa asta
De litere
Prin care intră ușor
Respirația și bătăile inimii.
Prin a,
Prin b,
Prin c,
Alfabetul este plin de mine
Pentru o clipă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- citate de Marin Sorescu despre inimă
- poezii despre puls
- poezii despre lupi
- poezii despre iarnă
- citate de Marin Sorescu despre iarnă
- poezii despre gheață
- poezii despre apărare
- poezii despre alfabet
Fricosului îi îngheață măduva în ciolane.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre gheață
Simularea curajului este arma fricosului.
aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre frică sau aforisme despre curaj
Tu,,, toamna
tu... toamna
mi-e toamna tristețe
petale de roze zac scuturate
fără culoare
și-apusul e mereu aproape
și-atât de departe se deschid zorii
plină de griuri lumina răsare
cerul de plumb amestecă norii
și plouă mărunt zile la rând...
prin porii deschiși
frigul îmi intră până la oase
și carnea mă doare
parcă-i o rană
singur sunt pe-alei pustii
pășind pe un covor de frunze roase
doar vechi amintiri îmi picură-n gând
când tu erai și amândoi -
mână în mână -
prin ploi indiferenți treceam
și adieri de vânt tăioase...
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri, poezii despre toamnă sau poezii despre roz
Nimic nu miroase mai scârbos pe lume decât sudoarea fricosului.
Fănuș Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre frică
Mi-e frig de frigul
Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece
și nu va mai veni-napoi, în veci,
și haina din cuier devine rece
și mânecile la camași mi-s reci.
Mi-e frig de frigul omului pe care,
Îndata ce în glorie s-a frânt,
Familia l-a dus la-nmormântare
și l-a lasat acolo, în pamânt.
Mi-e frig de frigul lui, acum, că ploua
si-n cimitir e apa cu prisos,
În timp ce viata ne e data noua,
El zace în sicriu acolo, jos.
Mi-e frig de frigul nopților de iarna,
Când respirând prin viscole, postum,
Nameții vor începe sa se-aștearna
si el, sarmanul, se preface-n scrum.
Mi-e frig de frigul țurțurilor care
Vor atârna plângând de crucea sa,
Când lacrimile noastre funerare,
În cinic scăzământ, se vor usca.
Mi-e frig de frigul cerului pe unde
Își joaca rolul ultim și-i e greu,
Ca îl priveste însuși Dumnezeu,
și dintr-odata, prin schimbari
profunde,
Mi-e frig de frigul lui.
Mi-e frig de frigul meu.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țurțuri, poezii despre viscol, poezii despre vestimentație sau poezii despre moarte
În iernile copilăriei, când abia găseam ceva să-mi amăgesc foamea, mă săturam de frig. În iernile bătrâneții mă încălzesc la flacăra amintirilor șă pot alunga frigul din oase! - Maria Filipoiu
citat din Maria Filipoiu (30 ianuarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iarnă, citate de Maria Filipoiu despre iarnă, citate de Maria Filipoiu despre foc, citate despre copilărie, citate de Maria Filipoiu despre copilărie, citate de Maria Filipoiu despre bătrânețe, citate despre amintiri, citate de Maria Filipoiu despre amintiri, citate despre Maria sau citate de Maria Filipoiu despre Maria
Ninge
ninge peste orașul ruină
și câini vagabonzi
peste oameni cu mersul mecanic
de miriapozi
ninge peste mâna întinsă-n abis
cerșind în avans din ziua de mâine
sau scormonind în gunoaie
după aruncata fărâmă de vis
după bucata de pâine
e-n jur atât de curat
căci iarna curge șiroaie
și totul îmbracă în alb
până și gândul
și ponositele straie
închid ochii
pentru o clipă voi uita
că sunt un proscris
o să am ce mânca
voi trece și prin paradis
apoi voi sări prin zăpadă
fericit de-atâta nins
chiar dacă viscolul bate
și frigul îmi intră în oase
de mi-e carnea un chin
și n-am Doamne
cui să mă-nchin...
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre viitor, poezii despre vagabondaj, poezii despre rai, poezii despre pâine sau poezii despre prăpăstii
Forme de oase și dinți
Căutătorii de oase
într-o inimă
șaitroc
zbat râurile din brâuri și frunțile din ochii
deltelor-abdominale.
Oase peste oase
vin
și mese cu spumă
din copaci se aud pietrele
cum sar din inel în inel.
Oamenii cu tije amanetate
și dinți cu coif
își caută oasele strămoșilor
să le schimbe
să se mândrească cu ele
pe gâtul blegit.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre râuri, poezii despre ochi, poezii despre mândrie, poezii despre dinți sau poezii despre copaci
Invitație
Dacă ești un visător, intră,
Dacă ești un visător, un fermecător, un povestitor,
Un credul, un om aplecat în rugăciune, un cumpărător de boabe magice...
Dacă ești un pretendent, intră și așează-te lângă focul meu,
Pentru că noi avem de împletit câteva povești pline de farmec.
Intră!
Intră!
poezie de Shel Silverstein din La capătul trotuarului, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre credulitate sau poezii despre comerț