Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Constantin Iordache

Rândunica

A venit cu primăvara
Pe poteci, ce doar ea știe,
Ca să ne inunde țara
Cu jocuri și bucurie.

Și-a luat în a sa veghe
La întrecere cu vântul
Și văzduhul și pământul
Până și-a găsit pereche.

Ca doi arhitecți de soi,
Ce nimic așa nu lasă,
Chiar sub streașină la noi
Își zidiră noua casă.

Pe covorul de puf moale,
Făcând multe ghidușii,
Au de-acuma cinci copii,
Ce-i așteaptă cu mâncare.

"Casa" lor, cât e de mare,
Deveni ne-ncăpătoare,
Iau în văzul tuturor
Prima lecție de zbor.

Hărnicia se constată
Și la mamă și la tată.
Când zboară din zare-n zare
Și-aduc la copii mâncare.

Consistentă, generoasă
Sunt poftiți pe rând la masă
Fluturând din aripioare
Se-antrenează și să zboare.

"Harnică" e rândunica,
Siguri fiți de ce vă spui,
E în casă și mămica
Care-și crește șase pui!

poezie pentru copii de din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ghid de intoxicatii acute la copil" de Constantin Iordache este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 16.99 lei.

Citate similare

Vladimir Potlog

Rândunica

Copile, rândunica cât e de mică
Are și ea casa ei.
E harnică ca o furnică,
A fost înzestrată cu mult har de către zei.

Ea vine din țări îndepărtate,
Zburând peste pustiu fără ploaie,
Ca să vie la noi în țară
Și să facă casa ei din lut și paie!

Cuibul ei e-o casă mare
Pentru puii ei micuți.
Rândunica e o mamă iubitoare,
Copile, asta niciodată să nu uiți!

poezie pentru copii de (4 mai 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Închinare la copii

Dați la copii o pâine
Și-i îngrijiți un pic...
Nu or crește din nimic,
Din trai de azi pe mâine!

Încălțații pe copii
Căci își tocesc picioare...
N-au ‚naltul mai zboare
Și-s mici, în sângerii.

Copii îmbrăcați, de vânt,
Căci pielea nu le-ajunge
Și iarna frig îi strânge;
Nu-i faceți din om... sfânt.

Dați pe copii la școală
nu-i doboare greul,
Măcar -aibe liceul...
Feriți-i de-osteneală.

Dați la copii... vis,
Întindeți pat doarmă...
Faceți vară din iarnă;
Sătui sunt de promis.

Luați pe copii de mână,
Pe umeri îi purtați,
Faceți-i învățați...
Dați zbor, din ce-i țărână.

Purtați copii... părinți,
Căci toți, copii ați fost
Și când veți fi compost
Gând le fiți, în minți.

Muriți pentru copii
Cum au făcut străbunii,
Vă sunt sămânța lumii...
Lăsați-i pe ei vii.

Iubiți- copiii,
Sunt îngerii din voi,
Scăpați-i de nevoi...
Dați- nemuririi!!!

poezie de (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Buburuza colorată (poezie pentru copii)

Buburuza colorată, rămasă îngândurată
Sus spre soare s-a suit, și la soare s-a-ncălzit.

Acum încearcă să zboare: își întinde aripioare,
Uite... o, că a zburat: lucru foarte minunat.

Buburuza colorată, zboară și este distrată:
Se înalță către soare, fluturând, din aripioare.

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul III (26 ianuarie 2011)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineața până seara târziu, alături cu muierea, de-i treceau nădușelele, și ca dea și ei în spor, ba. Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice. Umblau cu tărăbuțele de colo până colo, și ca să se statornicească și ei la un loc, nu găseau. Căci cine era să-i priimească pe ei, doi calici, cu leaota de copii după dânșii?! Adică uitasem să vă spui. Aveau acești oameni o spuză de copii. Din acești copii, cei mai mari erau numai fete, iară băieții erau mărunței și stau lângă dânșii ca ulcelușele. Să nu vă fi dus Dumnezeu vrodată să fiți față când venea omul de la muncă, că v-ați fi luat câmpii. Ieșeau toți afară înaintea lui, jigăriți și hărtăniți, ca niște netoți, subțiratici și pițigăiați, mă rog, leșinați de foame, și tăbărau pe bietul om cu gura: tată, mi-e foame, tată, mor de foame. Tatăl lor se zăpăcea și nu știa către care să se întoarcă mai întâi și le da toată agoniseala lui dintr-o zi. Dară de unde le ajungă ce brumă le aducea el? Abia puneau p-o măsea.

citat din povestea Fata săracului cea isteață de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.

Mămica, mierea prelucrează (poezie pentru copii)

Mămica, mierea prelucrează
Și mierea ei este gustoasă;
Copilul ei, încă visează
Și crește măricel în casă.

Ca o albină silitoare
Este mămica mea frumoasă;
Iar eu, nectarul ei din floare
Adus și prelucrat în casă.

Dacă n-ar fi a mea mămică...
Nu aș avea nici vis, nici casă;
Și aș rămâne foarte mică
Și nici la chip... n-aș fi frumoasă.

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Vremuri noi

S-au schimbat atâtea-n lume, oamenii, la fel, și ei,
Mi-amintesc, și nu sunt glume, când eram noi tinerei,
Un flăcău, un oarecare, când la vatră s-a lăsat,
Era copt, om pe picioare... ce să mai! era bărbat ;

Prima toamnă cum găta de cules la razachie,
Omul se căpătuia cu vreo Leană sau Mărie,
Ca apoi, bun amorez, în micuțul lor cătun,
Era gata de botez chiar în postul de Crăciun,

Și cu Leana, ori Măria, făcea casă și copii,
N-avea treabă cu chiria, sau, la Visa, datorii,
Ajungând la patruș'cinci, vârsta când aproape toți
Cumpărau din târg opinci la nepoate și nepoți....

S-au schimbat atâtea-n lume, oamenii, și ei, la fel
Un flăcău, și nu dau nume, fiind mulți astăzi ca el,
Nu știe ce-i căsnicie, de copii nu vă mai spui,
Când, o zi, la cătănie, nu a fost în viața lui,

În schimb, șade cu chirie, singurel, ani după ani,
Având doar o datorie... dar, nu pomenim de bani,
Nici de Leni, nici Mărioare, căci o frază e destul,
Un flăcău la vârstă mare nu-i bărbat, dar e mascul,

Și de-abia când e sătul de spălat, gătit, călcat,
Și prin casă, de fudul, zi de zi făcând curat,
Socotind că nu e drept slugă-n casa lui fie,
Se decide, înțelept, să-și găsească o soție,

Însă după cununie, pân' să se acomodeze,
I se scoală pe chelie, sictirit, divorțeze,
Căutând la disperare ca scape de năpastă,
Și tot din motive care... l-au făcut să-și ia nevastă.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Greierașul fermecat (poezie pentru copii)

Greierașul fermecat
Iute chitara și-a luat:
Cri, cri, cri, să se avânte
Și furnicilor cânte.

Furnicile silitoare
Au prins aripi ca să zboare:
Ca să zboare la oraș
Cu iubitul greieraș.

La oraș, pentru cântare
Greieraș primea mâncare:
Furnicuțele cărau
Și hrană depozitau.

Greierașul fermecat
Toată vara a cântat,
Furnicile au muncit
Și în casă l-au primit.

Acum, dorm și chefuiesc
Greierașul și-l iubesc,
Greieraș mic, fermecat:
De iarnă că le-a scăpat.

poezie pentru copii de din Cartea mea de poezie, volumul III (26 ianuarie 2011)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sistem radar natural

"Dar înțelepciunea unde se găsește?
Unde este locuința priceperii?"
Iov 28:12

Să îți fac acum pe plac?
Tu te tragi din liliac
Mamiferă care zboară
Cu minciuța ei ușoară
Mamifere ca să zboare
Care sunt acestea oare?
Două sunt atâta tot
A doua omu-l socot
Leonardo cu planul său
Vedeți nu făcut-a rău
Mamifera liliac
Peșteri, scorburi, are plac
Insecte le prinde-n zbor
Asta e mâncarea lor
Are ochi parcă nu are
Știți a ei orientare?
Nu mai au așa pereche
Un văzut după ureche
În loc ce-i întunecat
Face obstacol evitat
Studiile ce-au fost făcute
Constată cum sunt făcute
Ultrasunete emit
Așa zboară făr' lovit
Dacă acestea se opresc
Din zbor cad și se lovesc
Cu auzu-i controlat
Face obstacol evitat
Nu aud sunet vreau să spui
Aud doar ecoul lui
Deci în cap ei poartă chiar
Sistemul numit radar
Omule tu fă-mi pe plac
Întreabă pe liliac
Cine radar i-a făcut
Pe care om nu l-a știut
Marconi radar făcând
N-avu lilieci în gând?

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așa era mama mea

Mama se scula de noapte,
Ne cosea hăinuțe rupte,
Ne fierbea în oală lapte,
Treburi termina prin curte.

Apoi, lua la umăr sapa,
Bocceluța cu mâncare,
În cofă își punea apa
Și pleca în câmp are.

Își purta pașii pe brazdă,
Prin pământul răscolit,
Avea grijă să nu cadă
Pânăîn asfințit.

În miezul zilei se-odihnea.
Ștergea fruntea de sudoare.
Mânca acolo, ce avea.
În câmp. Sub arșița de soare.

Ducea calul -l adape.
Să-i răcorească sufletul.
Apoi începea sape,
Potolindu-și umbletul.

Tot așa muncea în viață.
Alerga pe câmpuri vara,
De cum da în dimineață.
De cu zori și până seara.

Cu truda câmpului în spate,
În curte, calul dehăma.
Ne lua pe fiecare-n parte
Și cu grijă ne-ntreba:

- Oare, v-a ajuns lăpticul?
Era prima grijă a ei.
Își lua din cap baticul,
Ne săruta oe toți trei.

Apoi, ne băga în casă,
Ne pregătea mâncare bună,
Ne-așeza cu drag la masă
Și ne spunea:-Poftă bună!

Când ne așeza în pat
Ne închina perna întâi.
Uita mama de oftat
Când ne veghea la căpătâi.

Așa era mama mea.
Ea făcea din noapte zi.
Prea puțin se odihnea.
Muncea mult pentru copii.

poezie de (29 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ce-am dorit, am împlinit

Ca o lebădă pe ape
Viața noastră a plutit.
Acum suntem mai aproape
De tot ceea ce-am dorit.

Am dorit s-avem o casă,
O casă și doi copii.
S-avem ce pune pe masă,
Să le facem bucurii.

Avem casă, avem masă,
Doi copii cum ne-am dorit.
Viața ne este frumoasă,
Ce-am dorit, am împlinit.

poezie de (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Constantin Iordache

Motănel

Motănel poartă cravată
Costumul alb fără pată
A ieșit pe scena mare
Pregătit pentru o cântare
Glasul său de bariton
Dă împrejurimi ocol
Replică-i dă Sultănica
Suind scena "mititica"
Rochia-neagră de seară
Ochii ei strălucitori
Doi luceferi printre nori
Toată o frumusețe rară
Cucerind pe Motănel
Cântă în duet cu el.
A fost seara lor cea mare
Apoi Motănel dispare.
Iar frumoasa Sultănică
Deveni curând mămică.
Motănel unde-o fi oare
Ca să-i dau vestea cea mare?
Motănele, că ești tată
A cinci copii dintr-o dată.
Băieții sunt blonzi ca tine
Fetele brune ca mine.

Tu umbli hoinar prin țară
Nu ești grijuliu de fel
Nici măcar un șoricel
Pensie alimentară...
Dar lasă, că nu-i nimic
Îți spun asta ca știi
Ne-a înfiat pe toți Bunica
Pe mine și pe copii!
Pe Bunica tu n-o știi
N-a putut avea copii.
Cum nu are nici nepoți
Ne-a înfiat pe noi toți.
Și-mparte pensia-n șapte
Pentru carne, pâine, lapte,
Suntem toată bucuria
Pentru Bunica Maria.
Iar tu, Motănele dragă,
Stai acia fără vlagă
Lângă ghena de gunoi
De vrei, hai, vino la noi!
Stăpânul meu bun și drept
Trist, dar dete faliment.
Și-a plecat în altă țară
Eu am fost "mutat" afară.
Să fiu tată? Cum se poate?
Vremea-n doi a fost prea mică.
Să stau eu lângă Bunică?
Nu renunț la libertate!

Morala:

Vezi adesea printre noi
Nenumărați motănei,
"Aventură și arginți"
Nu concep a fi părinți!

fabulă de din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acum și ele femei au ajuns

Acum și ele femei au ajuns.
Copii și visuri multe au pierdut,
și copii au născut,
și copii au născut,
și ele știu: pe-acest prag tăcut,
încărunți-vom toate-n chin și-n plâns.

Tot ce-i al lor încape în casă.
Numai când Ave Maria mai bate,
are-n inima lor o-nsemnătate,
și-ncep obosite, la poartă iasă.

Și când drumurile cresc și tot cresc,
și suflă vântul Campagnei pustii,
de zâmbetul cel vechi își amintesc,
ca de străvechi melodii...

poezie de , traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Flacără săracă

Sunt mii și mii de case fără casă
Și mii și mii de ramuri fără ramuri,
Cuvinte condamnate la sloganuri
Și oameni fără vatra lor de-acasă.

Sunt mii și mii de faceri fără faceri,
Ce-au rezultat din faceri nefăcute,
Din goliciuni cu goliciuni umplute,
De-o lume care face-n gol afaceri.

Nimicul în nimic e dat treacă,
Din ce-a fost plin, e azi deșertăciune,
Cenușa e scursura din tăciune,
Tăciunele-i o flacără săracă.

Din gând, rezultă totdeauna gânduri,
Și, în pământ, pământ se pământește,
Iar viscolul, prin viscol viscolește,
Când iarna-îngheață seva din pământuri.

La poartă, bate-a traistă goală vântul,
Iar ușa se deschide, încă-i ușă,
Pe horn e fum, pe vatră-i doar cenușă,
Și-n cer se-ascunde, viscolit, pământul.

Îl strâng la piept, îl învelesc cu gândul,
La primăvară, nu-l mai crește grâul,
Pe Valea Mare nu mai curge râul,
Săteanul și-a pierdut la toate rândul...

Poarta nu e poartă, ușa nu e ușă,
Curtea nu e-n curte, casa nu-i acasă,
Ziua nu apune, noaptea nu se lasă,
Focul nu mai arde, nu mai e cenușă.

Au apus țăranii de atâta moarte,
Țara nu-i mai știe, câinii nu-i mai latră,
Nu-i mai arde-n palme focul de pe vatră
Cei bătrâni sunt umbre, tinerii-s departe.

Nu mai e nimic din ce-a fost de milenii,
Au învins tâlharii, visteria-i goală,
Satele sunt vide, soarele-i de smoală,
Și s-au dus pe ape, singuri, pământenii.

Este doar o vorbă despre-o zi senină,
Când aveam o casă plină de lumină...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adorabilei mele soții

Nevastă, iar te-am supărat,
năpastă de nevinovat!
Când văd că-n ochi îți sar scântei
rămân în pană de idei,
ești rea și aprigă mereu,
iar vinovat rămân doar eu.
Din teama de a nu greși
năzbâtii fac în orice zi,
nici mă controlez nu pot,
deși-mi dai zilnic peste bot.
Nici foame, cred, n-o -mi mai fie,
mi-e teamă de bucătărie
și iau poziția de drepți
când după ușă tu m-aștepți,
profiți că am un handicap
și îmi "trosnești" tigaia-n cap,
dai, te rog, mai ușurel,
dar pe cocoașă, că sunt chel!
De frică și de spaimă zac,
mă tot întreb ce pot fac,
în voie nu-ți mai pot intra,
zadarnic, orice-aș încerca.
N-accepți nimic, nu vrei știi,
prin cap îți zboară ghidușii,
Cu vorbe tandre mă aleg:
sunt prost, cam tăntălău și bleg!
Dar dacă Viața mi te-a dat
mă-mpac c-un gând nevinovat:
mi-ești mamă, tată, soră, frate,
iar noi doi le-am făcut pe toate:
o casă, doi copii, livadă
aibă lumea ce să vadă,
iar cine-o crede tot ce spun
ori este prost, ori e nebun!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărbătorit

Mă nasc azi iar, în gând cu mamă
și sunt bărbat din tată... în fiu.
Doar poza de azi mă mai reclamă
că ziua a fost... așa târziu.

Plângeam că părăsisem mamă
și-o plâng azi... că m-a părăsit.
La tată am râs, -l bag în seamă,
c-ar fi și el... Acum dorit.

În atâtea nașteri, ani la rând,
m-am alipit... de simbol, mamă,
și tată am devenit, nu-n gând...
Am probă... poza dintr-o ramă.

Trăiesc, c-am avut tată, mamă,
și voi trăi... printre copii
când gândul lor, cândva mă cheamă
și eu nici gând nu voi mai fi!

Alături, mai am... ce-a iubi, doar ce-a iubi, doar ce-a iubi...

*La toți mă plec, pentru a vă mulțumi!!!

poezie de (14 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Glas de copii

trop-trop-trop
apoi stop sau poate poc-poc
după ușă, o fetiță jucăușă
prin gura cheii, o privire
în cămară, un băiețel, cam mititel
se ascundea iar după el
cătări sfioase, cam fricoase
în casă, tril duios,
suave glasuri de copii
sub masă, ochi mari
tulburători și temători
joc de copii
cu zâne, prințișori de pluș
și un cățel murdar ca vai de el
adus de afară din gunoi
ei, un trofeu de soi...
ce joc sublim
în doi, în trei, în patru
dacă vrei
cu voi, cu ei sau între ei
un joc frumos
gingaș, copilăros
hai vino în jocul nostru de copii
un pas, doi sau trei
apoi cazi și tu în nămol
ca ei, ca noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit iarna în sat

De-alaltăieri tot ninge,
Viscolește peste sat.
Nu se văd copii să strige.
Gălăgia a-încetat.
Frigul iernii îi adună
În casă, pe laviță.
Vremea nu mai este bună
S-alerge pe uliță.
În casă e cald și bine,
Mâța doarme după sobă,
Bunica povești ne spune,
Nepotul bate la tobă.
Sub streașina de la casă
Vrăbiile zgribulite,
Fug de iarna viscoloasă
Că șurile-s troienite.
Doar Grivei se-ascunde-n șură
De năprasnica zăpadă,
Să latre, nu are gură.
Nu se mai joacă-n ogradă.
Vântul îndoaie copacii,
Crengile în geam lovesc.
Colo-n grajd, la burta vacii,
Doi viței se încălzesc.
Așa sfidează gerul iernii
Și oameni, și animale,
Până va da colțul ierbii
Sus pe deal și colo-n vale.
Vremea bună va veni.
Iar vor fi copii afară.
Gălăgie iar va fi
Pe mica lor ulicioară.

poezie de (ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

O greșeală mare pe care părinții o fac este supra protejarea. Intențiile lor sunt bune, însă și drumul spre iad e pavat cu intenții bune. Ei își iubesc copii și vor le ușureze cât mai mult misiunea. Însă ce se întâmplă dacă crești un câine sau o pisică în casă, îl hrănești numai cu mâncare de la magazin, îl dezmierzi și apoi într-o zi îl pierzi și animalul rămâne singur. Cu toate simțurile atrofiate, nu știe să își procure singur hrana, nu se poate apăra de alte animale pentru că nu s-a bătut în viața lui, simte că lumea e prea mare și are un singur destin. Cel de victimă. La fel e și cu oamenii astăzi. Privește o clipă în jur. Uită-te la televizor, uită-te la vecinii tăi. E plin de victime. Guvernul e de vină. Soarta e de vină. Nu am noroc în viață. Am fost păcălit. România e o țară de rahat. Nimeni nu mă ajută etc, etc, etc. E plin de oameni care se văd ca niște suflete nevinovate prinse într-o lume mare și rea. Toate astea pleacă de la părinți. Pentru că în loc își educe copii să lupte în viață, să știe că orice problemă apare, există soluții chiar dacă de multe ori nu sunt soluții instant sau ușoare, în loc îi crească în spiritul "ce semeni, aduni" și "viața e o luptă", părinții de multe ori, fără vrea, le taie creanga de sub picioare propriilor copii.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Kelly: Mamă! Este a treia oară când apăs butonul pentru floricele și nu iese nimic din cuptorul cu microunde.
Peggy: Dulceață, încearcă alt buton. Poate așa va funcționa.
Bud: Trebuie să pui mâncare în cuptorul cu microunde ca scoți mâncare.
Peggy: Atunci, la ce bun?

replici din filmul serial Familia Bundy
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Beatrice Vaisman

Cerințe de la un cățel de casă: "Mâncare IN", "Mâncare OUT", fie drăguț și cuminte în casă și peste hotare... le ei.


Adăugat de Beatrice VaismanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cât de eficient este tratamentul cu aerosoli la copii? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!