Gustul pentru teatru l-au deşteptat la noi diferite trupe străine, mai ales franceze, care veneau din când în când să dea reprezentaţii. Heliade şi Asachi au făcut primele încercări de a da şi un caracter literar şi românesc acestor distracţii. Reuşita lor a fost serioasă, dar de scurtă durată; aşa că tot trupele străine erau menite să mulţumească această trebuinţă a publicului din Bucureşti şi Iaşi.

Gheorghe Adamescu în Istoria literaturii române (1913)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din datele de care se dispune pînă în prezent, se poate declara cu deplină certitudine că aceste acţiuni cu caracter terorist au fost organizate şi declanşate în strînsă legătură cu cercuri reacţionare, imperialiste, iredentiste, şoviniste şi cu serviciile de spionaj din diferite ţări străine.
Scopul acestor acţiuni antinaţionale provocatoare a fost acela de a provoca dezordine în vederea destabilizării situaţiei politice, economice, de a crea condiţiile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenţei şi suveranităţii patriei noastre socialiste.

Nicolae Ceauşescu în Mesajul adresat poporului român în seara zilei de 20 dec.1989
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii, nu am progresat decât împinşi de la spate, dar şi atunci - doar în două cazuri: când am avut parte de nişte conducători geniali sau când am fost conduşi de străini. Faptul că prima universitate din spaţiul românesc a apărut (1860, Iaşi) la mai mult de o jumătate de mileniu după Universitatea din Praga (1348), este, probabli, primul argument care susţine această tristă constatare.

Marian Pătraşcu (iulie 2015)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...) revistele pe care le agreasem erau Curentul Literar şi Universul Literar. Atunci am început să fac şi primele traduceri, în mod curios, din poezia franceză eu am ajuns mai întâi la cei mai dificili poeţi: la Valéry şi la Mallarmé şi după aceea la ceilalţi. La literatura germană şi la poezia germană am ajuns de abia mai târziu, la Sibiu, în cadrul Cerului Literar ca să zic aşa.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producţie TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţin minte că liceul l-am început la Slatina, la Radu Greceanu şi aveam ca director pe profesorul de geografie Traian Biju, mare personalitate, iar ca profesor de istorie pe Daniel Mirodot. Viaţa din provincie era patriarhală. Învăţam tot timpul, şi singurul lucru mai deosebit erau meciurile de fotbal. În anii '20 la început era o sărăcie îngrozitoare! Ţin minte că ostaşii din Slatina, trei regimente, erau în opinci. Defilau de zece mai tot aşa. Prima defilare a fost în 1922. Eram în clasa I de liceu şi ne-a încolonat directorul Traian Biju şi am defilat şi noi în faţa miniştrilor de la Bucureşti. După ce am defilat ne-au dus în coloană şi ne-au aşezat la picioarele tribunei. Apoi îmi amintesc când a venit la Slatina George Enescu. Elevii de clasele a VII-a şi a VIII-a de liceu, mai mari decât noi, după concert l-au luat pe Enescu pe braţe şi l-au dus pe străzi, aşa în aer. Se întâmpla în 1923.

Şerban Milcoveanu în Memorii. Mici contribuţii la istoria politică a României contemporane
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai plecat în ţări străine

În căsuţa de la ţară,
Nu mai eşti mamă cu noi.
Viaţa noastră-i mai amară,
Lacrimile curg şuvoi.

Ai plecat în ţări străine.
Alte drumuri rătăceşti.
Oare-acolo e mai bine?
Pe noi nu ne mai iubeşti?

Vrând s-aduci un strop de bine
Din pocalul fericirii,
Ai rămas în ţări străine.
Pe drumul dezamăgirii.

Pe noi, viaţa ne sugrumă.
Ne-alungă copilăria.
Vine a pădurii mumă
Să plătim şi noi simbria.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trebuit să înţeleg, ca scriitor român, că- nu voi putea fi cât timp voi fi obligat să trăiesc într-un mediu străin, să vorbesc şi să gândesc în limbi străine... Peste două treimi din studii l-am petrecut în şcoli străine. Lecturile mele obişnuite le făceam în limbi străine. Cărţi româneşti îmi cădeau în mână numai întâmplător şi mai întotdeauna de calitate inferioară. Încercările literare, deşi cu suflet românesc, le meditam în limbă străină, fie pe nemţeşte, fie ungureşte, înainte de a le scrie româneşte. În sfârşit, a trebuit să-mi dau seama că, dacă vreau să realizez ceva, trebuie să nimicesc în prealabil, în sufletul meu şi în mintea mea, tot ce mi-au imprimat atâţia ani de mediu străin, tocmai la vârsta cea mai accesibilă tuturor influienţelor şi că aceasta nu se poate împlini cu adevărat decât acolo unde voi respira o atmosferă românească absolut pură şi ferită de miasmele de până ieri, adică în Ţară şi mai ales în Bucureşti.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-ai băgat pădurile în sicrie, străine

Cine-ar putea durerea frunzei s-aline
Când casa i-a fost secerată de topor?
Ne-ai secat sevele pământului, străine,
Ne-ai transformat pădurea în ogor.

Din ce în ce mai puţine triluri măiastre
Mai răsună în inima codrului îndurerat,
Ne-ai alungat cântăreţii spre zări albastre
Cu dulci amintiri sub aripi au plecat.

Străine, plânge amarnic sufletul în mine
Căci multele generaţiile ce vor urma
Vor zări trunchiuri ciuntite pe coline
De verdele lor crud nu se vor bucura.

Ne-ai băgat făr' de milă pădurile în sicrie
Făcute din lemnul propriilor lor copii
I-ai forţat să plătească crunta simbrie
Siluindu-le sufletele să bântuie pe câmpii.

poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clevetitorilor (Im memoriam)

Veneau cândva, erau avarii,
Veneau cândva, erau tătarii...
Azi nu vin, că sunt aici,
Foşti în vreme, venetici,
Ies pe geamuri, pe verandă
Şi vorbesc de la comandă,
Căci se îngrămădesc străinii
Mai ales în jurul pâinii
Şi înfulecă cu toţii,
Criticând mişcarea roţii. E un zeu
Dar le spunem ca la spân,
Păunescu e Român,
Must din ţară, din pământ...
E un zeu, a fost un sfânt.
Nu loviţi în el când nu e,
Astăzi el este statuie
Şi oricâtb ar lătra câinii
Nu-i vin nici cât palma mâinii,
Mânca-i-ar sahara vieţii,
Să ne ocrotim Poeţii!...

poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine-înţeles, depărtarea dintre Iaşi şi Bucureşti e prea mică, deci e prea mică şi deosebirea de latitudine, pentru a se observa de oricine stelele ce se lasă pentru Iaşi mai în jos, în spre sud; dar, între cerul Berlinului sau al Stockholmului şi acela al Bucureştilor, deosebirea se simte mult. Polara e mult mai aproape de zenit pentru cei din Stockholm, de pildă, însă în schimb sunt multe constelaţii sudice, pe cari cei din Stockholm nu le văd, pe când pentru noi sunt ridicate mult de-asupra orizontului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul românesc e cea mai mare minune a Istoriei. Zeci de neamuri străine l-au hărţuit şi l-au schingiuit; veacuri multe a gemut subt multe stăpâniri vrăjmaşe; popoare falnice s-au stins, împărăţii trufaşe s-au prăbuşit în jurul lui şi peste dânsul: nimic nu i-a putut zdruncina credinţa în soarta lui şi, când a venit ceasul, s-a înfăţişat lumii mai unitar, mai sănătos, mai încrezător ca orice alt neam. Graniţele silnice, care ne-au ciopârţit sute de ani, n-au fost în stare să ne atingă inima.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar putea ca viaţa să nu-ţi dea tot timpul ceea ce ceri, dar cu siguranţă îţi dă ceea ce meriţi şi ce ai nevoie pentru evoluţia ta. Aruncă o scurtă privire în trecutul tău: acolo există situaţii care erau aparent devastatoare şi care mai apoi s-au transformat într-o binecuvântată lecţie pe care nu o vei uita. Cam aşa e tot timpul: când baţi prea mult pasul pe loc, apare ceva care să-ţi dea un şut (poate mai dureros) pentru a merge înainte. Durerea sufletească e doar sămânţa puterii care stă să încolţească. Ai răbdare şi priveşte beneficiile pe termen lung care ţi se oferă.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trântorul

În trândavă-aromeală stă tolănit greceşte
Urmaşul lor. Urât e, bondoc, saşiu, peltic.
El antereu alb poartă, metanii şi işlic.
În puf, în blăni şi-n şaluri se-ngraşă şi dospeşte.

Şi gura-i strâmbă numai măscări bolboroseşte.
E putred, deşi tânăr: sărmanu-a fost de mic
Crescut pe mâini străine. El joacă din buric,
Înjură, se răzgâie şi râde-apoi prosteşte.

Îl leagănă maneaua, e veşnic beat de vutcă,
Să-ncalece i-e frică, pe braţe-l duc la butcă;
Dar, el, ce os de domn e şi viţă de-mpărat,

Ades, făr' să-şi dea seama, îşi mângâie hangerul,
Şi când în faţa morţii odată s-a aflat,
În trântorul becisnic s-a deşteptat boierul.

poezie de Mateiu Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

"De unde-l cunoşti pe Albulescu?" "Păi cum? L-am văzut la televizor!" "Dar la teatru?" "Nu!" "Dar la film?" "Nici!" "Păi atunci de unde-l cunoşti?" "Păi dacă îl dă la televizor." La vremea aceea nu era televizor, iar oamenii erau iubitori de teatru. A fost o perioadă în care chiar s-au dezvoltat deopotrivă arta actorului, a regizorului, a spectacolului de teatru, cât şi gustul spectatorului pentru teatru.

Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Români în ţări străine ( după Bătrâni de Octavian Goga )

De ce-am plecat în lume noi,
De ce această-angoasă?!
Că am sperat ca măcar voi
Să vă simţiţi acasă.

Dacă destinul ne-am schimbat
Prin ţări de neam străine
Şi v-am lăsat cu bunii-n sat,
Gândeam c-am făcut bine.

Pentru câţiva bănuţi în plus,
Trudiţi din zori în seară,
Din viaţa noastra v-am exclus,
Ca pe noi, mama-ţară.

Noi plini de griji, voi întristaţi,
Păşim pe căi răzleţe;
Voi, viitoru-adulmecaţi,
Noi, către bătrâneţe.

.......................................

De mult timp ne-am fi înturnat,
Dar ţara nu e gata.
Şi plânge-amar mama pe chat,
Iar în surdină, tata.

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noi însine, dar fără să ne dăm seama, încetează să bată ceasul tăcerii, al devenirii, al scurgerii, ceasul care a fost întors pentru noi din chiar secunda când am fost scoşi din neam, acolo în pântecul matern, si a cărui durată este înscrisă chiar pe el, ora opririi fatale, pe care n-o concepem, dar pe care o stim...

citat celebru din romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta este misiunea mea - să o duc şi să fac tot ce pot mai bine. Asta e obligaţia mea faţă de frumoasa meserie pe care mi-am ales-o şi faţă de spectatorii care mi-au dat toată dragostea şi încrederea lor. Dar să ştiţi că pentru mine nu este nicio greutate, pentru că tot ce am făcut de-a lungul vieţii am făcut din dragoste pentru profesie şi pentru oameni. Şi acum, când văd că oamenii mă apreciază, mă simt răsplătit din plin.

Gheorghe Dinică în Mari artişti români - Gheorghe Dinică
Adăugat de Mareşalul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul care avertizează

Tu chiar nu vrei, străine ce azi mă stăpâneşti,
Spre timpul meu cel vechi, de aur, să priveşti?

Tu chiar nu vrei, străine, să înţelegi că eu
Am rădăcini adânci în veacuri vitejeşti?

Tu chiar crezi că din timpul în care am crescut,
Poţi smulge rădăcini ce-mi dau puteri cereşti?

Trezeşte-te, străine, cât încă mai sunt blând,
Să n-ajungi tu în noaptea pe care mi-o doreşti

Şi neamul tău, cu tine, în hău să se afunde,
Când fi-vor, lângă mine, puteri dumnezeieşti!

poezie de Pavel Lică din Gazelurile mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Directorul: A! D-le! noi nu putem fi contra a tot ce e românesc, căci suntem aci în teatru românesc; dar nici nu putem admite că absolut tot ce-i românesc trebuie să fie bun.

replică celebră din piesa de teatru Începem!, scenariu de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agramata Vasilica Dăncilă, preşedinta şi candidata PSD la alegerile prezidenţiale din 2019, fost europarlamentar timp de 9 ani, a spus inepţia că românii care ştiu limbi străine nu ţin la ţara lor (pamflet)

Atunci când conversează cu alţii englezeşte,
Ea doar he he, îhî, OK şi yes rosteşte;
Când trebuie să spună un "No", tot "Yes" ea spune,
Încât bujbec te lasă, te-nchini de-aşa "minune".

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (1 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraşul cel mare, în care sunt atâţia oameni şi atâtea case şi n-au toţi loc unde să-şi facă o grădină şi de aceea cei mai mulţi trebuie să se mulţumească cu flori în glastre, erau şi doi copii sărmani, care aveau o grădină puţin mai mare decât un vas cu flori. Nu erau frate şi soră, dar se iubeau între ei ca şi cum ar fi fost. Părinţii lor locuiau în două mansarde din cele două case alăturate şi care erau aşa de apropiate una de alta încât streşinile mai că se atingeau şi cum ferestrele erau faţă în faţă puteai să treci de la o locuinţă la cealaltă.

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!