Unii ataşaţi militari ajunseseră deja la concluzia, absolut realistă, că România, în cazul unor situaţii extreme pentru Tratatul de la Varşovia, nu va participa la nici o acţiune. Ei considerau că în locul eforturilor de a informaţii despre potenţialul militar al armatei române ar fi mult mai interesant de stabilit starea de spirit a comandanţilor, a ofiţerilor superiori şi a altor factori de răspundere din armata română. Viaţa a dovedit câtă dreptate au avut aceşti ataşaţi, când, în 1968, România a refuzat să participe la intervenţia din Cehoslovacia.

Hagop Hairabetian în revista “Vitralii – Lumini şi umbre”
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără nici o urmă de sarcasm, putem afirma că am admirat întotdeauna, în perioada "războiului rece", determinarea şi implicarea curajoasă a majorităţii ataşaţilor militari ai ţărilor NATO acreditaţi în ţara noastră, pentru obţinerea de informaţii privind puterea noastră armată. Au existat desigur şi printre ei unii cu instinctul de conservare mai dezvoltat, care preferau să nu rişte ieşind pe "terenul de vânătoare" pentru obţinerea de informaţii militare şi se mulţumeau cu fărâmiturile ce le picau de la alţi ataşaţi militari în şedinţele care se ţineau săptămânal la ambasada S. U. A. şi unde se făceau schimburi de informaţii obţinute pe parcursul săptămânii.

Hagop Hairabetian în revista “Vitralii – Lumini şi umbre”
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România, ca membră a Tratatului de la Varşovia, era pusă în mod automat sub lupa ataşaţilor militari membre NATO. De fapt, asistenţa militară primită de ţara noastră din Uniunea Sovietică devenise, cu timpul, tot mai redusă, deoarece se simţea tendinţa autorităţilor române de a nu ne angaja plenar în confruntarea dintre cele două mari puteri. La cererea guvernului nostru, trupele sovietice părăsiseră teritoriul României, iar ultimii consilieri sovietici îşi făcuseră valizele. Acestea fiind raporturile, sovieticii care apucaseră să ne dea avioanele "Mig" şi diverse tipuri rachete sol-aer şi sol-sol, au stopat livrarea altor arme.

Hagop Hairabetian în revista “Vitralii – Lumini şi umbre”
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În perioada "războiului rece", când toate statele membre ale celor două blocuri militare, Tratatul de la Varşovia şi NATO, se suspicionau şi se spionau cu înverşunare, cursa înarmăilor era un "sport de masă" al industriilor de armament.

Hagop Hairabetian în revista “Vitralii – Lumini şi umbre”
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt inteligent sau mai expert decât alţii, calitatea mea e că nu abandonez. Când examinez modul meu de a gândi, ajung la concluzia că harul imaginaţiei a avut întotdeauna mai multă importanţă pentru mine, decât acumularea de informaţii; dacă n-aş fi fost fizician, aş fi muzician, pentru că gândesc ca un compozitor şi-mi privesc viaţa ca şi cum ar fi muzică. Cât despre viaţa mea personală, găsesc viciul tăcerii mult mai interesant decât virtutea ostentativă.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România dodoloaţă

La 1877,
România a ieşit din noapte.
A învins oastea păgână
Şi-a rămas pe veci stăpână,
Pe-ntreaga glie română.

Grija singură îşi poartă.
Numai depinde de Poartă.
A împlinit un ideal
La Alba Iulia-n Ardeal.

Munteanul şi moldoveanul
Şi-au dat mâna cu Ardealul.
Azi, în şcoli, copiii-nvaţă
România dodoloaţă.

România noastră Mare,
De la Dunăre la mare.
Cu Dobrogea, Bucovina,
Din Tisa la Ucraina.

Pe toată glia străbună
E viţa noastră, română.
În veci de veci să dăinuiască,
Să nu se mai risipească!

poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tineretul român trebuie să participe cu toată forţa sa în războiul just pe care îl ducem astăzi, pentru eliberarea Ardealului de Nord. Alături de Armata Română şi Armata Roşie eliberatoare, să dăm contribuţia noastră în lupta pentru zdrobirea armatelor germano-hitleriste.

Nicolae Ceauşescu în cuvântare în faţa studenţilor democraţi (14 martie 1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tineretul român trebuie să participe cu toată forţa sa în războiul just pe care îl ducem astăzi, pentru eliberarea Ardealului de Nord. Alături de Armata Română şi Armata Roşie eliberatoare, să dăm contribuţia noastră în lupta pentru zdrobirea armatelor germano-hitleriste.

Nicolae Ceauşescu în Cuvântare, 14 martie 1945
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

Am un stil inconfundabil in a scrie poezie
Se perindă-n faţă oameni si o tonă de hârtie
In final ţes o poveste despre ieri si despre azi
Despre norii prinşi de cerul in albastru de topaz.

Pasul meu coboară munţii si străbate lunca verde
Pasul meu trece pârâul, călcând pietre după pietre
Pasul meu nu-i şovăielnic nici când frigul mă cuprinde
Mă-ncălzesc cu vers fierbinte din o mie de cuvinte.

Port cu mine scris in sânge, gânduri care imi sunt dragi
România e Ardealul cu pădurile de fagi
România e Danubiu, delta si Moldova toată
România este marea, România mi-este vatră.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, române!

Deşteaptă-te, române, acum de ziua ta,
Şi schimbă imnul ţării, nu mai dormita.
Un imn nou pe care să-l cânţi cu mândrie,
Acest ''deşteaptă-te'' te-adoarme pe vecie!

Trezeşte-te române şi fă din imn o faimă,
Nu te mai stresa să cânţi acestă spaimă.
Fii mândru că pe aceste plaiuri locuieşti,
Gândeşte pozitiv, căci pui de dac tu eşti!

Ridică-te române din negura de vremi,
Şi trăieşte-ţi clipa în care acum sîntem.
Fă din prezent ceva bun pentru viitor,
Educă-ţi copiii, îngrijeşte-te de starea lor!

Dezgheaţă-te române, iubeşte până poţi,
Fă din iubire o artă, şi o hartă pentru toţi.
Fii bun cu tine însuţi, şi ai grijă de ţara ta,
Căci România de acum, nu-i patria altora!

poezie de Ovidiu Kerekes (1 decembrie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest fenomen numit "Bărbat" era un mister pentru Celine. Totuşi, din discuţiile purtate cu prietenele ei şi din experienţele lor, ajunsese la concluzia că toţi sunt infideli notorii, nu se gândesc numai din când în când la sex, ci permanent, iar creierul lor nu reacţionează decât în situaţii extreme.

Eugenia Johrend în Pas în doi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că sânt oameni care cred totuşi numai în spirit critic, pretinzând că esenţialul e să alegi? Fireşte, sânt chiar în România. Şi ei spun: esenţialul nu e să găseşti moduri proprii de viaţă, ci să ai destul spirit critic spre a alege din altă parte ce e mai bun acolo.
Dar ei nu trăiesc în România. Trăiesc într-o colonie care, întâmplător, se numeşte tot România.

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emiterea intenţiilor şi a dorinţelor în starea de linişte înseamnă plantarea seminţelor în solul fertil al câmpului purei potenţialităţi, aşteptând apoi cu seninătate venirea anotimpului în care ele înfloresc de la sine. Nu este necesar să scoateţi din când în când din pământ seminţele dorinţelor dumneavoastră pentru a verifica dacă cresc, nici să vă ataşaţi în mod rigid de felul în care vor creşte şi vor da rod. Tot ce aveţi de făcut este să le însămânţaţi.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

România nu mai este...

Mă doare sufletul când văd
că-n România e prăpăd.
Că-n frumoasa noastră ţară
viaţa e tot mai amară.
Că România nu mai este
Fata Morgana din poveste.
Nu mai este,
"ţara mea de glorii"
şi nici "ţara mea de vis".
Ducem bătălii fără victorii
şi crunta sărăcie ne-a învins.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de România

Mi-e dor de România,
De ţara mea
Cum alta nu era.
Mi-e dor de Demnitatea
Neamului străbun.
Mi-e dor de-a lui Cinste şi Sinceritate,
Mi-e dor de tot ce-am moştenit
Mai bun,
Mi-e dor de-a sa Dreptate.

Mi-e dor de un Bălcescu,
Şi-un Mureşan,
De un Eminescu şi-un Cioran,
Mi-e dor de strigătele lor
Să le purtăm în noi, mi-e dor.

Îmi este dor mereu
De limba neamului meu,
Acea limbă română
Suavă şi genuină
Ce făcea să răsune,
Dincolo de Carpaţi,
Virtuţile române.

Mi-e dor de România mea
Să ţină fruntea sus în Europa
Ca o adevărată stea.
Mi-e dor să strălucească,
Peste zări,
Mi-e dor să fie cea mai iute
Dintre ţări.

poezie de Gheorghe Alionte (21 octombrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor pedofili din România

De eşti un pedofil notoriu
Şi eşti încarcerat,
Să nu crezi că este iluzoriu,
Să scrii o carte... şi ai scăpat.

epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar, evident, aceşti "specialişti" sunt specialiştii falimentului Ceauşescu şi garanţii cei mai siguri ai... unui faliment catastrofal iminent. E de ajuns o brumă de inteligenţă (de un fel pe care nici un funcţionar ceauşist nu-l poate avea) pentru a-ţi da seama că România n-ar putea funcţiona firesc decât renunţând la astfel de specialişti şi dând toate funcţiile de răspundere pe mâna unor diletanţi care nu înţeleg toate acele principii nefaste cultivate de "specialişti", în virtutea cărora ţara s-a scufundat în nămol şi va dispărea curând din orizontul Europei.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eram copil, cei mai buni atleţi şi gimnaşti erau români. La colegiu am avut un profesor de sport din România care era extrem de bun. Toţi profesorii se sfătuiau cu el şi spuneau că tehnicile de antrenament din România sunt unele dintre cele mai bune din lume.

citat din Luigi Gratton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara numită România

Oameni buni şi lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpaţi şi mare.
România legendară
cu români de viţă rară.
România dodoloaţă
unde toţi am primit viaţă.
Am stat de strajă la hotară
şi-am apărat această ţară.
Aici ne e ţara şi neamul.
Aici ne e râul şi ramul.
Aici viaţa nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleşi să cârmuiască
închină ţara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai să dăm mână cu mână
cei cu naţie română!
Să readucem în ţară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost şi vom rămâne
stăpâni pe ape şi pe grâne.
Vom trăi şi vom lucra moşia
aici, în ţara numită ROMÂNIA

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miercuri, 23 august 1944, un soldat de la serv. transmisiuni mi-a spus la ora 11 să-l anunţ pe domnul general lonaşcu Constantin ca să urmărească evenimentele care vor avea loc. Domnul general mi-a spus ca să-l aduc de acasă din oraş pe maiorul lon Spânoche, ordin pe care l-am executat imediat. Au urmat evenimentele zilei de 23 august 1944, când armata română a trebuit să lupte cu armata germană cu care până ieri era aliată şi ofiţerii români cu ofiţerii germani aveau unele petreceri. Acum armată română trebuia să dezarmeze armata germană. Au fost cazuri la Constanţa când ofiţerii germani au predat sabia ofiţerilor români.

Simion Gârlea în Din viaţa unui basarabean, Însemnare de pe front (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Române, frate române!

Somnoroase parlamente
Stau la cârma ţării încă,
Din motive evidente...
Noapte-adâncă!

Unii spun că nu prostia,
Ci străinii sunt de vină
Pentru ce-i în România...
Noapte lină!

Când subţire-ţi este ciorba,
Când adie vântu-n pungă,
Tu, române, ţine-ţi vorba,
Noapte lungă!

Peste plai frumos de ţară,
Pleacă şefii să se culce,
Dacă viaţa ţi-e amară,
Noapte dulce!

Mulţi români, e evident,
Dorm prin cârciumi, când se-adună,
Dorm aleşii-n parlament,
Noapte bună!

Şi-alţii-n lume-o fac de oaie,
Căci prostia e dibace,
Şi, cum sunt, mereru, războaie,
Dormi în pace!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!