Cele patru anotimpuri
la o margine de cer,
pleoapele lui de nori
rămâneau întredeschise
la o margine de dimineață,
condeiele ei de rouă
rămâneau întrepătrunse
lângă un copac,
femeia-toamnă aștepta ca
zeul de atunci să devină muritor
lângă un copac,
femeia-vară speră ca
zeul de atunci să rămână nemuritor
la o margine de poezie,
el aștepta
ca să îi pice frunzele în palme
la o margine de poezie,
ea îi scria toate cele patru anotimpuri
ca să îi readucă aminte de veșnicie
poezie de Madalina Mantu
Adăugat de Madalina Mantu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre rouă
- poezii despre poezie
- poezii despre nori
- poezii despre frunze
- poezii despre dimineață
- poezii despre devenire
- poezii despre copaci
- poezii despre anotimpuri
Citate similare
La margine
La margine de speranță,
Acolo, vizavi de visuri
Sunt prăpăstii și abisuri
Probabil de circumstanță
La margine de speranță,
Într-o nouă perspectivă
Valoarea-i tot mai relativă
Mă refer, ca importanță
La margine de speranță,
Retras, după jaluzele
Privesc, dorurile mele
De la minimă distanță
La margine de speranță,
Și atunci, dar și dincolo
Arta-n ultimă instanță
E apanajul lui Apolo...
poezie de David Boia (10 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre prăpăstii, poezii despre visare, poezii despre relativitate sau poezii despre dor
Vin la margine de clipă
Vin iubito... lângă tine,
Peste nuferi să te-ntind,
În lac stele-s mai puține,
Te mângâi și te cuprind.
Te lipesc... te țin aproape,
Pleoapele ți-le sărut,
Și tăceri ce vor să scape
Caută-nspre așternut.
Mi-este foame de iubire,
De surâsu-ți vrăjitor,
M-ai legat cu mii de fire,
Vreau... în tine să cobor.
Pun în părul tău... o floare
Și la gât... mărgăritar,
Tu-mi ești ultima chemare,
Buze-n buze, suntem iar.
Vin la margine de clipă,
Trupului culcuș ai fi,
Rătăcită-i prin risipă,
Fericirea mea de-o zi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre păr
- poezii despre nuferi
- poezii despre flori
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Am putea spune că: "Condiția de margine a universului este că acesta nu are nici o margine." Universul ar fi complet autonom și neafectat de nimic din afara sa. Nu ar fi nici creat nici distrus. Doar ar FI.
citat celebru din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți păcăli soarta doar stând pe margine și plasând pariuri de pe margine. Fie mergi împotriva morilor de vânt și riști tot ce ai ca să joci jocul vieții, fie nu joci deloc. Și dacă nu joci, nu câștigi.
citat din Judith McNaught
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre jocuri, citate despre vânt, citate despre viață, citate despre păcăleli sau citate despre pariuri
Ultimul vals
veneam în fiecare seară în vechiul parc
știi, acolo...
la margine de gând
în acel tragic veac
pe o bancă zgâriată, ruptă
un bătrânel și o vioară
cânta duios o melodie
aceeași veche melodie
un vals purtat de timpuri printre anotimpuri
vibrau în mine tăcerile aldine
vibrau și frunzele pe ramuri
divine tonuri se revărsau
pe aleile din vechiul parc
au trecut ani, mulți, puțini, e greu acum de spus
azi e pustiu
doar vântul țipă pe alei
bătrânul a fost dus pe ultimul lui drum
o altă melodie răsuna în urma lui
nu, nu era a lui
o lacrimă s-a scurs
pe aleile din vechiul parc
la margine de drum, la capăt de veac
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre muzică, poezii despre bătrânețe, poezii despre vânt, poezii despre vioară, poezii despre vals, poezii despre trecut sau poezii despre tragedie
Din cravașe iese fum
Crește bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravașe, iese fum.
Stă cu brațele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulți
Pentr-o clipă-nălțătoare.
Și nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, știe să pună
Șiretlicu-n tăinuire.
Bârfa crește, ea o crește,
Chiar la margine de drum
Și când jură că-i cinstită
Din cravașe iese fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bârfă, poezii despre promisiuni, poezii despre fum, poezii despre femei, poezii despre cruce sau poezii despre creștere
LA MARGINE DE DRUM E NĂPĂDIT DE VÂSC COPACUL
La margine de drum e năpădit de vâsc copacul
Și în curând lipsit de sevă va muri săracul,
Iar parazitul verde va rămâne încă viguros
Chiar dacă pe sub scoarță-i mișună flămând gândacul.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre verde, citate despre moarte sau citate despre copaci
Zvon
acoperit de gânduri
de ani, de timpuri
ce trec, se scurg
zac pe o stâncă
la margine de mare
pierdut într-o zare
acolo jos, în depărtare
sunt mai bătrân ca anii pierduți și risipiți
aiurea, haihui
pleoapele mi-au acoperit sufletul
să nu mai plâng
nu clipesc, nu privesc
am ochii acoperiți cu promoroacă
orb într-o lume oarbă
stropi cad pe frunte
unul, doi...
sunt lacrimile timpului trecut
încet-încet
întind mâna către cer
pipăi muguri de stele
tac, ascult...
e zarvă, e vuiet, e cânt
și mă întreb la margine de veac
e oare primăvară
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre stânci, poezii despre stele, poezii despre primăvară, poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre mâini
Mereu același dar și altul
Rămân de strajă tinereții mele,
tot mai puțină pe acest pământ,
în slove scrise mă inspir din stele,
sunt ziditor de pace prin cuvânt.
Am fost mereu același, dar și altul,
un biet copac cu frunzele spre cer,
privind trăirea vieții din înaltul
tăcerilor născute din mister.
Sunt și acum copacul fără nume,
uitat de toți la margine de crâng,
ascult atent din umbră ce se spune
când toți copacii din pădure plâng.
Din plânsul lor, cu lacrimi repetate,
ecouri lungi vor trece peste timp,
vorbindu-vă despre păduri furate
chiar de erau vegheate din Olimp.
De-acum lăsați topoarele acasă,
odihna lor e sfântă pentru noi
cei doi copaci din rariștea rămasă
pe-o margine cernită de zăvoi.
poezie de Corneliu Neagu din revista Armonii Culturale ISSN 2247-1545, ediția din 23.02.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre viață, poezii despre uitare sau poezii despre tinerețe
RESPIR PRIN VERS
mi-alunecă creionul pe hârtie
ca florile de tei in poezie
e poleit tot ceru-n răsărit
cu raze aurii și albe de argint
mi se oprește pasul uneori
sub ploaia de lumină și culori
la margine de sat în câmp deschis
in galbenul de grâu ce s-a aprins
mă dor și ochii. inima mă doare
încerc în timp să caut alinare
și să zâmbesc în ziua care vine
mi-e dor de noi și mult prea dor de tine.
respir prin vers când cerul e senin
și tot prin vers când noaptea cade lin
mi-e timpul martor, n-am uitat o clipă
nici florile de tei, nici lunca înverzită
din depărtare glasul tău mă cheamă
cu lacrima din ploi și clopot de aramă
dar intre ieri și azi un zid s-a ridicat
la margine de lume, la margine de sat.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre zâmbet, poezii despre versuri, poezii despre verde, poezii despre tei sau poezii despre sat
Orice margine are o margine și orice centru are un centru.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Resemnare
La margine de mine, la margine de dor,
pe margine de vise din margine de nor,
îmi mărginesc voința, îmi mărginesc puterea,
îmi mărginesc răbdarea ce mi-a mărginit vremea.
Din miez de amăgire din mijlocul furtunii,
din miez de viață fadă din crezul stins al lumii,
îmi rămân părticele, îmi rămân picături,
îmi rămân zile scurte și câteva frânturi
de soartă împărțite-ciuntite amintiri-
ce-mi sapă, zi și noapte, obosite priviri.
Nimic nu îmi mai place, nimic nu-mi mai doresc,
doar liniștea-mbrăca-voi, cât mai am să trăiesc.
Mă-ntorc plângând la mine, mă caut, în sfârșit,
m-am tot strigat o viață, dar nu m-am auzit...
Într-un târziu mă aflu, dar nu mai sunt tumult
și-acum, când pot s-aud, nu mai am ce s-ascult...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sfârșit, poezii despre noapte sau poezii despre dorințe
În acest copac
Coboară și dormi în acest copac, în acest copac.
Împinge pământul înapoi în acest copac, în acest copac.
Scoate pământul în acest copac, în acest copac.
Schimbă întunericul în acest copac, în acest copac.
Reconstruiește picioarele în acest copac, în acest copac.
Elimină reziduurile în acest copac, în acest copac.
Taie lumina în acest copac, în acest copac.
Umple orbitele în acest copac, în acest copac.
Scrie, scrie tu ființă vie în acest copac.
poezie de Jacques Roubaud, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre somn, poezii despre schimbare, poezii despre picioare sau poezii despre Pământ
* * *
Te-aștept la margine de univers!
Și de n-ai să vii!
Am să cad cu tot cu stele,
Zdrențuit de timp în găuri negre!
Te-aștept în rătăcirea unei clipe,
Într-o margine de galaxie,
Unde viața-i lipsă fără tine!
Tot pierdută, tot doar urmă!
Te-aștept în umbra Lunii,
Rezemat de șoapta Lumii,
Ascultând glasul nopții,
Și urletul nebunului!
Te-aștept pe malul râului,
Ascultând cursul timpului,
Freamătul izvorului,
Chemarea Ta, chemarea....!
Te-aștept într-o altă viață,
Într-o altă dimineață,
Lacrimi, lacrimi tot de gheață,
Toate dintr-o viață trecătoare!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre reîncarnare, poezii despre negru, poezii despre nebunie sau poezii despre gheață
Plec spre lumină
umbrele nopții gonesc peste câmpuri
în patru anotimpuri
la capăt de mare, o casă...
o casă desenată pe un mugure de lume...
la margine de cer,
printre stele obosite
o apă, un gând și o plută
în zare cântă cocorii
e timpul să plec spre lumină
pășind către El.
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din Printre cei ce vin sau pleacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muguri, poezii despre gânduri, poezii despre desen sau poezii despre apă
Rondel predestinat
Predestinat a fi... iubire,
Soroc la margine de gând,
Aștept a vieții..... tălmăcire
Și- adulmec ultimul cuvânt.
Dizolv esențe în clondire,
Asmut năluci către pământ,
Predestinat a fi... iubire,
Soroc la margine de gând.
Speranțelor, le dau cinstire,
Chemărilor, discernământ,
Prin cinci poeme de iubire
Și un surâs.... de legământ
Predestinat a fi... iubire.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte
Sfârșit de iarnă
Sfârșitul iernii, cu zăpezi rebele,
rămase lângă codrul desfrunzit,
s-a răzvrătit în gândurile mele
cu vechi probleme despre infinit,
se-ntorc acum, cu ecuații grele,
dintr-un trecut rămas nedeslușit.
Să le accept pe toate, împreună,
ar mai putea să-mi fie de folos?
le simt cum răzvrătite se adună
și-n suflet se așază tot pe dos,
când zorile, la margine de lună,
se rup din geana unui nor pufos.
Las gândurile toate risipite,
chiar dincolo de minus infinit,
prin galaxii în cosmos adormite
la margine de timp încremenit,
de-a lungul nevăzutelor ispite
de care mă despart reconvertit.
Rămâi nedumerită-n urma mea
cu vechi închipuiri ce te rețin
pe marginile unui fals destin
uitat în colțul unui ciob de stea.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre zăpadă, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre infinit
De smalț verde și crud era primăvara dobrogeană. Stâncile ei rămâneau însă mereu albe, de var. Râpile ei rămâneau mereu roșcate, de parcă ar fi fost zidite, chiar de atunci, de la începutul începuturilor, din pământ ars pe îndelete, cu foc domol.
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974, Anotimpuri dobrogene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început, citate de Zaharia Stancu despre verde, citate despre stânci, citate de Zaharia Stancu despre stânci, citate despre păr roșcat, citate despre primăvară, citate de Zaharia Stancu despre primăvară, citate despre foc, citate de Zaharia Stancu despre foc, citate despre alb sau citate de Zaharia Stancu despre alb
Omul de pe pământ este zeu muritor și zeul din cer este om nemuritor.
antimetabolă de Hermes Trismegistul în Corpus Hermeticum, capitolul 11, versetul 25
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pe o margine de zenit
Pe un pat de nori sublim
Vino să ne îmbrațisăm
Să-l prelungim în infinit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!