Străinul își făcuse apariția cam pe la începutul lunii februarie, într-o zi geroasă, cu vânt șfichiuitor și cu ninsoare deasă de altfel ultima din anul acela. De la gara din Bramblehurst o luase pe jos, tăind drumul peste câmp. Într-una din mâinile-i vârâte-n mănuși groase purta un geamantan mic. Era înfofolit din cap până-n picioare, iar marginea pleoștită a pălăriei de fetru moale îi ascundea în întregime fața, făcând săi se vadă numai vârful lucios al nasului, zăpada i se adunase grămadă pe umeri și pe piept și-i împodobea geamantanul cu o creastă albă.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre început
- citate despre zăpadă
- citate despre vânt
- citate despre picioare
- citate despre ninsoare
- citate despre nas
- citate despre gări
- citate despre ger
Citate similare
Peste zi, străinul ieșea foarte rar din casă, dar pe la asfințit obișnuia să se plimbe, înfofolit din cap până-n picioare, ca un balot, fără să-i pese dacă afară era cald sau rece; alegea întotdeauna cărările cele mai singuratice și mai umbrite. Ochelarii lui cât roata și sinistra-i față bandajată, care se iveau de sub marginea lată cât o streașină a pălăriei, răsăreau uneori pe neașteptate din întuneric, băgându-l în sperieți pe vreun muncitor care se întâmpla să treacă în drum spre casă.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre întuneric, citate despre superlative, citate despre singurătate, citate despre plimbare, citate despre ochelari sau citate despre muncă
Necunoscutul își acoperise partea de jos a feței cu o bucată de pânză albă un șervet al lui - care-i ascundea cu totul gura și maxilarele; din această pricină, vorbea înăbușit. Pe deasupra ochelarilor albaștri, fruntea străinului era acoperită de un bandaj alb. Un alt bandaj îi învelea în întregime urechile și nu-i lăsa liberă nici o păticică din figură, afară de nasul ascuțit, de un roșu aprins, care lucea cu aceeași intensitate ca în clipa sosirii.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre alb, citate despre urechi, citate despre roșu, citate despre libertate, citate despre gură sau citate despre albastru
Străinul înșira sticluțele pe dulap, pe cămin, pe masa de lângă fereastră, pe jos, pe raftul de cărți, pretutindeni. Farmacia din Bramblehurst nu se putea lăuda nici cu jumătate din sticlăria expusă acolo. Era un spectacol cât se poate de interesant. Coș după coș se ușura de încărcătura lui, până ce toate au fost golite. Masa din mijlocul odăii dispăruse sub un morman de paie. Afară de sticle, singurele obiecte care s-au mai ivit din coșuri au fost o serie de eprubete și o balanță împachetată cu grijă. Și culmea! de îndată ce a isprăvit cu despachetatul, străinul s-a dus la fereastră și s-a apucat să lucreze, fără să se sinchisească de muntele de paie, de focul care se stinsese, de lada cu cărți rămasă afară, sau de restul bagajului care fusese cărat sus.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre munți, citate despre laudă, citate despre foc, citate despre farmacie sau citate despre cărți
Îl văzu pe străin înfundat în fotoliul din fața căminului. Părea că moțăie; capul bandajat îi alunecase pe umăr. Odaia era luminată doar de reflexele roșiatice ale flăcărilor. Cu puțin înainte, hangița aprinsese lampa din sala hanului și era încă orbită din pricina luminii; în fața ochilor îi jucau pete roșii și totul îi apărea învăluit în umbră, cu contururi nedeslușite. Totuși, o frântură de secundă i se păru că omul din fața ei avea o gură enormă, căscată, o gură monstruoasă, care-i înghițea toată jumătatea de jos a feței. Fioroasă vedenie: capul bandajat în alb, cu ochelarii aceia lugubri, sub care se căsca o gură neagră imensă... În aceeași clipă însă, străinul tresări, se îndreptă în fotoliu și-și duse mâna la față. Hangița deschise larg ușa, pentru ca lumina să pătrundă în cameră. Acum putea să-l vadă mai bine: în locul șervetului își aplicase fularul peste obraz. Totul fusese doar o nălucire.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre secunde, citate despre ochi, citate despre negru sau citate despre mâini
Fără știrea hangiței, circula un zvon legat de oaspetele de la han: anume, străinul ar fi un criminal care s-a înfofolit în halul ăsta ca să scape de justiție, înșelând astfel ochiul poliției. Dar nimeni nu auzise ca pe de pe la mijlocul sau sfârșitul lui februarie încoace să se fi petrecut vreo crimă mai serioasă.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre știri, citate despre sfârșit, citate despre polițiști sau citate despre justiție
Vremea din capitală
În februarie, cald și bine
Soare peste București
De zici că vara vine
Oriunde în jur privești.
Toamna nu mai este toamnă,
Deși frunzele au căzut...
Primăvara e cam iarnă
În aprilie, ninsoare am văzut.
Vara a rămas vară,
Dar n-ar fi culmea oare
Când ieșim afară
Să vedem ninsoare?
Cu vremea din capitală
Nu prea știi ce să faci
Ea te cam bagă în boală,
Așadar, cum te îmbraci?
Acum e soare pe Cer
Mai târziu, vânt, ploaie.
Mâine frig și ger
Poimâine, vreme de baie!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (15 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre toamnă
- poezii despre vânt
- poezii despre viitor
- poezii despre promisiuni
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre ninsoare
- poezii despre medicină
- poezii despre iarnă
Zmeul și nunta
Lui Pompiliu Borș
Treceau dincolo Prutul
Numai păsări în zbor.
Numai păsări înot.
Numai
Umbra visătoare și tristă
A lunii pe valuri trecea.
Și, dus de vânt,
Dus de vânt,
Dus de vânt,
Zmeul copilăriei
Iscălit cu numele meu
În litere noi, colțuroase,
Aduse de vânt,
Aduse de vânt.
Neamuri din Cot, din Miorcani,
Pe celălalt mal
Deasupra zmeului se aplecau
Citindu-l cu lacrimi în ochi
Ca pe-o scrisoare trimisă
Din cea mai adâncă urgie,
Din iad. Coborau rude
Pe celălalt mal mai apoi
Să asculte muzica
Ce la nunta mea cânta.
Nu au văzut,
Nu au putut desluși
Chipul miresei.
Poate că nici nu
Existase mireasa cândva.
Poate că era numai
O plăsmuire imaginară a mea,
Albă și minunată,
Albă și minunată,
Albă și minunată.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nuntă, poezii despre zbor, poezii despre muzică, poezii despre înot, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre superlative, poezii despre scrisori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
De jos, din marginea satului, ruinele unei cetăți romane le spuneau din ce viță își trag neamul; iar în fața lor, peste zăvoaiele de plopi și sălcii de pe malul Dunării, se întindea câmpia, pe care, cu trei sute de ani înainte, Mihai Viteazul, spărgând duiumul oștilor turcești și, ca o vijelie năprasnică, spulberând steagurile verzi de pe pământul țării lui, gonea dâra de sânge și de turbane risipite până-n văgăunele Balcanilor.
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Desa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țări, citate despre verde, citate despre sânge, citate despre sat, citate despre drapel, citate despre armată, citate despre Turcia sau citate despre Pământ
recunosc bucata împăturită de voință din anul trecut
o ridic imediat de jos, o ghemuiesc cu forța în mine,
ea sare direct în picioare și o luăm la fugă,
o gură enormă de aer face schimbul cuvenit cu un ceas mic
pe contrasens
ora de joacă nu mai are nimic împotrivă,
din ochiul lunii eliberez spectacolul
Daniela Toma în din vol. Ochi de lună, Editura Universitară, 2021
Adăugat de Daniela Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trecut, citate despre ore, citate despre jocuri, citate despre forță sau citate despre ceas
Nebun de fericire
-E februarie acum și-i frig, femeie
Și lotușii din lac sunt morți, au înghețat!
Că-i iarnă și pământu-i altfel nuanțat,
În păr aș vrea să-ți prind boboci, uscați, de teie
Și trupul să ți-l încălzesc cu o scânteie
Din jarul ce în mine, iar l-ai ațâțat!
E februarie acum și-i frig, femeie,
Și lotușii din lac, sunt morți, au înghețat!
..........................................................
Aproape cerșetor, el bluza îmi descheie
Și-un gest cu degetul pe buze a schițat,
Sfidând tăcerea frunzei, vântul înălțat,
Nebun de fericire-n șoapte mă-ncondeie:
E februarie acum și-i frig, femeie!
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre păr, poezii despre nebunie, poezii despre moarte, poezii despre lotuși, poezii despre gheață sau poezii despre frunze
Încotoșmănat cu pălărie, palton, mănuși și șal la gât, ciudatul călător apăru deodată în ușă, nerăbdător să-și vadă bagajele. Tot pregătindu-se să ajute la căratul bagajelor, hangiul se cam întinsese la vorbă. Străinul ieși în capul scării, fără să observe câinele care adulmeca picioarele hangiului cu un aer plin de încântare.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre câini, citate despre ajutor sau citate despre aer
Era odată, la marginea unui drum umblat, o fântână, și lângă fântână ședea jos o babă, ghemuită pe niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!"
începutul de la Calul dracului de Ion Luca Caragiale (1909)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre drumeție sau citate despre călărie
Basmul vieții
Din tot ce arde purpuriu sub pleoapa lunii,
ce cratere te fură cu surâs de jar?
Din tot ce zboară peste fusul rătăcirii,
ce pânză te răpește în rotirea bucuriei
ca-n palatul de cleștar?
Cum se așterne vremea-n piept, nectar?
Din ninsoare, face aerul curat hotar.
Fulgii plutitori dansează-n gând?
E iarnă, dar nu-i timpul de îngheț pentru privire.
Câtă bucurie! Te-aud și tăcând!
Vremea întâlnirilor de sens învie?!
Topește dragostea zăpada separării de cuvânt.
Vezi? Prezentul-i dar sublim de alb în gene.
Lumina mea, ce-ai împânzit cercetător simțirea,
pentru a radia din creștet până-n tălpa stelelor nemărginirea,
pentru tine, din culesul roadelor, ce vrei?
Trec anii, la urechea inimii cercei, podoabă peste vreme,
noi, îmbogățiți prin ei,
la sărbătoarea adâncirii în poeme.
Din tot ce cheamă spre duminici printre clipe,
cum vrei să se înfiripe,
să crească timpul în minunea de a fi?
Din tot ce vine, pleacă, ce rămâne,
ce ți-e hrană, apă, aer, știi?
Ce răsare? Ce apune?
Basmul vieții, tu, necontenit,
cu tot ce faci și ce nu faci, îl scrii.
ca-n palatul de cleștar?
Cum se așterne vremea-n piept, nectar?
Din ninsoare, face aerul curat hotar.
Fulgii plutitori dansează-n gând? ca-n palatul de cleștar?
Cum se așterne vremea-n piept, nectar?
Din ninsoare, face aerul curat hotar.
Fulgii plutitori dansează-n gând?
ca-n palatul de cleștar?
Cum se așterne vremea-n piept, nectar?
Din ninsoare, face aerul curat hotar.
Fulgii plutitori dansează-n g
poezie de Iulia Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre bucurie, poezii despre aer, poezii despre zăpadă, poezii despre viață, poezii despre urechi, poezii despre sărbători sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Zona de confort
un tranșeu îngust
la marginea clipelor străpunse perfid
într-un pământ moale
lucios
unde sentimentele se taie în părți egale
iar poezia devine fagure
aici îmi instalez prezentul
pe fâșia cărnoasă
și scormonesc în adâncul țipătului
sunt îndrăgostită de durere
timpul mi-a confirmat încă o data
că nu e un gând trecător
cu posibile vindecări
ci un fapt trecut prin filtrele nebuniei
aici
în această zonă fertilă
cuvintele vor încolți
căci e timp de închinare
nu de alegere
paradoxal
o parte din mine se împotrivește
sinele încă își linge rănile
iar cioburile se adună mai greu
în pământul moale
lucios
cuvintele vor prinde rădăcini
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre posibilitate, poezii despre poezie, poezii despre paradox, poezii despre iubire, poezii despre gânduri sau poezii despre durere
Mare și puternic, mai voinic chiar decât câinii din Pirinei, Dingo era un specimen minunat al acelei varietăți de dulăi din Noua Olandă. Când se ridica în două labe, dând capul pe spate, era cât un om de înalt. Sprinteneala și forța mușchilor săi făceau din el unul din acele animale care atacă fără șovăire jaguarii sau panterele și care nu se tem să țină piept ursului. Cu blana deasă, coada stufoasă și țeapănă ca o coadă de leu, cu părul roșcat-închis, Dingo avea numai pe bot câteva pete albe. Când îl apucau furiile, animalul acesta putea să devină primejdios; se înțelege deci pentru ce Negoro nu fusese deloc încântat de primirea pe care i-o făcuse acest strașnic exemplat al rasei canine. Cu toate că nu era prietenos, totuși Dingo nu era un câine rău. Părea să fie mai curând trist.
Jules Verne în Căpitan la cincisprezece ani
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zoologie, citate despre animale, citate despre înălțime, citate despre urși, citate despre tristețe, citate despre păr, citate despre pericole sau citate despre pantere
Hora Drăgaicelor
Noaptea Sânzienelor,
Între cer și pământ...
Iubite de Lună și vânt,
Plutesc peste plaiuri...
Alaiuri de zâne cântând.
Cunune-mpletesc...
... din razele Lunii,
Din florile-alese
Proaspăt culese...
Din roua de seară...
Cunune-mpletite.
Soarele și Luna... de-or purta cununa...
Fi-vor numai Una
Apoi..., în pădurea bătrână...
Zâne la fântână
Așează pe ape,
Iubiri arzătoare, din raze de floare.
În noaptea minunată...
Se-arată atunci... odată...
Din dragoste-ntrupat,
Stejarul fermecat...
Razele Lunii,
I-au despletit cununa,
Și zânele-i țeasă
Din lumina-aleasă.
La rădăcina lui te-aștept,
Zburător purtat de vise.
În miez de noapte un sărut,
Pe buze îți voi pune.
În brațe să mă ții...
În ochii-ți să mă pierd...
... până-n zori de zi...
Și zâne să ne cânte,
Pe aripi să ne poarte,
De mână să ne ținem,
Iubind în miez de noapte,
În noaptea fermecată.
folclor românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre Drăgaica, poezii despre visare, poezii despre sărut sau poezii despre stejari
Atunci el se sculă de la masă, se duse de se îmbrăcă cu hainele cele cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri, își lăsă părul pe spate și se înfățișă împăratului și la toată adunarea. Cum îl văzură mesenii, îndată se rădicară și se minunară; Făt-Frumos era atâta de mândru și strălucitor, încât la soare te puteai uita, dar la el ba. Împăratul, după ce lăudă pe fiică-sa pentru alegerea sa cea bună, se dete jos din scaunul împărăției și ridică în el pre ginerele său, Făt-Frumos; iară el, cea dintâi treabă ce făcu, fu de a da drumul din robie cumnaților săi, și în toată împărăția se făcu bucurie mare.
Petre Ispirescu în Făt-Frumos cu părul de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vestimentație, citate despre Soare, citate despre sclavie, citate despre mândrie, citate despre bucurie sau citate despre Făt-Frumos
Prima ninsoare
Cerul își scutură norii.
Cad steluțe de zăpadă.
Se-acoperă dealul morii
Cu plapumă nouă, albă.
Jos, pe ulița din sat
Larmă de copii se-aude.
Zăpada s-a așezat
Pe hăinuțele lor ude.
Casele-s acoperite
Cu căciuli albe de nea.
Crengile-s împodobite
Cu șiraguri de mărgea.
Copaci albi, câmpie albă,
Totul în jur s-a albit.
Natura își prinde salbă,
Cum copiii și-au dorit.
poezie de Dumitru Delcă (28 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre sat, poezii despre nori, poezii despre natură, poezii despre dorințe sau poezii despre copilărie
În piață, băieții își prindeau uneori săniuța de câte o căruță și se duceau așa o bucată de drum. Era minunat. De data asta a trecut pe acolo și o sanie mare, vopsită cu alb, și în sanie ședea cineva înfășurat într-o blană albă și cu o căciuliță albă pe cap. Sania a făcut de două ori înconjurul pieței și Karl, când a văzut că vine iar, și-a prins repede săniuța de ea și a pornit în urma ei. Sania cea mare aluneca tot mai repede și mai repede și a cotit într-o uliță alăturată. Vizitiul întorcea din când în când capul și-i făcea semn prietenește lui Karl, parcă l-ar fi cunoscut, și ori de câte ori băiatul voia să-și desprindă săniuța, cel care stătea în sanie făcea din cap și Karl rămânea așa cum era. Au ajuns la barieră și au ieșit din oraș.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre săniuș, citate de Hans Christian Andersen despre săniuș, citate de Hans Christian Andersen despre alb, citate de Hans Christian Andersen despre trecut, citate despre oraș sau citate de Hans Christian Andersen despre oraș
Steaua din ochii ei, iubirea din inima lui
Într-o zi din toamna lui aurie
băiatul întâlni o femeie,
avea oglindirea stelei lui în privire
pe rochia-i albă de mătase erau înaripați
toți fluturii lumii
pe umeri avea Carul mare
iar pe cap o tiară din Ursa Mare
băiatul o privea pierdut în lumea apelor ei
steaua lui visată se oglindea în ochii ei,
căprui cu iradieri de chihlimbar
pulsul inimii lui depăși orizontul vieții
sângele-i părăsea trupul
urmându-i fluturii de pe rochia ei
el nu mai era el
era doar jumătatea lipsă din puzzle-ul ei
steaua din ochii ei, iubirea din inima
lui...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre inimă, poezii despre rochii, poezii despre puls, poezii despre ochi căprui sau poezii despre ochi