Cu rare excepţii, individul depinde întotdeauna de o colectivitate. Unele dintre situaţiile periculoase se menţin uneori până la epoci târzii, cauzele fricii fiind modificate pe măsură.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechile motive de teamă ar trebui să dispară în cursul evoluţiei, pentru că situaţiile periculoase corespunzătoare şi-au pierdut valoarea datorită consolidării eului; dar, în realitate, lucrurile nu se petrec chiar aşa.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihologia colectivă priveşte individul ca pe un membru al unui trib, al unui popor, al unei caste, al unei clase sociale, al unei instituţii, sau ca pe un element aparţinând unei mulţimi umane care, la un moment dat şi în virtutea unui scop precis, s-a organizat într-o masă, într-o colectivitate.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate situaţiile pe care ni le oferă visele noastre nu sunt altceva decât copii, considerabil revăzute şi adăugite, a unora dintre amintirile impresionante din copilărie.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când individul, invadat de panică, începe să nu se mai gândească decât la el însuşi, demonstrează chiar prin acest fapt ruptura legăturilor afective care până atunci atenuaseră în ochii săi dimensiunile pericolului.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a evita expansiunea psihanalizei sălbatice, care dăuna cauze psihanalizei, Freud va încerca să codifice practica într-o serie de articole publicate între anii 1911 şi 1915. El avea ambiţia să scrie o metodologie generală a psihanalizei. Aceasta însă nu a fost dusă niciodată până la capăt. Cu câteva rare excepţii, Freud s-a ferit să legifereze: "constelaţiile psihice individuale"sunt mult prea diverse ca să permită aplicarea de reguli dogmatice rigide.

Jean Pierre Chartier în Introducere în psihanaliza lui Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub influenţa sugestiei, mulţimile sunt în egală măsură capabile de resemnare, de dezinteres, de devotament faţă de un ideal. În timp ce la individul ideal avantajul personal constituie aproape singurul mobil al acţiunii, acesta nu determina decât arareori comportamentul mulţimii. Se poate vorbi chiar de o moralizare a individului prin intermediul mulţimii.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supraeul unei epoci de civilizaţie date are o origine similară cu aceea a supraeului individual; el se întemeiază pe impresia lăsată în posteritate de marile personalităţi, de conducători, de oamenii dotaţi cu o forţă spirituală dominatoare, la care una dintre aspiraţiile umane şi-a găsit expresia sa cea mai puternică şi mai pură, exclusivă.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din adâncul inimii mele, sunt convins că oamenii, cu câteva mici excepţii, sunt de prisos pe această planetă.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când o mulţime de oameni doreşte cu pasiune un lucru, nu-l doreşte niciodată mult timp, fiind incapabilă de o voinţă perseverentă. Nu suportă nici o clipă de răgaz între dorinţă şi realizarea acesteia. Mulţimea încearcă sentimentul atotputerniciei; pentru individul făcând parte dintr-o mulţime, noţiunea imposibilului nu există.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările contradictorii se exprimă aproape întotdeauna în vis printr-un singur şi acelaşi element. Opoziţia dintre două idei, antagonismul lor se exprimă în vis într-o manieră cu totul caracteristică: un alt element se transformă aici, până la sfârşit, în contrariul său.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrarea măsurii, chiar şi temperarea manifestărilor permise reprezintă roade târzii ale educaţiei; ele sunt dobândite prin inhibarea reciprocă a activităţilor psihice integrate într-un ansamblu. Acolo unde acest ansamblu este slăbit, în inconştientul visului sau în monoideismul psihonevrozelor, lipsa de măsură a copilului reapare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrarea măsurii, chiar şi temperarea raporturilor premise reprezintă roade târzii ale educaţiei; ele sunt dobândite prin inhibarea reciprocă a activităţilor psihice integrate într-un ansamblu. Acolo unde acest ansamblu este slăbit, în inconştientul visului sau în monoideismul psihonevrozelor, lipsa de măsură a copilului reapare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată în ce fel se produce refularea sub influenţa angoasei: eul observă că satisfacerea unei noi cerinţe instinctuale evocă una dintre situaţiile periculoase a cărei amintire a păstrat-o. Îi este deci necesar să reprime, să înăbuşe, să anihileze această investire impulsională. Eul reuşeşte acest lucru foarte bine când este puternic. Dar în caz de refulare, această impulsiune aparţine încă sinelui, iar eul, conştient de propria sa slăbiciune, foloseşte atunci o tehnică identică în fond celei utilizate de gândirea normală. Gândirea este o metodă de încercare practică, cu ajutorul unor mici cantităţi de energie; ea aminteşte de procedeul unui general care, înainte de a da trupelor sale comanda "înainte", mută pe hartă mici figurine. Eul devansează deci satisfacţia acordată impulsiunii instinctuale neliniştitoare şi permite sentimentelor de neplăcere să reapară de la începutul situaţiei periculoase temute. Astfel se declanşează automatismul principiului plăcere-neplăcere, care realizează apoi refularea impulsului instinctual periculos.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un stat beligerant îşi permite sieşi orice faptă rea, chiar una precum un act de violenţă. Ca şi cum ar vrea să dizgraţieze individul.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele dintre imaginile pe care le întîlnim în visele noastre cele mai incoerente sunt de asemenea rezultatul unei transpuneri. Ignorăm, este adevărat, dacă această transpunere a avut drept obiect o dorinţă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce avansăm în studiul fenomenelor psihice, ne dăm mai bine seama de bogăţia şi de complexitatea lor. La început ni se pare că unele formule simple sunt conforme cu realitatea, dar mai târziu ele se dovedesc insuficiente. Este necesar să le modificăm şi să le perfecţionăm fără încetare.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavii spun că au suferit destul şi că şi-au asumat suficiente privaţiuni, pentru a avea dreptul de a fi scutiţi de noi exigenţe; ca atare, ei nu mai doresc să se supună nici unei necesităţi neplăcute, căci ei sunt şi vor rămâne "excepţii". La unul dintre aceşti bolnavi apăruse chiar convingerea că asupra sa veghează o providenţă specială, care-l scuteşte de astfel de sacrificii dureroase.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formarea supraeului, care atrage spre el tendinţele periculoase agresive, echivalează, ca să spunem aşa, cu instalarea trupelor în locul în care ameninţă răzvrătirea.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diverse cauze determină apariţia caracterelor speciale ale mulţimilor. Prima constă în faptul că individul din mulţime dobândeşte, prin conştiinţa apartenenţei la un număr, sentimentul unei puteri de neînvins, ce îi permite să cedeze unor instincte pe care dacă ar fi singur, ar fi obligat să şi le reprime. El va ceda în faţa acestora cu atât mai uşor cu cât (mulţimea fiind anonimă şi ca atare, iresponsabilă) sentimentul responsabilităţii, care îi înfrânează totdeauna pe indivizi, ar dispărea în întregime. Prin urmare, este suficient să spunem că individul din mulţime se află plasat în nişte condiţii care îi permit să-şi relaxeze reprimarea tendinţelor sale inconştiente.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsensul şi prostia, care au adesea un efect comic, nu sunt resimţite în toate cazurile ca fiind comice (ca şi caracterele care odată ne provoacă râsul, în timp ce altădată dispreţul sau ura). Acest fapt nu arată decât că efectul comic depinde şi de alte condiţii, nu numai de comparaţie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!