Necazul prietenului meu

Sunt siderat şi basta
De bunul meu amic:
I s-a sculat nevasta
Iar lui, nimic, nimic!

epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După investitură

Admirativ îmi spuse un amic
Şi-mi arătă un zero oarecare:
"Vezi, până ieri era nimic, nimic,
Iar azi nimic, de zece ori mai mare!"

epigramă de Vasile Bârzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amnezie?

(Lui C. P. Tăriceanu - căsătorit de paru ori)

Mulţi amici, dar şi duşmani,
Spun că eşti uituc şi basta,
C-au trecut atâţia ani
Şi nu ţi-ai schimat nevasta.

epigramă de Mihai Miro
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi s-a-ntâmplat să pierz un amic, un bun amic, şi nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie să spun, oricui vrea să m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Ştiam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influenţă asupra unei persoane, de care atârnau la un moment nişte interese ale mele de extremă importanţă. Am alergat la el.

începutul de la Infamie de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Unde, mândro, te-ai ascuns
De mă laşi fără răspuns?
Unde, mândro, ţi-este gândul
De-ţi duc dorul nopţi de-a rândul?
Eu mă zbat, mândra-mi dispare
Şi de mine habar n-are!
Mă zbat singur, ca un peşte,
Mândra nu mă mai iubeşte!

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

Mândro, de te prind cu altul,
Fac scandal să afle satul,
Dacă nu-mi vii înapoi
Singur-cuc zac în zăvoi!
Să nu zici că nu ţi-am spus
Că de boală sunt răpus,
De-oi pleca să nu mă plângi,
Doar durere-n piept să strângi!

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

Izbăvire vreau să-ţi fie
Izvorul de apă vie,
Numai ploaia când revarsă
Să-ţi sărute gura arsă,
Numai vântul când adie
Pletele ţi le mângâie,
Numai noaptea când coboară
În mantia-i te-nfăşoară,

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

Iară boarea cea tihnită
Să-ţi vrea noaptea liniştită,
Numai stelele din zori
Fie-ţi ochi strălucitori,
Să stăm tâmplă lângă tâmplă
Că-n final aşa se-ntâmplă:
Stelele, noaptea şi luna
Ne-or veghea întotdeauna!

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

N-am provocat scandal în bloc,
Nu recunosc nimic şi basta;
Nici n-aveam vreme să-l provoc...
Că tocmai îmi băteam nevasta.

epigramă de Mirel Gabor din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea bunul meu amic

Cu frunze arămii, şi galbene, aieve
Redând acelaşi timp, menit ca să releve,
Pe un acord de vânt, asemeni de vioară,
Un cântec mişcător ce cugetul strecoară.

– Prea bunul meu amic, de vezi că-i Toamnă iarăşi,
Şi anii au trecut de când suntem tovarăşi,
De vezi c-al său nărav răsună-i iar în strune,
Acum la început, în vreme de Răpciune,

Credinţei ce-i supun a mea părere-mi lasă
În crezul filozof convingerea piloasă,
Ce într-un tainic iz, când Toamna iar revine
Natura iar murind, un adevăr susţine;

De-avându-şi definit şi consacrat concretul
Din miez poţi intui şi-i desluşi secretul –
Că Toamna revenind, în ciclu-i ea rescrie
Un simbol celor ce renasc în prietenie.

poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoşani (26 februarie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic

Bunul meu amic, Mitică,
Bea de stinge, bea în lege,
Căci un şpriţ, zău, nu ne strică,
Dar el bea până se drege!

epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui N. Iorga după ce s-a jucat piesa Mihai Viteazul

La Turda te ucise Basta!
- O, prea slăvitule erou! –
Dar, mort, te-a urmărit năpasta,
Căci Iorga te-a răpus din nou.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoferul Iadului (anapestic)

Un amic, doar aşa, ca o toană
A condus cum ar face-un nebun,
Iar acum - nu degeaba v-o spun -
Că mulţi bani eu am dat pe coroană!

epigramă de Mihai Haivas (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

baby_00: Nimic plus Nimic... egal Nimic. Dar... Nimic minus Nimic? Ca să nu mai vorbim de... Nimic ori Nimic. Sau... Nimic împărţit la Nimic! Niciodată n-am fost bună la Aritmetică... cu atât mai puţin la aritmetica Nimicului! Kirillov avea dreptate: nu sunt decât o babă proastă...

replici din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truţă (2010)
Adăugat de Gheorghe Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

La petrecere

Am chemat şi un amic
Ce predă filozofia,
Nu găsesc la el nimic,
Însă vine cu soţia!

epigramă de Mihai Danielescu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marie Barone: Ce s-a întâmplat?
Raymond Barone: Nimic, nu s-a întâmplat nimic.
Debra Barone: Absolut nimic, numai că Ray mai avea puţin şi îi spunea lui Ally adevărul despre Moş Crăciun.
Marie Barone: Poftim?!?!
Raymond Barone: Nu, nu i-am spus.
Marie Barone: Propriul meu fiu, un ateu?!?!

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este ca o carte

Frumoasă şi deşteaptă foarte,
Soţia lui e ca o carte;
Oricât citeşte-al meu amic,
Tot nu pricepe mai nimic!...

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Epigrame şi Madrigale (12 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precauţiune inutilă

Dragilor, vă SUFLU-o vorbă,
Iar SUFLATUL meu e scurt:
"Cin' s-a fript SUFLÂND în ciorbă,
SUFLĂ acuma şi-n... iaurt!"

epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părere de rău

Un bun amic al meu, săracu',
S-a însurat şi-a luat pe dracu'.
Vă garantez că este-aşa,
"Dracu" a fost nevasta mea!

epigramă de Ioan Neluş din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic

Un pescar îndrăgostit
A ieşit la "pescuit",
Însă nu a prins nimic
Căci avea "cârligul" mic!

epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea unui comic certat cu nevasta

X - cât a trăit
Pe toţi i-a înveselit.
Dar acum, e basta,
Numai pe... nevasta.

epigramă de Adrian Timofte din Versuri şi vorbe (2008)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concurenţă

Au avut noroc şi basta...
Cum răsare soarele,
Spală putina, nevasta,
Iar el... trotuarele!

epigramă de Constantin Păun din Cu ochii-n patru (1991)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copac otrăvitor [A poison tree]

M-am supărat pe un amic,
I-am spus – n-am mai avut nimic;
M-am supărat pe un duşman
Şi ura-mi creşte an de an.

Şi o hrănesc cu frici pe-ascuns,
Noapte şi zi o ud cu plâns,
Cu zâmbet larg o luminez,
Cu viclenie o înzestrez.

Şi zi de zi creşte frumos
Purtând ca rod un măr lucios,
Şi-al meu duşman privind mereu
A înţeles că e al meu.

Şi în grădină a intrat
Când vălul nopţii s-a lăsat;
Iar dimineaţă l-am văzut
Că sub copac zăcea căzut.

poezie clasică de William Blake, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică), au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: "Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă." Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui.

Sfântul Matei în Sfânta Evanghelie după Matei, Învierea lui Hristos. Arătările Mântuitorului. Porunca botezului. - 28:1-8
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!