Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Rodica Nicoleta Ion

Simțeam cum coboară în noi o ploaie tăcută și rece, venind să prăbușească în noi lumina adunată-ntr-o vară. Înserarea se așeza pe creștetul nostru ca un liliac de mătase, iar pleoapele obosite păreau că-și opriseră zbaterea pentru rememorarea unui timp "X".

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Rodica Nicoleta Ion

O ploaie măruntă, aluneca într-un dans agresiv, prinzându-mă în vâltoarea ei, încovoindu-mi pleoapele, nelăsându-le șansa de a se deschide. Încă mă simțeam obosită.

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Lacrimile unui suflet...

În viața lacrimi-le-s iminente
Se risipesc în voci, fără pereche
Chitara unui gând se aude-n larg,
Pe o nava fără de catarg.
Suntem un vis, nutrind spre-neîmplinire.
Visând, la un crâmpei de fericire
Suntem un semn, o literă de sticlă
De timp, de noi, de noapte, ne e frică
Planăm- un pescaruș în zări murdare
În noi e ploaie, dar e și ninsoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Nori uriași, de o măreție divină, alungau liniștea obositoare a acelei dupăamiezi. Îndepărtat, dincolo de liniștea ochiului, simțeam ploaia bătând ca o aripă în pleoapele timpului.

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Edificii pentru urmașii noștri

Sunt eu firavul fir de iarbă
Ce-a răsărit pe dup-o stâncă
Sau bradul singur care umple
Sufletul nostru e norul rătăcit pe cerul de vară,
Pierind într-o clipă, într-al universului labirint,
Și dulci adieri de vânt îl poartă
Dincolo de lumea știută de noi,
Pentru a nu putea vedea lumina
Ce ne înconjoară trupul pătat de păcate.
În albastru de Voroneț, ne pierdem gândurile
Și visele, rătăcindu-ne în noi înșine pentru ca nimic
Să nu ne mai poată despărți de umbra noastră.
Căci singuri fiind, au termen de viitor,
De existență, de moarte.
Rămânem niște sărmani stânci
Pe care sunt inscripționate date și nume,
Edificii pentru urmașii noștri
Ce vor acoperi cu doliu, trupul golit de noi.

poezie de din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Ploaie de vară

Șerpi de lumină
Coboară ca un voal de mireasă
Peste umerii zilei de jar.
Lacrima cerului, cade sticloasă
În nisipul arzând...
Dansează copacii biciuiți de speranță...
În mine î simt tremurând.
Sandale de frunze
Aleargă cu tunetul-paj...
E-așa întuneric în suflet, în casă,-n oraș!
O rochie albă de ploaie -
Dantele-nvârtindu-se-n cerc
Tresaltă-n tumult
Pe sănii orașului mut.
Doar vântul și ploaia se-aud
Cum urcă sfielnic, transcendent,
Treptele catedralei de lut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Lumina urca peste coamele munților ca o dantelă de pace, care se destramă la cea mai delicată adiere, iar fâșiile perforate și viorii căutau în curgerea lor grandioasă să se unească cu lumea... Dincolo de acest orizont impozant, imaginar, aproape de noi, în noi, exista altul. Și acela din noi se pierdea într-un voal vaporos de impresii.

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

De-ale prezentului...

În vremea în care trăim,
Noi pentru noi suferim...
Cei dragi sunt plecați prea depate,
Bunicii, părinții, în moarte...

În vremuri și timpuri apuse,
Trăim pentru clipele duse,
Apunem în traiectorii uitate
De naștere, viață, de moarte.

Nimic nu ne e amintire,
Iubind, din iubire-nvățăm
Aceeași tăcută iubire
Ce-n suflet și-n gând o păstrăm.

poezie de din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Privesc

Privesc prin fereastra deschisă
Cum se scurge lumina
În adâncul unui ochi de tăcere.
Părul albastru al cerului
Se unduie lin,
Dansul fotonilor
Prinde în vârtejuri de taină
Un zâmbet al unui copil
Care a descoperit un fluture alb.
Surâsul din noi a evadat,
Iar acum suntem un vulcan
În care a încolțit sămânța iubirii.
Curcubeul ascunde ca o sprânceană
Visele noastre,
Muguri și flori,
Flanchează altarul de stele...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Șoaptele pașilor se opriseră pe treptele de la intrare, doar tic-tacul inimii se mai auzea ca un mit pe buzele unui poveștitor, același mit vechi, erodat, dar util, același mit încărcat de înțelepciune, născând suflete frumoase și veșnice.

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Cu fiecare clipă căutam iubirea, fericirea supremă, uitând aceasta se află în gesturile noastre, în sufletul nostru, în noi...

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Pentru sufletul unui artist, arta devine lumina călăuzitoare, prin întunericul vieții.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Rodica Nicoleta Ion

Mandat pentru arest apocaliptic

Mandat pentru arest apocaliptic,
Când diavoli vin înfierbântați și goi
În dansul lor, alene și eliptic,
Să tulbure lumina dintre noi.

Simt mă-ndragostesc (a câta oară?!)
De patima iubirii simt dor!
Și îngenunchi... și-o dulce-nfiorare
Îmi face semn din ceruri cobor.

Genunchi răniți în drum spre mântuire,
Voința transcendent însângerată
Alunecă sub pleoapă... și-n privire
Alți îngeri de sărut mi se arată.

Și tremură pe coapsele-mpietrite
Sărutul unui evadat uman...
Cum?! Plâng în noi aducerile-aminte?!
Tu ma iubești asemeni iar si iar?!

Pe sânii goi s-a-ntunecat deodată
Și simt aceeași patimă carnală.
Aceeași sunt – străină evadată...
Înger de foc, revin seară de seară.

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Vulpașu

Epigramistei Rodica Nicoleta Ion

De este vară cu Rodica Ttot,
Să spun ceva de rău, precis nu pot,
Iar aliate în acelasi job
Pe mine, sigur, mă vor face... zob!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum ne poate sufletul nostru ajuta, dacă, în timp ce el ne duce în infinit, noi ne limităm ne analizăm simțurile și trupul, întrebându-ne cum se va sfârși? Infinitul nu se sfârșește, doar eul nostru coboară totul în banal.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vară fără tine

O vară grea,
o vară cu o altă lumină
în interiorul nostru.
O vară fără tine...
și încă o lumină din noi,
învelită în lacrimi.
Un an lung fără sfârșit, greu,
visuri noi, visători,
ce vom scutura
în inimile noastre,
chiar dacă nu suntem acolo.
Tu pentru totdeauna...
aprinzi încă o lumină
și vocea sufletelor noastre,
iar inimile noastre
vor fi veșnic în noi...

poezie de (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Dar cum soarele izbucnește de fiecare dată victorios, după ploaie, tot astfel, energia acumulată în timpul somnului, îmi dădea forța epuizării unei noi lupte, a zilei de după noapte, a orelor ce se scurgeau în același sens neiertător și grăbit.

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Mâinile mele tremurau ca în fața unui tezaur abia dezgropat, intangibil și cast, unic și relevant... Simțeam că sunt prinsă în acțiunea unui film, eram unicul spectator participând activ la acțiunea în desfășurare.

în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

raza de soare –
lumina din fereastră
oglindă de timp

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Secetă

Pe cer, valuri de foc
Doinesc înserarea...
Pământul - cântec de jale,
Se-adapă din lumina cerului sfânt.
O lacrimă de-ar pica,
S-astâmpere setea
Și s-aline durerea cu sârg!
Fântânile clocotesc,
Bolborosesc lacrimi de suflete
Și săgetează în piept,
Clocotesc rugi și rugul ochiului gol
Se-mpiedică de-o vreme-n nămol.
Sângerii, nopțile sunt brodate cu moarte.
Se-ascunde în tină,
Ca o pedeapsă, seceta.
Sălcii de jar
Coboară în umbre ca o iertare,
Pe pământ-chihlimbar.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Re-creere

Molii în direct,
Croșetând firul vieții
Din care lumina a lăsat răsară
Har și istorii.
Jarul zilei se lasă tors
De timpii lipsiți de conștiință,
Haini, infometați neobosiți ai propriului timp.
În ochiul opac dansează speranța unei noi vieți.
Lumina pătrunde întunericul,
Îl dizlocă de coaja scorțoasă și neagră.
Sub cruci doarme ființa beteagă...
O altă origine se va ivi de sub timpii
Măcinați și vulgari,
Roși de tăcere și cari...
Devenim molii propriului nostru timp,
Croșetându-ne moartea
Cu migală, conform unicului plan divin.
Nu plagiem! Nimeni nu ne va plagia.
O autopsie ne va dezvălui
Limitele în care se încadrează
Propria moarte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook