
Coperțile negre
Foaie neagră de coperți
Să mă bați și să mă ierți
Că te-am scris cu viața mea
Și-am pus lacrimii cișmea.
Că mi-ai stat pe răni mereu
Foaia sufletului meu,
Foaie neagră de-nvelit
Luciu rece de cuțit.
Noaptea mea de la final
Șaua-i singură pe cal,
Iar pe lume ce târziu
Niște degete mai scriu.
Fără mâna care-au fost
Versuri triste, fără rost,
Foaia negrului umil
Exercițiul meu de stil.
De scris numere pe porți,
Și de moarte printre morți,
Viața mea de negru gol
Fără nici un protocol.
Foaie tragică de tuș,
Semn al artei celor duși,
Tu să mă-nsoțești mereu,
Foaia sufletului meu.
Te mai văd sclipind și-acum,
Vai, coperta mea de scrum,
De pe un mai vechi volum
Care-a înviat postum.
Foaie neagră de coperți,
Să mă bați și să mă ierți
Că te zgârii cu-o nuia,
Iscălind în noaptea ta.
poezie clasică de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!



Vezi și următoarele:
- poezii despre negru
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre tragedie
- poezii despre suflet
- poezii despre sfârșit
- poezii despre poezie
Citate similare
Jurnal
în univers creat de mine
prin unde tainice transmit
un dor de zilele senine
și viața fără de sfârșit
se mai apleacă câte-o creangă
și umbră pune-n calea mea
mai simt căzând în noaptea neagră
o lacrimă sclipind ca stea
și poate unii se întreabă
de ce atât ne povestește
scriind silabă cu silabă
ce o îndeamnă să vibreze?
cuvintele-s mărgăritare
și gândul zbateri din aripi
eu astăzi sunt precum o floare
cu o tulpină fără ghimpi
petale roșii sunt purtate
din sufletul mereu pribeag
spre luminițele din sate
și muntele ce mi-a fost drag
acum revărs înspre câmpie
amurgul meu, fâșii de raze
și scriu în cartea vieții file
în trepidante mari orașe
adorm târziu... închid jurnalul
ce-s eu? nimic în astă lume
o picătură din oceanul
eternității fără nume.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre sat, poezii despre roșu sau poezii despre prezent

Haiducul lui Pește
Foaie verde sălcioară
m-am născut colea la țară
într-o joi de primăvară
Și-am zis verde de năut
de ce naiba m-am născut
plânge-un clopot surdomut
Dau să mă ridic din pat
facebooku-însă-i blocat
cum dracu să fiu bărbat
Foaie verde foaie lată
mândra mea însă-i bărbată
cum Doamne să fie fată
Și-am pus mâna pe topor
îmi spuneam așa de zor
că sunt copil din popor
Restu-i dragă cum se știe
pretutindeni bucurie
dar-ar boala-n ea de vie
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi și următoarele:
- poezii despre draci
- poezii despre verde
- poezii despre primăvară
- poezii despre pești
- poezii despre naștere
- poezii despre mândrie
- poezii despre mâini
- poezii despre haiducie
Un gând răzleț
M-agăț de-un gând răzleț pe foaie,
Cu un creion neascuțit...
Mi-ar spune, oare, dintr-un suflet
Când ai plecat... dac-ai iubit?
Și mi-ar mai spune fără vorbe
Dintr-o suflare, chicotind,
Că tu și eu și întreg jocul
Erau o glumă, doar fiind?
Mă-opresc citind iar pe silabe
Dacă am scris sau doar gândesc
Și văd cum foaia iar se umple
Și literele dovedesc...
Că te-am iubit... eu știu a scrie
Și guma nu o folosesc,
Numai creionul de la mine
M-ar întreba dacă greșesc.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și poezii despre umor, poezii despre jocuri, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre greșeli sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Iertările
Tu să mă ierți de tot ce mi se-ntamplă,
Că ochii mei sunt când senini, când verzi,
Că port ninsori sau port noroi pe tâmplă,
Ai să mă ierți, altfel ai să mă pierzi.
Văd lumea prin lunete măritoare
Și văd grădini cu arme mari de foc,
Sub mâna mea deja planeta moare
Și în urechi am continentul rock.
Ai să mă ierți că sunt labilitate
Că trec peste extreme fulgerând,
Ai să mă ierți preablânda mea de toate,
Eu sunt nemuritorul tău de rând.
Ai să mă ierți că nu pot fără tine
Și dacă n-ai să poți și n-ai să poți
Mie pierzându-te-mi va fi mai bine
Eu tristul cel mai liber dintre toți.
Și cum se-ntamplă moartea să le spele
Pe toate-nobilându-le fictiv,
Ai să te-apleci deasupra morții mele
Și tot ai să mă ierți definitiv.
Ai să mă ierți în fiecare noapte
Și-am să te mint în fiecare zi
Și cât putea-va sufletul să rabde
Cu cât îți voi greși te voi iubi.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre urechi, poezii despre rock, poezii despre planete, poezii despre ochi sau poezii despre noapte
Testamentul gândului
Iară scriu și-aud afară Întunericul de smoală Și salcâmul ud oftând, Cu frunzele delirând.
Plouă-n noaptea toamnei gri, Udă frunze zeci de mii Și-n sicriele de fier, Așez gânduri de rebel.
Mai curg rimele pe foaie Una, trei, zece, șiroaie, Iar prin ochii reci deîndat' Plânge cerul frământat.
Rătăcind prin amintiri Văd cum fostelor iubiri, Nu le pasă de-al meu vers, Eu alerg prin Univers.
Și rămân în ploi și vis Doar cu masa mea de scris, Mâzgălind pe-un pergament, Al gândului testament.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre testament, poezii despre frunze, poezii despre întuneric, poezii despre visare, poezii despre toamnă sau poezii despre plâns
Iubirea ta...
Nu pot sa-ti multumesc
Pentru tristetea sufletului meu
Da pot sa iti daruiesc
Amintirea mea mereu
Te las sa te hranesti din ea
Cand iti va fi mai greu
Sa plangi in noaptea grea
Asa cum am plans si eu
Nu pot si nici nu vreau
Sa iert greseala ta
Plec si nu iau....
Decat viata mea....
Iti las amintirea mea
Te vei agata mereu de ea
In fiecare clipa si secunda
In noapta rece si lunga.
Adio iti zic acum...
A fost frumos candva
Acum totu-i scrum
Voi uita, voi uita... iubirea ta
poezie de Adriana Monica Burtea (15 ianuarie 2010)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre frumusețe, poezii despre cenușă sau poezii despre amintiri

Foaie albă
mă dor gândurile
o pleoapă se rătăcește-ntro lacrimă
e frig, e toamnă
degetele amorțesc cuvintele
unele rănite
la colțul camerei albe
scriu o iubire rătăcită
un cuvânt clipește speriat
e-n foaia albă
se uită la mine fără glas
geamul ferestrei luminează cu amurg
pe masa din mijlocul vieți am pus
dar am uitat
poate o clepsidră
poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre alb, poezii despre sperieturi, poezii despre lumină sau poezii despre dor
Atenție!
Foaie verde mătrăgună
Prazul meu e marfă bună!
Foaie verde leuștean,
Că am stofă de oltean...
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe epigrame despre verde, epigrame despre cepe sau epigrame despre Oltenia

Eu mi-am trădat doar moartea
Așa este
Versul
meu
nu
are
nici
o
literă
Iar
Poezia
mea
e
fără
cuvinte
Însă
după
ce-mi
termin
Crosul
pe
foaia
albă
Mor
exact
ca
mai-
nainte
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (10 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre trădare
Bucăți de suflet pe-o hârtie
Mă-ntreb mereu de-o vreme-ncoace
Oare ce este poezia?
E un necaz scris pe o foaie
Sau clipa ei e nebunia
M-am tot gândit, zile și nopți
O lună a trecut de-a rândul
Răspunsuri n-am găsit în cărți
Prin file albe nu-i niciunul
Tot ce-am găsit e-n mintea mea
Și-am răscolit-o și ea știe
Doar un răspuns mă mulțumea
Bucăți de suflet pe-o hârtie
M-am auzit spunându-i lunii
Deci ce-i aceea. poezie?
E doar un suflet pe-o hârtie
Deci nu e nicio nebunie
De sus din cerul ei de smoală
Luna tăcută ninse raze
Pătrunseră încet și masa,
e luminată cum îmi place
M-am aplecat pe foaia albă
Și-am scris răspunsul dintr-o dată
Luna atât de mulțumită
Zâmbi pe cer îmbujorată
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre zâmbet sau poezii despre tăcere

Pielea de ceapă
sufletul meu este o ceapă ascunsă
în pământ
dacă îl dezvălui
foaie cu foaie
în inima sa vei găsi
o mică
picătură
albastră.
poezie de Maria Grech Ganado (2018), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre cepe sau poezii despre albastru
Foi de foi
Foaie verde, libelule
Sar în hoarde cu surate
Să te roadă și pătule
Să rămână goale toate,
Fără grâu pentru covrigi
Și porumb de floricele...
Ciocălăi pe foc să frigi
Și pănuș pentru pingele.
Foaie veștedă, înțeleaptă
Dăte-n colți la furci
Ce-adună strâmba dreaptă
Să te încurci,
Să nu-ți mai găsești odihnă.
Pământ să fii, un gunoi,
Să-i îngrași pe-alții în tihnă;
Ruminante vaci și boi!
Foaie albă, răbdătoare
De atâtea inepții
Mâzgălite cu ardoare
De creări, de recenzii,
Scrisături și criticații,
Mână-n mână la prostie,
Odăite-n laudații...
Igienică fi, meserie!
Foaie lungă, foaie lată
Cum te dai tot foaie ești,
Mai stătută sau umblată,
De te-ncânți sau plictisești,
Nu e vina ta de foaie
Din folclor, sau din natură...
E acelei ce se îndoaie
Ori de ban, ori spurcă gură...
Că de-i ban, e de hoție!...
Sau mânjită... e nerozie!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre vinovăție, poezii despre vaci, poezii despre prostie, poezii despre odihnă, poezii despre natură, poezii despre meserii sau poezii despre igienă

Nostalgie
Azi m-am întors la fosta mea casă
dar n-am putut intra.
E plină de amintiri.
La ușa ei este țara mea,
orașul meu, poporul meu, viața mea, lumea mea
fără a putea să le cuprindă.
Nu-mi mai aparțin.
poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre patrie sau poezii despre oraș
Invictus
Trecând de noaptea grea din jurul meu,
Neagră ca iadul, fără de sfârșit,
Îi mulțumesc oricărui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.
În gheara sorții strâns fără cruțare
Nu am dat înapoi și n-am strigat
Lovit de întâmplările amare
Capul mi-e-nsângerat, dar nu plecat.
Dincolo de blesteme și de lacrimi,
Pe-acest tărâm de umbră subjugat,
În anii plini de-amenințări și patimi
Sunt și voi fi la fel, neînfricat.
Nu mai contează cât de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sorții mele sunt stăpânul -
Sunt căpitanul sufletului meu.
poezie celebră de William Ernest Henley, traducere de Leonard Neculae
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre mulțumire sau poezii despre iad
* * *
Mereu, mereu mă cert în gând
că treaba mea nu e să spun
ceea ce văd și le aud,
ceea ce-n lume e oricum.
E clar că trebuie s-observ,
să-mi fac în cap o analiză,
fără concluzii, fără sens,
fără părerea mea confuză.
Nu-s Dumnezeu și nici nu vreau
să scot păreri la suprafață,
vreau să îi las pe toți să vadă
o simplitate complicată.
Mereu, mereu mă știu gândind
și-n capul meu toate pătrund
și le sucesc pe toate-n gând.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre Dumnezeu

Domnișoara Moarte?
Foaie verde foaie lată
doamna zice că e fată
dar ea nu fu niciodată
tristih de Costel Zăgan din Triunghiul tăcerii (1 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe citate despre verde sau citate despre moarte
Foaie verde
Foaie verde de mărar,
Fă-mă, Doamne, măcelar,
Pune-mi un cuțit în mâini
Ca să tai... frunză la câini!
epigramă de Iulian Dămăcuș din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi mai multe epigrame despre mâini, epigrame despre frunze sau epigrame despre câini
Nu...
Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!
Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!
Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!
Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre rouă sau poezii despre nori

Am mai dat o foaie din istoria patriei; o foaie de 100000 de lei.
aforism de Victor Martin din Violatorii zilei de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!




40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre patrie, aforisme despre lei sau aforisme despre istorie

Foaie verde de stejar (Doină românească)
Foaie verde de stejar!
Bade-al meu s-a dus pe vale.
Mult am râs de-al său amar,
C-a plecat de dor și jale.
Foc și pară mă-ndrăgea
De iubire-i spunea cântul.
Să-l asculte cine-mi sta?
Că ofta parcă și vântul.
De durerea-i nu-mi păsa,
Și când el cu jale-adâncă
Dragostea își blestema,
Eu rupeam la flori în luncă.
Focu-i însă nu s-a stins.
Să mă uite calea-mparte!
Și-acum doru-i m-a cuprins,
Văleu mie! că-i departe.
Biata inimă nătângă!
La picioare poa' să-ți moară
Sufletul fără să-ți frângă:
Drag ți-e cel departe doară!
Foaie verde de stejar!
De se-ntoarce bade-al meu,
Am să râd de-al său amar.
De-o pleca, mi-e plânsul greu!
poezie clasică de Iulia Hasdeu, traducere de Monica Pillat
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre stejari sau poezii despre picioare