Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

David Boia

OZN

Dintre enigme aspre și severe
Apare statura unui mister
Înveșmântată în cai putere
Să nu trădeze, eu mai sper.

Venit la noi de nu știu unde
Din cosmosul străin și vid
De pe planetele rotunde,
Multicolor în zborul lui perfid

El poartă-n pântece hibrizi
Inteligenți peste ștachetă,
Când îndrăzneți și când timizi
Ca cei crescuți în eprubetă

Călător în timp și spațiu,
Stăpân pe cosmos și destine
Mânat de pofte și nesațiu,
E posesor de energii divine

Răsar din navă androizi
Deschid ferestre peste timp
Îndemânatici și rapizi,
Parcă ar fi zeii din Olimp.

poezie de (21 octombrie 2013)
Adăugat de anca petruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

David Boia

Salvare

Neverosimile tăceri
umplu spațiul dintre stele
amplificând enigme
nepământene liniști
transpuse în necunoscute
completează cu goluri
universul imuabil
la cheremul timpului
pierdut în spațiu
și a spațiului uitat de timp
în dimensiuni haotice
ale unui infinit indefinibil
și toate aste de peste ere
nu se mai știe câte
nici peste câte epoci
va să fie a doua
venire mesianică
urmată de altă geneză
pe trasee incognoscibile
ca să salveze existența.

poezie de (13 mai 2021)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nano-introvertire

Trăiesc în interiorul unui spațiu...
... din carne, țesuturi și oase

Aflat în afara altui spațiu...
... din cărămizi, mortar și ferestre

Descopăr că mai există un spațiu...
... din pământ, copaci și cer

Peste care se așterne alt spațiu...
... de stele planete și aștrii

Dincolo de care se află un spațiu...
... de necunoscut, neprevazut și... apoi

Dar mai bine mă întorc în spațiul...
... ce găzduiește Enigma din noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Dinspre trecut

Dacă privești
Mai adânc în trecut
Poți vedea statura
Lui Moise cel scos din apă
Cu tablele legii
Ca un miraj
Rătăcind
Peste pustiul Sinai
Dacă privești
Mai atent în timp
Vei observa chipul
Lui Samson
Cel mai puternic
Dintre pământeni
Luptând pentru poporul său
Dacă cercetezi
Și mai cu atenție
Îl vei putea vedea
Pe Iisus cel iubitor de oameni
În ipostaze divine
Sacrificându-se pentru oameni
Pe crucea suferinței.

poezie de (6 iulie 2021)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Daniel Vișan-Dimitriu

Tu cine ești?

Ești doar o frământare a timpului uitat,
sau ești zeița care nicicând n-a abdicat
și-a zeilor putere spre oameni o îndrepți,
trasându-le cărarea ce-i duce la cei drepți?

Ești o închipuire, ești nimfa din păduri,
doar o hamadriadă ce, uneori, te-nduri
să ieși din lumea-ți verde, din casa ta de vis,
spre-a netezi cărarea ce duce-n Paradis?

Ești poate un oracol, ce-apare din vechimi
cu soarta mea în mână: abisuri, înălțimi,
înscrisuri ne-nțelese, pe-un pergament de timp
mesaj din alte vremuri, venit de prin Olimp?

Fiica neștiută a unei energii
ce-n viața pământeană, cu ai naturii fii,
a fost însărcinată, de la pămînt la cer,
cu viața ce apare din marele mister?

Ești marea mea-ntrebare, ești o minune azi,
iar dacă ești venită din cer sau dintre brazi,
din marile legende sau, poate, din povești
și vrei să-mi fii iubită, răspunde-mi: cine ești?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Munții

Sunt uriașii din vechime,
În vechi scrieri pomeniți
Ei, cei dintâi la înălțime
Peste vremuri neclintiți

Privesc munții cu nesațiu,
Ancorați în timp și spațiu
Pentru mine munții-s sfinți
Îmi sunt frați, dar și părinți

Sunt falnici și misterioși
Îmi sunt dragi dar și strămoși
Tainici, majestuoși sau duri
Ascund enigme prin păduri

Dețin, comori adânci și reci
Prin codri, peșteri sau poteci
Transmit, o stare pozitivă
Din orișicare perspectivă

Acolo-n munți, trăiesc ițanii
Popor robust, bătrân de zile,
Frați de cruce cu ciobanii,
Chiar și-n condiții dificile

În lumina aștrilor stelari
Admir, munții milenari
Am o patimă și un crez,
Deapururi, cu munții votez.

poezie de (12 martie 2013)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dragostea ne face pe toți egali; ea spulberă distanțele dintre prinți și cerșetori, dintre bogați și săraci, dintre timizi și îndrăzneți, dintre inteligenți și proști etc.

aforism de din Dicționarul dragostei (2011)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

De familie

M-am pierdut azi o zi-n imagini pe facebook
Așa când rar te-nalți cu suflet altissimo...
M-anin cu drag de-o poză de-al meu un mic Massimo,
Fragilul fiicei ce-am, născut suav de "look".

Și nu e singur el, că-s gemeni, doi deodată,
În cald de falduri roz, cu-albastru de deochi.
Îmi prind privirea-n pâclă că lacrimi am în ochi
Vrăjit de-un basm "on line", cu un băiat și-o fată.

Sunt peste spațiu, strâng în brațe-o mică Eva
Ce mă aduce-n gând la vis când așteptam
La porți, ferestre, garduri -c-accesul nu-l aveam-
Și iar mă-ntorc din timp, privesc vrăjit Maeva.

Îs gelos că nu-s Patrick, nici Paula, Simona
Nici Daniela nu-s, copilul meu și mamă...
Păcat că timp și spațiu în apoi nu se destramă...
Rămâne cap să schimb și să întorc timona.

Sunt doar un mesager de simțuri și urări
La cine vieți a dat... și-un pic din ce-s din mine
Și la cei noi veniți, celeste de destine...
Felicitări Simon, la toți dragi... Sărutări!

poezie de (28 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Potopul

azi râuri de lavă erup din neant
și plouă cu ghețuri
și soarele plânge pe cerul galant
cu lacrimi de cețuri

și clatină zări cu nesaț meteori
plutind printre ele
și munții și marea ascunși după nori
se spală cu stele

în jur avalanșe de spațiu și timp
și Tu ești departe
și zeii sunt duși fără dram de Olimp
în cârcă de moarte...

și iar Infinitul te strânge în chingi
de taină și dor
ești ultimul Om care poți să-l atingi
cu primul fior

din care vor naște constante mai noi
ce sorb energii
din găuri mai negre și hăuri mai moi
și Oameni mai vii...

poezie de (21 iulie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un vis din viitor

Visez un timp mai bun și mai frumos
își întindă peste noi mantia,
În care să domnească armonia-
Când împăcați vom fi și sus și jos!

Acesta-i Raiul lumii ne-ndoios,
Ce l-a văzut cu ochii săi, Maria;
Visez un timp mai bun și mai frumos-
își întindă peste noi mantia!

Dar poate că atunci va fi Hristos,
Stăpânul peste tot, iar omenia,
Va fi din nou acasă-n România,
Când vremea va dospi un nou prinos-
Visez un timp mai bun și mai frumos!

poezie de (17 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Neagu-ScanteianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Chipuri efemere

Imagini adânci de săgeți
Dublate subtil sau diforme
Trase în foi de cei exegeți
Seduse și prinse în forme

Treceri prin locuri cu miză
Înălțări în stol de plăceri
Prestate în jocuri cu miză
Compuse din drag și dureri

Severe ispite din poluri
Dau buzna cu arme de soi
Străfulgeră în vid și în goluri
Izbesc cu sentințe în noi

Iubirea renaște ardentă
Ca visul de soi din cenușă
Apare în praguri stridentă
Ne bate și strigă la ușă

Străpunge în ordine planuri
În veacuri de jind efemere
Din scâncet înalță elanuri
Croiește cu mintea repere

Iscă voit furori caudine
Împotmoliri prin idiom
Nelămurit nimic în sine
Nu se înțelege om cu om

După criterii de efect
Trecând complice peste plai
Urmând trasee circumspect
Se perindau tot mai dihai

poezie de (21 mai 2016)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cei doisprezece (extras din Saga lui Gösta Berling)

Noi suntem grupul străvechi al celor doisprezece din poem,
cei care care traversează veacurile.
Eram doisprezece când am guvernat lumea din vârful Olimpului acoperit de nori
și tot doisprezece când trăiam, ca păsări, în coroana verde a lui Ygdrasil.
Oriunde se îndrepta poezia, acolo o urmam și noi.
N-am stat noi, doisprezece bărbați puternici, în jurul mesei rotunde a lui Arthur
și n-au mers doisprezece paladini în marea armata a lui Carol al XII lea?
Unul dintre noi a fost Thor, altul Jupiter, așa cum orice om ne cunoaște și azi.
Splendoarea divină se simte sub zdrențe, coama leului sub blana de măgar.
Timpul nu ne-a tratat neprietenește, dar când noi suntem acolo,
o fierărie devine Muntele Olimp și scutul cavalerului o Valhala.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Minunata calatorie a lui Nils Holgersson prin Suedia" de Selma Lagerlöf este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.50- 6.99 lei.
Corneliu Neagu

Timp peste timp

Revine în cuget un gând călător
și timp peste timp aleargă-napoi,
copilul din mine mă prinde din zbor,
pe aripi de vis plutim amândoi.
Din tolbă descarcă povești minunate,
cu straie purtate cândva în trecut,
în lada de zestre a minții păstrate,
închisă ermetic c-un dor convolut.

Tărâmuri pierdute revin în tăcere
cu dulci amintiri desfăcute ad-hoc,
din traista țesută în ierni austere
cu jarul rămas pe tăciunii din foc.
Mă văd alergând pe pășuni nesfârșite
prin iarba crescută cu firul mănos,
picioarele goale, cu rouă stropite,
întorc, peste vreme, poteca pe dos.

Ajung lângă râul cu unde rebele,
jucând grațios peste pietre-argintii,
pe bolta senină tu treci printre stele,
m-așez lângă mal așteptând să revii.
Dar gândul se rupe în umbrele sure
ajunse din sobă pe albul tavan,
ca-n jocul bizar de pe cer să te fure,
când treci printre astre în mitic rădvan.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Iubire ca-n vis

Se făcea că cerul suia simultan cu noi,
Printre miliarde de quasari cantautori
amplifice iubirea noastră cosmică
Într-o îmbrățișare de idile gigantică
Concomitent cu senzația vie de iureș
Triam viitorul în energii dezinvolte,
La propriu și cu senzorii pe automat
Doar noi existam ca ființe multiple
Peste tot cât se pretează eternitatea,
Sunt infime și notorii fazele limitrofe
Când noi trepidam la unison în etern,
Pulsând pasional din inimi gigantice
Progresiv am cuprins total universul
Și l-am devansat în statură continuu
Încât a rămas mărginit mai pe urma
Unui resentiment apoteotic, dar uman
Resemnat cu statura nouă de-o potrivă
În raport cu spiritul afectiv imprimat,
Pe unele itinerare realmente nepătrunse
În clipa de apogeu depășirăm infinitul
Acum suntem peste rațiunea de a fi
La propriu, în context sinoptic de iubire.

poezie de (30 septembrie 2014)
Adăugat de anca petruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Angelica Ioanovici

Trimite-mi o zi

Trimite-mi o zi în care să vin,
O zi din lumești calendare
Pe unde iubirea nu moare
Și este un vers din destin.

Trimite-mi o poartă prin care să trec
Ușor ca-ntr-o veche poemă,
-mi pun din iubiri diademă
Și șal de lumini, mitul grec.

Deschide-mi încet o fereastră,
Va fi între spațiu și timp
Și zeii vor scrie-n Olimp,
Legende cu dragostea noastră.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Poem persistent

Viziunea-i trece de praguri
Depășind bariere și limite
Limbajul lui ofertă vitală
Valabil în cazuri multiple
Călător în timp și spațiu
Poem ce revelă eternul
Cu tendințe expansioniste
Cu fața luminată de voință
Până la instanțele supreme
Când poate deveni periplu
Actual în variantă veșnică
De durată oricât de infinită
Prin orizonturi cu extensii
Și fraze cu sensuri infinite
Se duce mult peste veacuri
În tumultul mai multor ere
Pildă plastică pentru urmași
Simbol pentru cei ce vin
Trăind mai multe realități
Din secvențe proverbiale
Cu aură energetică forte
După chipul autorului său
Cu sarcină simbolică forte
Escaladând starea de rutină
Și asta în mod concomitent.

poezie de (7 octombrie 2015)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Vis de eternitate

Insist pe un sentiment ilustru
Dincolo de existența terestră,
Urc în eter cu speranța de-a valma
Deschid ferestre ferecate-n vid,
Ca să transform eterul în etern
Dau iama în temeiul infinitului,
Ca să intru prin taina edenului
Undeva sus prin al nouălea cer,
Vreau să selectez programul vieții
Doresc acces în viața veșnică,
Existențe departe în sferele înalte,
Puse printre repere sacre de lumină
În spațiul virtual, dincolo de răscruci
Când speranța în sine devine reală
Prin taina adevărului născut din duh,
Apare deschidera firească a porților
Spre intrarea in taina vieții perpetue,
Universuri multiple se succed în spirală
După acele principii profund divine
Aici suprarealul trăiște în sine de faco
Dăinuind prin prezența marelui demiurg
Peste priceperea minții umane de iure.

poezie de (11 iunie 2013)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Albatros în zbor

În zborul tău spre orizonturi neștiute,
Tu te înalți suprem peste oceanul planetar,
Stăpân peste furtuni și naufragii absolute,
Peste comori nemaivăzute, ascunse de corsari.

Ca și un zeu veghezi corăbierii lumii,
Precum Poseidon din templul de pe Olymp,
Sfidezi abisul negru al mării și-al furtunii,
Taifun apocaliptic, venit de peste timp...

Ca visele omenirii, tu poți să zbori oriunde,
Tu poți să faci ca ziua de azi să pară ieri,
Doar zborul omenirii pornește spre niciunde,
Și ajunge-n orizonturi, ce duc spre nicăieri.

De la un pol la altul aprinzi lumina lumii,
Al mării nesfârșite, semeț cuceritor,
O cruce se înalță din mijlocul furtunii,
Un înger al speranței, un albatros în zbor...

poezie de (8 iulie 2018)
Adăugat de MarianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Ex nihilo

Fenomen transcendental
Ipotetic sau metafizic
Insolit peste măsură
Cu aspect exhaustiv
Mai înainte de timp
De materie și spațiu
Atunci când infinitul
Din proprie inițiativă
Pe un trend intensiv
S-a comprimat enorm
În propriul sistem
Asimptotic în structură
Devenind singularitate
Dincolo de simțiri
Departe de percepții
Anevoios de tradus
Și mai greu de definit
Simptomatic de neînțeles
Născând prin explozie
Posibil cu har divin
Acest univers bizar
Un mit arhiplin enigme
Nimicul era eterul
Eterul era eternul
Eternul era divinul
Cu energie infinită
Nesfârșit în devenire
Cu siguranță reversibil.

poezie de (6 septembrie 2016)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Amintiri din viitor

Am sărit peste coarda sensibilă a minții,
Am trecut peste bariera impusă în spațiu,
Am depășit între timp viteza luminii,
Am spart dictatura timpului prezent,
Am colonizat acele galaxii ascunse,
Am cucerit microcosmosul și macrocosmosul,
Am călătorit în timp prin găuri de vierme,
Am depășit orice imaginație a minții umane,
Materia este la cheremul nostru acum,
Plutim nestigheriți prin universul nostru,
Trăim într-un spațiu multidimensional,
Dar cu viața spirituală suntem la pământ,
Așa că eu implor asidduu divinitatea
ne acorde o minimă șansă, una infimă....

poezie de (14 februarie 2013)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
David Boia

Copiii universului

În proză sau în vers
Despre univers
Pot zice că-i pervers
Alte ori invers

Câte stele muribunde
În galaxii rotunde
Peste tot și peste unde
Universul le ascunde

Multiplică taine
Ascunse sub haine
Bizare sau faine

Apoi din loc în loc
Fără echivoc
Se nasc stele de foc

Din ample ecuații
Formează constelații
Peste generații

Din constelații mii
Formează galaxii
Cu alură de copii.

poezie de (8 ianuarie 2018)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook