Nu e greu să scriu muzica, notele plutesc în aer, eu doar le rânduiesc...
citat clasic din Antonio Vivaldi
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nu sunt jumătăți de anotimpuri. Anotimpurile trebuie trăite.
citat clasic din Antonio Vivaldi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Compun pentru voi, iar dacă nu vă place, să-mi spuneți, să stiu să mă opresc.
citat clasic din Antonio Vivaldi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
la tranzistorul deschis
muzica de Vivaldi
invită o frunză
roșie de rușinare
să danseze prin parc
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica alergării
Pe străzile minți alergi
Te oprești, semn usor-mi faci.
În sunet violin galopant
Scăzut în ritm alean de vals...
Ne lipim cu dor frunțile
Și când se ating tandru buzele
Te răsfiri în praf de stele.
În muzica alergării mele...
Un Vivaldi de primăvară
Ce-si caută boarea mistrală
Nevăzută și angelică
În aerul ce mă-nconjoară
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Plutesc, plutesc, inerție
Plutesc, plutesc în derivă, nici nu știu ce mă ține pe val!
Nu sunt regină, nici divă și nu-mi văd niciun ideal!
Cândva mă-mbăta răsăritul cu un cântec de ciocârlie
Și-acum m-atrage-asfințitul cu mantia lui sângerie...
Plutesc, plutesc fără voie, vâslisem cândva curajos.
Eram o,, Arcă-a lui Noe,, cu gândul și trupul vânjos.
Mai port porumbelul pe umăr nu vede nici el un liman,
Ani buni pe degete-i număr și mă topesc an de an.
Plutesc, plutesc, inerție, și-atâtea trădări mă-ngrozesc!
Nu mai am nicio bucurie și ochii, mereu mi-i feresc.
Ce mult îmi doresc să îi spun, luminii că o mai iubesc...
Culorile se ceartă-n drum și simt cum înnebunesc!
Plutesc, plutesc spre niciunde și fruntea-mi ridic către cer
Slobozesc doar o rugăciune, liman și-o iubire să-i cer.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e greu să compui, dar este cumplit de greu să lași notele inutile să cadă sub masă.
citat clasic din Johannes Brahms
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vivaldi cu mici și muștar - Florin Alexandru
Când pe Vivaldi îl consumi cu mici,
Oricât de mare-n scris îți este harul,
De orice anotimp ar fi să zici,
Instantaneu îmi... sare și muștarul, (vă rog!!)
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem lui Vivaldi
Îngerul meu de tei
cu strune din bucla ei
să știi tu Vivaldi
te-a muțit
Ea cântă din piatra de mercur
ce sunt
de cuvânt
Motto:
Și dacă nu credeți!
Ieșiti și vă plimbați când ea cântă la vioara de tei!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Patimi sălbatice la pândă
Spune-mi cine-i cel ce nu știe
câtă dragoste mai are
să împartă,
prigonește răbdarea,
nu are nevoie de ea.
În el se rânduiesc patimile
sălbatice la pândă
dincolo de verbe.
Prinde între degete destinul
ca pe un pui de pasăre
pe care-l mângâie,
adaugă zilelor culoarea iubirii,
le umple cu nesfârșire.
Lasă-mă doar să ghiceasc
cuvintele pe care le cauți
și o să scriu adevărul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Notele au căzut de pe portative, lăsând în urma lor doar linii suspendate, fără nicio noimă și fără nicio semnificație. Trompetele și flautele înghețară, iar violoniștii rămaseră cu arcușurile înțepenite în aer. Dirijorul însă, transfigurat, continuă să agite bagheta magică prin aerul cald și rarefiat, generând o muzică ciudată, cu rezonanțe nepământene, până când notele, vrăjite, se cățărară înapoi, pe linii, trompetele și flautele reveniră la viață, iar arcușurile începură să alunece pe corzile viorilor... Melomanii se ridicară cu toții în picioare, tăcuți, în vreme ce muzica îi învăluia din toate direcțiile, egală, acaparatoare, nemiloasă...!
Mihail Mataringa (7 august 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrieri (triolet)
Aș vrea să scriu și eu așa ca dânsul,
dar este foarte greu cu pixul meu,
și când citesc ce-am scris m-apucă plânsul.
Aș vrea să scriu și eu așa ca dânsul
casc ochii larg și mă inspir dintr-însul
și, că nu reușesc, suport cam greu.
Aș vrea să scriu și eu așa ca dânsul,
schimb fontul, trec pe "Wingdings". Aoleu!
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mânuiesc notele mai bine decât alți muzicieni. Dar pauzele dintre note, ah, acolo este ascunsă cu adevărat muzica!
citat din Artur Schnabel
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet în "la" minor
Bătrân diapazon, îmi dai un "la"?
Un "la" am zis, iar tu mi-ai dat un "sol"!
O fi doar gândul ce îmi dă târcol?
Să-mi dai un simplu "la", nu un "la ea"!
Aș vrea, în opera ce vreau să scriu,
Ceva cum încă nu s-a auzit
Și-mi trebuie doar "la"-ul de sfârșit,
Al ariei de început târziu.
Îmi dai un "la"? Măcar un "la" minor,
Să-mi pot începe scrierea frumos,
Cu notele găsite într-un dor.
O, da! Chiar dacă-i "do major",
E-un început atât de-armonios
Al operei cu mine autor.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem ca un cântec, nu credeți? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârșit spre început. Trebuie să-l cânți totdeauna îndreptându-te spre sfârșit. Pe parcurs, în timp ce cânți încă și muzica te îmbată, îți dai seama că sfârșitul se apropie totuși, oricât l-ai amâna. Încerci să lungești puțin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp. Amâni doar sfîrșitul. Te încăpățânezi să nu recunoști o evidență. Că orice cântec are un sfârșit. Oricât ar fi de frumoasă o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere. Când tăcerea e mai puternică decât muzica.
Octavian Paler în Viața pe un peron
Adăugat de Anamaria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Neruda I
În Insula Negra se iubește
Atât se mult Neruda.
Ce se scrie pentru el
Se scrie pentru Lună.
Ei spuneau versetele lor:
Pot să scriu în versuri și
Să contemplez din afară
Aștrii infinitului,
În această noapte orbă.
Pot să scriu în versuri,
Neruda cânta,
În cântecele sale triste
Și speranța lui spulbera
Mările și cerurile,
În noaptea aceea întunecată.
Pot să scriu în versuri,
Neruda a recitat,
Pescărușul tandru și
Luna frumoasă.
În fiecare noapte întunecată
De neagra amărăciune.
Pot să scriu în versuri,
Neruda a declamat
În toate orașele
Împotriva dictaturilor.
Pot să scriu în versuri,
Acesta a fost Neruda.
Acesta a fost Pablo,
Don Pablo Neruda!
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2018), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop în derivă
Nu mai scriu, că nu mai știu:
Am uitat cuvintele;
Scriu în vis, dar uit ce-am scris:
Beau ca președintele!
Numai beau, că nu mai vreau
Să-mi urmăresc țintele;
Și pe plac să le mai fac,
Urmându-mi instinctele!
Mi-am lăsat inundat
Locul cu mormintele;
Și plutesc nefiresc,
Bete, simțămintele,
Albe, osemintele!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (17 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Cum frunzele pe uliță foșnesc,
Când tu îmi ceri un gram de fericire
Eu reușesc cu toamna să-ți vorbesc.
Iubește-mă cum n-ai iubit vreodată
Că numai tu ești dorul meu nebun,
Cea mai strălucitoare nestemată
Răspuns la toate câte nu se spun.
Ascunde-mă în ochi tăi o noapte
Vreau să renasc cu visele în zori,
Și să ascult iubito printre șoapte
Cum spui că mă iubești și mă adori.
Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Pe frunzele ce-n dansul lor plutesc,
Tu să-mi citești iubito în privire
Că doar să-mi fii aproape îmi doresc...
poezie de Nicolae Panait
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Legi nescrise ne rânduiesc
Se-nalță peste vreme un curcubeu de nalbă,
Lucidă și imensă, lăuntrică văpaie.
În râul de lumină al Marelui Extaz
Iubirea sparge vidul, cu visul se-tretaie.
Se-aruncă peste gânduri un altoit reflux,
Ne smulge din adâncuri, cu sngele deodată.
În vârsta mea de verde se zbate inuman
Pădurea de arini, când veacul se arată.
Ne macină, prin vreme, uitările de-a valma
Și sângele-n afară aluneă viclean;
De-aceea legi nescrise ne rânduiesc solemn,
În gura hămesită a fiecărui an!
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunși în noi, ne confundăm cu timpul și ne mirăm apoi de ce ne regăsim atât de greu...
citat din Antonio Santori
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzica...
Muzica apropie depărtările.
Muzica este legătura de chei fermecate, cu care se deschid ușile universului sufletesc.
Muzica este hrana spiritelor înalte, înfometate de măreția sunetelor divine ale universului înconjurător.
Muzica bună este religia sufletelor sensibile.
Muzica este pulsul divin al universului emoțional.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!