Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cele două cămile

Într-un deșert, două cămile-și poartă-o povară,
Negândind la sfârșitul greutății ce-o cară,
Una-i cu zahăr și greu ea se-mpotrivește,
Pe când cea cu textile în ritm zburdalnic pășește.

Ajunse la râu, pornesc să-l străbată,
La prima, zahărul se topi și fu ușurată,
A doua-i împovarată de apa-mbibată
În textila ce-o trage și-o-neacă pe dată.

Morala: Aparențele pot fi înșelătoare, rezultatul final dând valoare omului.

fabulă de
Adăugat de Mirela LascărSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Paulo Coelho

Să păstreze aparențele... de ce-o fi fost lumea atât de preocupată de aparențele ei?

în Unsprezece minute (2003)
Adăugat de vaveSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba portugheză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Pt.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Alchemist Hardcover" de Paulo Coelho este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -120.99- 76.57 lei.

Noroc!?

E noroc? E poate-o realitate
Când vezi corăbii scufundate
Sau flori care-s de mult uscate?

Pe o corabie plutind
Te uiți la cerul cel senin
Și te gândești... de unde oare atâta noroc?
Să poți treci printr-un deșert, dar fără foc?
Noroc!?
Și unde-i natura cea strălucitoare?
Unde-s reflexiile amețitoare?
Să treci printr-un deșert fără știi că-i el?
E ca și cerul cel senin deasupra mării,
Unde-s furtunile care te dau uitării?
Unde e frica ce-o simți și spui că-i greu?
Unde-i povestea ce-a murit o dată cu trecutul său?
Noroc!? Nu e sfârșitul tău?

poezie de din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza CotovanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Autocritică

Severi, impetuoși și moraliști,
Nimic nu vrem a fi cruțat,
Dar când defectele ne fac învinși:
- O, Doamne, morala de ne-ar fi salvat...!

epigramă de
Adăugat de Mirela LascărSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ritm șters

Azi... nimicuri mă strivesc
un februarie lipsit de vers
lovește cu ceața în mine,
cârpesc locul cu o ploaie deasă
căzută din senin
și încerc caut un folos
dar mă zdrobesc în poezii..
Un ritm pierdut
din când în când
mă îmbracă într-un frac,
e greu pe umeri
și caut prescurtare
de-acolo mă cațăr peste lume
să pot să strâng
un singur zâmbet..
Esența să o-nchid într-un final
neîncurcat în silabe.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce-o să faceți cu milioanele într-un oraș mort? Ce-o să cumpărați, cu banii grămezi? La ce-ți folosește un Lamborghini când n-ai o autostradă? De ce să ai o vilă într-un cartier sufocat de inundații?

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Exercitii de echilibru" de Tudor Chirilă este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -34.95- 24.99 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Ștafeta

Bătaia, se zice, e "ruptă din Rai",
așa c-am aflat unde crește
și, iute, mă-ntreb: o fi bine s-o dai
ștafetă la cel ce-o primește?

De ce zic "ștafetă"? Păi, mie mi-e clar
că cel ce-o-ncasează, săracu',
o dă mai departe ca, într-un final,
bătaia s-ajungă la Dracu.

Acel ce-o transmite e-un biet mesager
ce face, cu trudă, naveta,
carându-și prin viață "ruptura" din cer
și dând moștenire "ștafeta".

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimpurile

Sunt surori, dar nu-și vorbesc.
Câte două se-ntâlnesc,
Patru sunt la numărare,
Ȋntr-un an cu frig și soare.

Prima e plină de flori,
Aranjate pe culori,
La rever cu mărțișoare,
Cu mieluți ce pasc în soare.

Ce-a de-a doua-i luminoasă,
Cu soare sclipind pe casă,
Cu lungi drumuri către mare
Și cu nopți fără răcoare.

Cea de-a treia vine-apoi
Când rămân copacii goi,
Dar când strângem în cămară
Ce s-a copt întreaga vară.

Când a patra o să vină,
Strada va fi o vitrină
Cu copaci împodobiți
Și cu nea acoperiți.

Prima este primavara,
Ați ghicit, a doua-i vara!
A treia, sigur, e toamna,
Urmată de zâna iarna!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intrebarile de ce?" de Simona Epure este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 20.99 lei.
Ion Ruse

Povestea vieții

Spre deal, micuța cărăruie,
De la o vreme-i o povară,
Nu pentru junele ce-o suie
Ci pentru moșul... ce-o coboară.

epigramă de din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lui Plutos

O, Plutos, eu îți dau, deșert, chimirul meu,
Să pui arginți în el, la șold să-l porți mereu.
El și deșert e greu. Dar - ce grozav destin! -
Când e deșert, atunci mai greu e decât plin.

epigramă de din Râsul lumii la români (2010), traducere de Petru Cărare
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian se încruntă și o privi nedumerit. Ea-și retrăsese brusc, tocmai acum, în final, toate acuzațiile? Îl considera nevinovat și renunțase la sancțiunile solicitate? Oare ce-o determinase procedeze astfel, tocmai acum, în final?! Ce-o influențase? Cumva... domnul Doru Dragoste?! Neînțelegând ce se petrecuse, îl auzi din nou vorbind pe fostul său profesor de istorie...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Ruse

Povestea vieții

Spre deal micuța cărăruie,
De la o vreme-i o povară...
Nu pentru junele ce-o suie,
Ci pentru moșul... ce-o coboară.

epigramă de
Adăugat de Ion RuseSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iată unul din marile adevăruri sub soare: aparențele pot fi înșelătoare!

aforism de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Vulpea și câinele (Fabulă)

Vulpea roșcovană, supărată ca de o povară,
Da târcoale codrului într-o foame-amară,
Vede ea un câine cu un trai îmbelșugat
Și-l întreabă așa pe cel invidiat:

- Cum de-arăți așa prosper, vecine?
- De te miri, știi că o duc bine,
Că stăpânul mă hrănește cum se cuvine,
Eu, de-ai fi supusă, te-aș lua cu mine!

Ea se-ncântă de-așa trai de viță bună,
Dar când vede a amicului urme de zgardă,
Nu regretă o așa viață piardă.
- Nu, mersi, eu prefer foamea nebună!

Libertatea, demnitatea-i giuvaer
Când comfortul te "închide" într-o za de fier.

Morala: Libertatea nu are preț.

fabulă de
Adăugat de Mirela LascărSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Animalele nemulțumite

Ursul își deplânge soarta, având visul de-a avea coadă,
Crocodilul, din porniri frivole, își dorește blană,
Câinele vrea iar libertate și chiar aripi nu cadă,
Iar pisica melomană, fără voce, parcă ar avea o rană.

Astfel stau și-și plâng de milă cele patru dobitoace,
Fără nicio mulțumire de-al lor pașnic trai,
Negândind că-n lume altul de durere poate zace,
Este cert că-n noi veghează pentru toți o stea din Rai.

Morala: Mulțumește-te cu viața ta, deoarece a altora poate fi mai nefericită!

fabulă de
Adăugat de Mirela LascărSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lupul rănit și capra

Un lup, zăcând rănit în iarba verde,
Rugă o capră ce pe drum trecea:
- Te rog mult, de vrei a m-ajuta,
Tu un prieten nu vei pierde!

Capra socoti că, de-l va scăpa,
El pe ea, fără milă, tot o va mânca:
- Nu cred c-al meu prieten tu vei fi,
Așa că, la greu, eu te las pe tine și bine-mi va fi!

Morala: Nu avea încredere în oamenii ticăloși!

fabulă de
Adăugat de Mirela LascărSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Nebuni de viață

Într-un sfârșit de primăvară doi tinerei se-ndrăgostesc,
Nebuni de viață, rupți de lume, uzi leoarcă-n ploaie povestesc
De dulcea lor copilărie, de șirul lungi de amintiri
Mucând cu saț din fericire în seara primei întâlniri.

Dar clipele trecură-n grabă, iar ei în noapte-mbrățișați
Plutind sub teii dați în floare, amețitor de-amorezați
Își iau sfios la revedere, dar necrezând nici ei ce spun,
Privindu-i lunii întristarea mai stau vreun ceas sub un alun.

De mână strânși nu-și iau privirea, iar unul altuia-și zâmbesc,
În scurtul timp și-au zis romane, dar maratonul nu-l opresc,
Și ploii-i place când iubirea se lasă dusă de-al ei val
Oprindu-și stropii și-ascultând-o își trage ancora la mal.

Ce lungă noaptea le părură... ce dor în pernă clocotea...
Fiorul dragostei supreme în piept năvalnic năpustea,
Povestea prinde rădăcină când două suflete iubesc,
Niciun taifun nu poate-ntoarce locomotiva ce-o pornesc.

poezie de din Tangoul viselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Nebuni de viață

Într-un sfârșit de primăvară doi tinerei se-ndrăgostesc,
Nebuni de viață, rupți de lume, uzi leoarcă-n ploaie povestesc
De dulcea lor copilărie, de șirul lungi de amintiri,
Mușcând cu saț din fericire în seara primei întâlniri.

Dar clipele trecură-n grabă, iar ei în noapte-mbrățișați,
Plutind sub teii dați în floare, amețitor de-amorezați
Își iau sfios la revedere, dar necrezând nici ei ce spun,
Privindu-i lunii întristarea mai stau vreun ceas sub un alun.

De mână strânși nu-și iau privirea, iar unul altuia-și zâmbesc,
În scurtul timp și-au zis romane, dar maratonul nu-l opresc,
Și ploii-i place când iubirea se lasă dusă de-al ei val
Oprindu-și stropii și-ascultând-o își trage ancora la mal.

Ce lungă noaptea le părură... ce dor în pernă clocotea...
Fiorul dragostei supreme în piept năvalnic năpustea,
Povestea prinde rădăcină când două suflete iubesc,
Niciun taifun nu poate-ntoarce locomotiva ce-o pornesc.

poezie de din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prima dată

când ajunge într-un studio
nici el nu știe cine-i
nici el nu auzise de el
și a ajuns premier
prima dată era atât de neînsemnat
încât nu au vrut să-l arate
camerelor de luat vederi
era atât de mic și neînsemnat
nu avea nimic strălucitor
trăgea partidul în jos
a fost extras de la o primărie
pentru mandatul de premier
prima dată când a apărut
la televizor s-a întrebat
și el cine-i și ce face acolo

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
dragoste (vezi și iubire)
Dragostea este un coș cu un mâner atât de greu, încât numai două persoane reușesc să-l care, însă are doar un mâner; când unul, când celălalt îl cară.

definiție de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fie ce-o fi

(apoi și la urma urmei)


clipa lasă urme-n inima omului
precum semințele căzute-n deșert
încolțite-n adierea de ploaie

într-un decor de pictori trăzniți
pe o pânză de corăbii pusă-n rol de broderie
tu cu gândul dus în stele te-ai împuns în Poezie
într-un răgaz de suspin
o ramură de măslin
înflorit

Colecționarului i-am promis un tablou
cu portretul femeii cu cercel de scoică

pianul care nu există, jumătate pian și jumătate clavecin
l-am cumpărat de la un vecin,
marea era in reflux
femeia ieșise culeagă scoici
pe plaja unei mări
cu flux și reflux

apoi și la urma urmei
important este nu ne pierdem
și să ne ținem de cuvânt
din aer
din vânturi
dintr-o flacără de joc
poate chiar din nimic

o clipă de Lumină se întinde peste-un an
într-un port al veșniciei

un țiuit ca de greier
se joacă prin creier
evident o iluzie
ceva introductiv
de motiv
sau altceva

fie ce-o fi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook