Omul aflat în poziția mea
Ascultă cu atenție cuvintele mele;
Unele nu sunt spuse
De mine, ci
De omul aflat în poziția mea.
Ce drept are el
să-mi foloseasca gura? Ȋl urăsc
când te atinge
cum nu trebuie.
Totuși, și el te iubește,
Străinul acesta îngrozitor
Care face din ochii mei ferestre;
Pe care tu îl vezi mereu stând de veghe.
Până când într-o zi moare
din pricina iubirii mele pentru tine.
Ascultă cu atenție cuvintele mele
pentru că... cine vorbește acum?
poezie clasică de Norman MacCaig din Omul aflat în poziția mea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- citate de Norman MacCaig despre iubire
- poezii despre vorbire
- poezii despre ochi
- citate de Norman MacCaig despre ochi
- poezii despre moarte
- citate de Norman MacCaig despre moarte
- poezii despre gură
- poezii despre cuvinte
- citate de Norman MacCaig despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Omul aflat in functia mea
Ascultați cu atenție cuvintele mele.
Unele dintre ele sunt rostite
nu de mine, ci
de omul aflat în funcția mea.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalmul trei
În ziua-n care cuvintele mele
erau țărână...
eram prietenul tulpinilor de grâu.
În ziua-n care cuvintele mele
erau mânie
eram prietenul lanțurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau pietre
eram prietenul râurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau răzvrătire
eram prietenul cutremurelor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau mere amare
eram prietenul omului optimist.
Dar în ziua-n care cuvintele mele
au devenit miere...
muștele mi-au acoperit
gura...!
poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre râuri, poezii despre prietenie, poezii despre optimism, poezii despre muște, poezii despre miere, poezii despre mere sau poezii despre devenire
Posed tot ceea ce ține de mine: corpul meu, inclusiv tot ceea ce face acesta; mintea mea, inclusiv toate gândurile și ideile; ochii mei, inclusiv imaginile a tot ceea ce văd ei; sentimentele mele, oricare ar fi ele: manie, bucurie, frustrare, iubire, dezamăgire, emoție; gura mea și toate cuvintele care ies din ea: politicoase, dulci sau aspre, corecte sau incorecte; vocea mea, sonoră sau liniștitoare; și toate acțiunile mele, atât cele îndreptate către ceilalți, cât și cele direcționate către mine însumi. Posed fanteziile, visele, speranțele și temerile mele. Posed toate triumfurile și succesele mele, toate eșecurile și toate greșelile.
citat din Virginia Satir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre voce
- citate despre visare
- citate despre succes
- citate despre ochi
- citate despre iubire
- citate despre imagine
- citate despre idei
- citate despre gânduri
- citate despre gură
Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele, păzește poruncile mele și vei fi viu. Adună înțelepciune, dobândește pricepere! Nu le uita și nu te depărta de la cuvintele gurii mele! Nu o lepăda și ea te va păzi; iubește-o și ea va sta de veghe.
Solomon în Pildele lui Solomon, Înlăturarea prilejului spre păcat - 4:4-6
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre inimă, citate de Solomon despre inimă, citate despre înțelepciune, citate de Solomon despre înțelepciune, citate de Solomon despre gură, citate despre cuvinte sau citate de Solomon despre cuvinte
Renunțând la mine
Renunț la ochii mei care sunt ouă de sticlă.
Renunț la limba mea.
Renunț la gura mea care-i constantul vis al limbii mele.
Renunț la gâtul meu care-i mâneca vocii mele.
Renunț la inima mea care-i un măr în flăcări.
Renunț la plămânii mei, copaci care n-au văzut niciodată luna.
Renunț la mirosul meu de piatră călătorind prin ploaie.
Renunț la mâinile mele care-s zece dorințe.
Renunț la brațele mele care oricum voiau să mă părăsească.
Renunț la picioarele mele care numai noaptea-s amanți.
Renunț la bucile mele care-s jumătățile de lună ale copilăriei.
Renunț la scula mea care-n șoaptă încurajează coapsele.
Renunț la hainele mele care-s uși bălăgănindu-se-n vânt
și renunț la stafia care trăiește-n ele.
Renunț. Renunț.
Iar tu n-o să rămâi cu nimic pentru c-o iau de la început
iarăși fără nimic.
poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre timp, poezii despre încurajare, poezii despre început, poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre visare, poezii despre ploaie sau poezii despre picioare
Dacă nu te respecți pe tine ca persoană, oricât de bună este la suflet persoana cu care ai sau vrei să ai o relație, nici acea persoană nu te va putea respecta. Vei vedea că cealaltă persoană începe să întârzie la întâlniri, nu își ține promisiunile față de tine, nu ascultă părerile tale, te ridiculizează, te înșeală și te trădează. Ceilalți sunt răi, trădători și lipsiți de suflet, nu? NU! Tu ai permis unor astfel de persoane să intre în viața ta pentru că nerespectându-te pe tine te-ai bucurat la primul semn de atenție ce l-ai primit. Pentru că nu te respecți știi că lumea din jur nu îți oferă iubire, validare și atenție și te mulțumești cu orice primești la fel ca un câine flămând ce se bucură pentru orice os aruncat din milă. Pentru că nu te respecți, atragi oameni care simt asta și care vor să profite de pe urma ta și să te folosească până când nu mai au nevoie de tine. Până când nu te respecți pe tine, oamenii care se respectă vor sta departe de tine.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trădare, citate despre promisiuni, citate despre mulțumire, citate despre viață, citate despre suflet, citate despre câini sau citate despre bucurie
Atât de zgârcit
Nu veți bea niciodată
un leu
din premiile mele literare.
Pentru că eu
urăsc concursurile.
Pentru că nu am de demonstrat nimic
nimănui.
Și eu urăsc bețivanii
ce se îmbată pe la vreun cenaclu
din țoiul umplut cu vorbe de clacă
de critici cu aer de cârciumari.
Acei bețivani care se acoperă apoi
cu roua nopții prin șanțuri.
Și-apoi
sunt orb și surdo-mut.
Chiar dacă
mi-ați da vreo diplomă
n-aș deosebi-o de hârtia pe care o pipăi de atâția ani
tot încercând să scriu.
Eu nu recunosc în Braille
decât hârtia scrisă de mine
după miros, după foșnet
și cuvintele grele
ce refuză șirurile ordonate.
Nu veți bea niciodată
un leu
din premiile mele literare
pentru că eu sunt răsplătit cu aplauze
și onomatopee
intr-o lume iluzorie la care nu am acces.
Și-apoi, eu sunt zgârcit
și mă îmbăt de unul singur.
Eu nu concurez cu nimeni
eu concurez doar cu mine
pentru a nu schimba echilibrul lumii.
Mi-am fixat orizontul
acolo sus
în Parângul Mare
ascuns pe după vârful Mohorului
de vulturii ce se hrănesc cu capodopere
departe de ochii lumii
și de ochii mei.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alcoolism, poezii despre zgârcenie, poezii despre vulturi, poezii despre schimbare, poezii despre răsplată, poezii despre rouă sau poezii despre premii
Cuvintele mele...
Cuvintele mele,
măiastre păsări călătoare
ce migrează continuu,
arătând, cu precizie astronomică,
doar nordul...
Vă asigur, cu multă ardoare,
că nu sunt mai reci ca gheața,
nici mai pufoase ca zăpada
cuvintele mele,
dar, pe unde zboară ele,
peste ape și munți,
în urma lor,
rămân în văzduh,
ireale,
cioplite pentru eternitate,
preafrumoasele aurore boreale...
poezie de Dumitru Gherghina din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre zbor, poezii despre păsările călătoare, poezii despre păsări, poezii despre munți, poezii despre gheață, poezii despre astronomie sau poezii despre asigurări
* * *
A scrie
e ca și cum ai dona sânge.
Poate
chiar ajută pe cineva.
Poate cuvintele mele
sunt vitale
cuiva.
Poate
cuvintele mele
restabilesc pulsul
credinței tale.
Credința într-o nouă, mai bună,
Lume a Cuvintelor.
Sau, poate,
pur și simplu...,
e nostalgia neîntoarcerii
dincoace de origini.
Să lași o parte din tine
mumifiată în pânze de hârtie.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre puls, poezii despre hârtie, poezii despre donații sau poezii despre ajutor
Viața pe care o duc e tare păcătoasă. De doi ani încoace, evit să mă duc în lume, deoarece îți închipui că nu le pot spune oamenilor: Sunt surd. Dacă aș fi avut altă meserie, încă ar mai fi mers; dar, cu meseria mea, sunt într-o situație îngrozitoare... La teatru, trebuie să-mi caut loc chiar lângă scenă, ca să înțeleg ce spun actorii. Dacă stau ceva mai departe, nu aud deloc sunetele înalte, fie că-i vorba de instrumente sau de voci. E de mirare că mai sunt oameni care, stând de vorbă cu mine, n-au observat încă beteșugul meu. Cum mi se întâmplă deseori să fiu distrat, totul e pus pe seama distracției mele. Când cineva vorbește încet, abia dacă-l aud; sunetele, ce-i drept, le disting, însă nu și cuvintele; pe de altă parte, dacă cineva strigă, mă scoate din fire.
citat clasic din Ludwig van Beethoven
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre meserii, citate despre înălțime, citate despre vorbire, citate despre timp, citate despre teatru, citate despre sunet sau citate despre distracție
Nu pune semnul minus...
Nu pune semnul minus
stării mele!
Poți să o numești cum vrei,
poți să o pipăi,
poți să o cântărești,
să o pui sub lupă,
poți să o și guști, dacă vrei!
Poate că vei spune că e prea dulce,
că prea mult zahăr
face diabet.
Sau vei spune că lucrurile nu sunt
așa dulci cum par,
că ar trebui să mai scormonesc puțin
în inima lor,
în plămânii lor,
în ficatul lor,
pentru că undeva,
sigur,
voi descoperi amărăciunea,
fierea lucrurilor și a sentimentelor.
Poate vei face grimase de dezgust
pentru că am pus prea mult întuneric,
și-mi vei scoate ochii cu lumina
pe care o vezi pretutindeni,
că așa ar trebui să fac și eu...
Poți să faci ce vrei cu starea mea!
Ți-o ofer pe tavă.
Ia-o!
Disec-o!
Poți să fii unilateral,
multilateral,
univalent,
plurivalent,
dar să nu pui semnul minus
stării mele,
pe care o recompun
din greu,
mereu,
mereu,
din ochii tăi,
din ochii mei,
din vorba ta,
din vorba mea,
din inima ta,
din inima mea!...
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre zahăr, poezii despre inimă sau poezii despre diabet
Carte, trup și fiară
Mă săturasem să fiu femeie,
mă săturasem de suferințe,
de irelevantul amănunt al sexului,
de propria mea concavitate
mereu flămândă și parcă fără rost,
și întotdeauna mai goală atunci când era umplută,
și completată-n final
de propriul ei vid,
căutând grădina singurătății
și mai puțin bărbații.
Patul alb
în grădina verde
abia așteptam să dorm singură,
așa cum cineva
tânjește de multă vreme
după un iubit.
Și chiar atunci când ai apărut tu,
am încercat să te alung
cu tristețea mea,
cu tentativele mele cinice de seducție
și cu trucurile pe care le-am folosit
pentru a transforma sclavul
într-un stăpân.
Și toate s-au întâmplat pentru că
ai făcut
vârfurile degetelor mele dureroase
și ochii mei sașii
iar asta din pricina unei pasiuni
care nu-și știa nici măcar propriul nume.
Urs, fiară, iubit
al cărții trupului meu,
tu mi-ai întors paginile
și-ai descoperit
că ceea ce era acolo
trebuia scris
la erată.
Iar acum
sunt o pagină goală pentru tine,
o tabula rasa
gata pentru a fi tipărită
cu literele
unei limbi necunoscute
de uriașa presă
a iubirii tale.
poezie de Erica Jong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți, poezii despre verde, poezii despre urși, poezii despre tristețe, poezii despre tipografie, poezii despre suferință, poezii despre somn sau poezii despre singurătate
Înțelepciunea strigă pe uliță și în piele își ridică glasul său. Ea propovăduiește la răspântiile zgomotoase; înaintea porților cetății își spune cuvântul: "Până când, proștilor, veți iubi prostia? Până când, nebunilor, veți iubi nebunia? Și voi, neștiutorilor, până când veți urî știința? Întoarceți-vă iarăși la mustrarea mea și iată eu voi turna peste voi duhul meu și vă voi vesti cuvintele mele. Chematu-v-am, dar voi n-ați luat aminte! Întinsu-mi-am mâna și n-a fost cine să ia seama! Ci ați lepădat toate sfaturile mele și mustrările mele nu le-ați primit. De aceea și eu voi râde de pieirea voastră și mă voi bucura când va veni groaza peste voi, când va veni peste voi necazul ca furtuna și când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde. Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta și nu mă vor afla, pentru că ei au urât știința și frica de Dumnezeu n-au ales-o, fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele și cercetarea mea au disprețuit-o. Mânca-vor din rodul căii lor și de sfaturile lor sătura-se-vor, căci îndărătnicia omoară pe cei proști și nepăsarea pierde pe cei fără minte; iar cel ce mă ascultă va trăi în pace și liniște și de rele nu se va teme".
Solomon în Pildele lui Solomon, Cum se dobândește și se pierde înțelepciunea - 1:20-33
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prostie, citate despre râs, citate despre nebunie, citate despre știință, citate despre sfaturi sau citate despre religie
John Ballard
În vara puterii mele
L-am înjurat pe Dumnezeu, dar el nu mi-a dat nici o atenție:
La fel de bine aș fi putut înjura stelele.
În timpul ultimei mele boli eram în agonie, dar neschimbat,
Și l-am înjurat pe Dumnezeu pentru suferințele mele;
Oricum, nu mi-a dat nici o atenție,
M-a lăsat de capul meu, cum, de altfel, a făcut-o întotdeauna.
Aș fi putut, la fel, să înjur Edificiul Presbiterian.
Apoi, cum începusem să-mi pierd puterile, m-a cuprins groaza:
Poate îl alungasem pe Dumnezeu cu înjurăturile mele.
Într-o zi Lydia Humphrey mi-a adus un buchet de flori
Și mi-a trecut prin minte c-aș putea să mă apropii de Dumnezeu,
Așa că am încercat să mă fac prieten cu El;
Dar la fel de bine aș fi putut încerca să mă împrietenesc cu buchetul.
Acum eram deja aproape de secret,
Pentru că chiar aș fi putut să mă împrietenesc cu buchetul
Aducând tot mai aproape de mine dragostea pentru buchet
Și astfel mă apropiasem mult de secret, dar....
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre secrete, poezii despre religie, poezii despre medicină sau poezii despre groază
Gândul meu curat către tine
Aș vrea să întelegi,
că dragostea ce ți-o port
e cartea deschisă din ochii mei,
ce tu o poți citi mereu
și cu ochii închiși.
Aș vrea să știi că doare,
atunci când mă îmbraci
cu vorbe reci din orice nimic.
Aș vrea să întelegi
că nici un jurământ
de-l meu nu poate fi încălcat
și tot ce-i cuvânt, cuvânt rămâne.
Cuvintele mele prind viață
și zboară către tine,
cu gândul meu curat,
care e floarea sufletului meu,
ce-n tine o sădesc.
Aș vrea să știi că depind de tine,
că tot ce-i foc în tine, arde în mine,
că fiecare vorbă a ta
o soarbe cu sete inima mea,
iar dacă e greșită, sufăr
și ochii mei sunt orbi,
fără privirea ta blândă,
că eu... da eu trăiesc prin existența ta,
că tu, prin tot ce ești...
ești rațiunea mea.
poezie de Eugenia Calancea (2 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre promisiuni sau poezii despre lectură
Doamne Dumnezeule, iartă-mă că nu am înțeles până acum comorile pe care Tu le-ai pus în gura mea, că nu am înțeles că pronunțând cuvinte pot să Te imit, să devin ca și Tine. Nu mi-am dat seama că fac rele cu cuvintele mele: am spus lucruri fără bun simț, am rănit oamenii, am perturbat creaturile și am dărâmat totul la pământ cu ajutorul acestui instrument pe care Tu mi l-ai dat. În loc să fac bine, de a consola, de a susține, de a dirija, de a ghida făpturile, în loc să le dau viață și să le învii, în loc să le ridic și să le proiectez către Tine, Domnul, Creatorul, eu le-am demolat și le-am degradat. Iartă-mă și învață-mă cum să-mi folosesc gura și limba pentru a face bine, pentru a lumina și a încălzi pe alții, nu numai pentru a mânca, a bea și a spune prosti fără a înțelege nimic vreodată.
citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre mâncare, citate despre devenire, citate despre comori sau citate despre ajutor
Menestrelul
Pentru că pe gura mea
Se întinde râsul,
Pentru că din gâtlej
Ies cântece duium,
Tu nu crezi
Că mi-am stăpânit plânsul
Și durerea
Până acum.
Pentru că pe gura mea
Se întinde râsul,
Tu nu auzi
Plânsul care ne desparte:
Pentru că picioarele mele
Iubesc dansul,
Tu nu știi
Că sunt pe moarte.
poezie clasică de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre plâns, poezii despre muzică, poezii despre durere sau poezii despre dans
Memorial
Ea moare pretudindeni. Oriunde mă duc, ea moare.
Nu există răsărit de soare, piață publică, popas pe un munte fermecător
care să nu conțină moartea ei.
Liniștea în care ea murea atunci răsună încă prin
morișca limbii, e o plasă
în care râsul se închide pe sine. Cum ar putea mâna mea
să strângă altă mână, când între ele
se află acea moarte densă, acea intolerabilă distanță?
Ea plânge pentru lacrimile mele. Murind, îmi spune
că pasărea vine din soare, că peștele intră în soare.
Floarea de stânjenel este sculptată cu mai puțină delicatețe
decât este felul ei de a muri
încrustat în memoria mea. Dar, mai aud de asemenea
alte cuvinte,
cuvinte negre care formează sunetele
tăcerii, numind acel nicăieri
înspre care ea curge fără încetare.
Din ziua când a murit
ea nu mai contenește să moară. A făcut din mine
elegia ei. Eu sunt o capodoperă,
o ficțiune adevărată
a urâciunii morții.
Sunt muzica ei tristă.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre sunet, poezii despre sculptură sau poezii despre pești
Vești
Curierul a intrat pe ușă.
Cuvintele mele zgomotoase
Își caută speranța
În visele care
S-au plimbat pendular
De la tine la mine
Am auzit bătăile ritmice
Între spațiu și timp
Din tolba ticsită de albastru.
E deja legănare de vânt
Când pensula gândurilor mele
A colorat lumea
Din care mi-ai scris.
Am găsit cuvinte
Ce trebuiau să respire.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp, poezii despre ritm, poezii despre plimbare, poezii despre gânduri sau poezii despre culori
Păstorul
Eu sunt păstorul turmei.
Oile sunt gândurile mele,
Iar toate gândurile mele sunt senzații.
Gândesc cu ochii și cu urechile mele,
Cu mâinile și cu picioarele mele,
Cu nările și cu gura.
Să te gândești la o floare înseamnă să o vezi și să o miroși.
Să mănânci un fruct înseamnă să-i simți savoarea.
De aceea, în arșița zilei,
Când de prea multă bucurie mă cuprinde tristețea
Și mă întind pe iarbă pentru a mă odihni,
Și-mi închid ochii încălziți de soare,
Îmi simt întregul trup relaxat în realitate
Și știu tot adevărul, și sunt fericit.
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre relaxare, poezii despre realitate, poezii despre oi sau poezii despre odihnă