Au ieşit instant
Din botezul focului
Toţi negri de fum

senryu de David Boia (13 martie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coasta de Fum

Mi-am ascuns toţi sorii
într-o colibă,
adunătură de vreascuri,
să-şi hrănească din ele
flămînzii copii de raze,
după care am închis poarta
la plecare
lăsînd în urmă
o coastă de fum
un os din scheletul focului –
prezicere apocaliptică a sinelui
coagularea unui coşmar
m-a trezit femeie de cenuşă
din coasta de fum
a bărbatului
ce-a ars în mine
toţi sorii mei ascunşi.

poezie de Sorana Felicia Petrescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din mare-au ieşit călăreţi negri

Din mare-au ieşit călăreţi negri.
Se auzea clang-clang de suliţe şi scuturi,
Sunet de copite şi zornăit de pinteni,
Urlete sălbatice şi plete în vâltoarea aerului,
În vuietul vântului –
Astfel călătoreşte păcatul.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra fuge constant şi instant de soare.

aforism de David Boia (26 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezul

A fost popa cu botezul
Şi-a aflat că nu ştiu "Crezul"...
Să mă ierte de păcat,
Suta de lei a umflat...

epigramă de Constantin Enescu (17 aprilie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem. Copilul afectiv al poetului care a primit botezul inspiraţiei.

aforism de David Boia (7 decembrie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un semnal instant
Despică brusc prezentul
În mii de perle
Viitorul transpare
Printre clipe intrinseci

tanka de David Boia (27 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ura fatidică

De mult aşa i-a fost menirea
Ucide instant iubirea
Şi asta numai cu privirea.

tristih de David Boia (11 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate exagerările au un numitor ieşit din comun.

aforism de David Boia (27 aprilie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

A ieşit din dificultate, dar a intrat în imposibilitate.

citat din David Boia (3 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Botez de poem

Botezul fiecărui poem
Formă de curăţire raţională
Model ancestral de purificare
Ritual eminamente sfânt
După modelul focului sacru
În combinaţie cu apa vie
Evoluând ca o văpaie
Amplă şi imensă văpaie
Cât un sentiment euforic
Plin de entuziasm şi elan
Să nu rămână nicicând
Nici un poem ne botezat
La fel ca şi copilul
Cel nou născut
Cu invocarea Duhului Sfânt
În mod elocvent
Având compania
Unor maeştri consacraţi
Şi a unor îngeri celeşti
Elogiu şi binecuvântare
Se cuvine imperativ
Tainei sacre a botezului.

poezie de David Boia (1 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venus a ieşit din spuma mării ca să intre în istorie.

aforism de David Boia (14 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă dimensiune

Orişice disensiune,
Ne duce instant se spune
În altă dimensiune.

tristih de David Boia (11 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tornada

Iată
O energie
Fusiformă
Cum se înalţă
Scăpată
Din genuni
De sub control
Pierdută din
Ochiul magic
Al mării
Agitată
Răsucită
În iureş
Răstălmăcită
În văzul lumii
Până la norii
Negri dezlănţuiţi.

poezie de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc eliptic

Lumini prelungite
Printre stele imense
Pe trasee îngereşti
Chipuri de lumină
Cu tentă cerească
La răscruci de ecouri
Se suprapun peste
O privire blândă
Cât să producă instant
Noi vânturi solare.

poezie de David Boia (21 mai 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cleveteala e ca un fum toxic care ne irită.

aforism de David Boia (14 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o adevărată artă să stingi focul cu fum.

aforism de David Boia (7 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În loc de apocalipsă

Noaptea trecuse ca un patruped
Aşteptam o dimineaţă din patru zări
Secole se rostogoleau ca nişte sfere
Noi aşteptam vestea în cerc
Pe alocuri se făcea strigare
Aici este Mesia aici este Mesia
Mai bine duceţi Evanghelia la porţi
Se auzea o voce angelică
Atunci apostoli plecară per pedes
Până la marginile pământului
Cei de bună credinţă erau purtaţi
De duh printre neamuri
Toţi cei care vor primi botezul
Vor înainta pe calea desăvârşirii.

poezie de David Boia (26 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele tău

Încântare de peste an
Numele tău e primăvară
Încântare de peste veacuri
Numele tău e sinonim cu viaţa
Ai primit botez din străbuni
Dar când ai venit prima dată
Nimenea nu mai ştie
Nu are de unde şi nici încotro
Nici nu existau oameni acolo
Doar îngeri pot să ne spună
Tu ai săvârşit botezul vieţii
Tu ai venit ca o prefaţă divină
Când nu era nimeni de faţă
Şi apoi când a venit Adam
Tu erai în plină splendoare
Undeva în edenul timpuriu
La paritate cu maica noastră Eva
Pentru taica Adam a doua mireasă
Încântare de peste milenii
Ai acoperit instant pământul
Cu un covor de verde ascendent
Sub nuanţe albastre de azur
Încântare de peste alte ere
Secvenţă sacră din edenul sfânt
Încântare cu efect de bun augur
Tu ai tradus raiul pe pământ
În limbaj facil ad litteram
Purtată pe braţe de vânt
Pentru taica Adam şi urmaşi
Peisaj strălucitor cu îngeri
Încântare pentru totdeauna.

poezie de David Boia (1 octombrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au scris atâtea laude despre furnici, încât a ieşit un muşuroi pe cinste.

aforism de David Boia (24 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zece negri mititei

Zece negri mititei au ieşit la masă
Unul s-a înecat şi nouă s-au întors acasă.
Nouă negri mititei noaptea s-au culcat
Unul a dormit prea mult, opt s-au deşteptat.
Opt negri mititei la Devon plecară
Unul a rămas acolo, şapte nu-l urmară.
Şapte negri mititei ciopleau beţe groase
Unul s-a tăiat în două şi-au rămas doar şase.
Şase negri mititei la stup s-au jucat
Pe-unul l-a înţepat albina, cinci însă-au scăpat.
Cinci negri mititei sunt duşi la tribunal
Patru-s puşi în libertate, unu' a fost penal.
Patru negri mititei pe mare-au plecat
Unu' a fost mâncat de-un peşte, trei doar s-au speriat.
Trei negri mititei la zoo-au plătit
Ursu' a îmbrăţişat pe unul, iar doi au fugit.
Doi negri mititei se-ncălzeau la soare
Unul s-a ferit, dar altul s-a prăjit prea tare.
Un negru mititel, burlac, ca nebunul
S-a însurat şi-n felu-acesta n-a rămas niciunul.

poezie de Frank Green, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!