Faza de transformare a heliului în carbon şi oxigen durează numai câteva sute de milioane de ani, pentru o stea asemănătoare cu Soarele. Ce se întâmplă apoi, depinde foarte mult de masa stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După milioane sau milarde de ani, timp ce depinde de masa stelei, continua transformare a hidrogenului în heliu produce o acumulare a heliului în nucleu. Stelele mai mari şi mai masive produc heliu mai repede decât celelalte stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Temperatura şi presiunea cresc foarte mult, iar când în nucleu se ating 100 de milioane de grade începe procesul de fuziune a heliului în carbon şi oxigen.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele mici, reci, numite pitice roşii, îşi petrec câteva sute de miliarde de ani în starea de echilibru. Stelele asemănătoare Soarelui, au o viaţă relativ lungă, putând rezista 10 miliarde de ani. Cele mai puţin longevive sunt stelele foarte masive. Acestea trăiesc numai câteva milioane sau zeci de milioane de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De abia în 2003, folosindu-se unul dintre cele mai mari telescoape, o echipă de astronomii a determinat diametrul stelei Archenar. La ecuator steaua are 8,4 milioane km, iar la poli 5,4 milioane km! Nu este o eroare. Diametrul ecuatorial al stelei este cu mult mai mare decât cel polar. Achernar nu este o stea rotundă, ci este foarte alungită. Diferenţa dintre diametrul ecuatorial şi polar al Soarelui este de numai 10 km. În cazul stelei Achernar este de 4 milioane km (4.000.000 km). Imaginaţi-vă cum ar fi să ai pe cer o stea asemănătoare cu o minge de rugby.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul depinde din cât de mult gaz este formată protosteaua: Dacă masa gazului este asemănătoare cu cea a Soarelui, protosteaua se va transforma în stea în 10 miloane de ani; dacă masa protostelei este de minim 15 ori mai mare decât masa Soarelui, aceasta va deveni o stea gigantă în doar 100.000 de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În nucleul stelelor cu masa mai mică de 0,4 mase solare procesul de fuzine a heliului nu poate începe, după terminarea rezervei de hidrogen. Aceste stele se vor răci treptat şi vor rămâne în acest stadiu peste 100 de miliarde de ani. Odată ce o asemenea stea (cu masa cuprinsă între 0,4 si 3,4 mase solare) îşi termină rezerva de hidrogen (acesta fiind transformat în heliu), se mareşte, devenind o gigantă roşie. În nucleul stelei, heliul începe să fuzioneze (transforme) în carbon. Astfel steaua îşi prelungeşte viaţa cu încă 1 miliard de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma vântului solar şi schimbărilor de diametru, este bogat în elemete grele, printre care oxigen şi carbon. Din gazul expulzat în jurul stelei se formează o anvelopă circumstelară (o gogoaşă de gaz) ce se mareşte continuu şi se îndepartează treptat de stea. Pulsaţiile stelei, uneori foarte violente, fac ca anvelopa de gaz să ia forme foarte interesante. Astfel se formează "nebuloasele planetare".

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele mici pot rezista în starea de echilibru hidrostatic (în secvenţa principală) sute de miliarde de ani, dar cele mai mari rămân foarte puţin în această stare. Stelele gigante rămân timp de câteva milioane de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VY Canis Majoris este o stea hipergigantă. Steaua se află în constelaţia Canis Major, dar nu este vizibilă cu ochiul liber. Asta pentru că se află la 5000 ani lumină depărtare de Soare. De aproape 100 de ani se ştie că această stea este mare. Dar diametrul ei a rămas un mister până în 2006, când o echipă de astronomi a reuşit să măsoare diametrul stelei. VY Canis Majoris este de 2000 de ori mai mare în diametru decât Soarele! Dacă ar fi adusă în locul Soarelui, steaua ar ajunge până la Saturn! Strălucirea stelei este de 500.000 de ori mai mare decât a Soarelui, iar masa de 30 de ori mai mare!

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În galaxia noastră se află între 200 şi 300 de miliarde de stele. Majoritatea dintre acestea sunt stele stinse sau stele ce nu au avut masa îndeajuns de mare pentru a se aprinde. O altă fracţiune cuprinde stele normale, asemănătoare cu Soarele. Printre aceste sute de miliarde de stele obişnuite găsim câţiva adevăraţi monştri în spaţiu.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stea de asemnea mărime şi strălucire este foarte violentă. Erupţile puternice de gaz, câmpul magentic foarte mare, face ca steaua să piardă material foarte repede. Durata de viaţă a acestei stele este de maxim 2 milioane de ani. LBV 1806-20 are deja 1 milion de ani. Steaua poate sfârşi ca o explozie numită hipernovă, ce emite raze gama.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa dintre noi şi copac nu constă neapărat în cantitatea de carbon, hidrogen sau oxigen. Mai mult, noi şi copacul fac un schimb permanent de carbon şi de oxigen.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă acest monstru stelar îi poate speria pe oamenii obişnuiţi, el este un motiv de bucurie pentru astronomi. Steaua VY Canis Majoris face parte din categoria stelelor hipergiante, stele foarte rare. Mai puţin de 10 stele hipergigante sunt cunoscute în galaxia noastră, iar aceasta este cea mai apropiată de Soare. Se bănuieşte că acest tip de stele, foarte mari, foarte luminoase, ce emit mari cantităţi de gaz sunt o fază de tranziţie a stelelor supergigante care dau naştere supernovelor. Faza de tranziţie poate dura numai câteva mii de ani.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa mare a stelei LBV 1806-20 este o problemă. Teoriile curente arată că o stea nu poate avea o masă de 120 de ori mai mare decât a Soarelui. Stelele ce au masă mai mare decât această masă limită, se vor auto distruge înainte de a se aprinde. În interiorul stelei presiunea este atât de mare încât ar atrage gazul din atmosferă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deasupra stelei Sirius, la 25° nord-est, se află a doua stea din hexagonul de iarnă: Procyon. Este a 19-a stea ca apropiere faţă de Soare, fiind situată la numai 11,4 ani lumină depărtare de Soare. Procyon este un sistem binar, cele două stele făcând o rotaţie completă în jurul centrului comun de masă în 41 de ani. Procyon A este dublă ca masă şi mărime faţă de Soare şi de 7,5 ori mai luminoasă decât acesta. Este o stea subgigantă. Companionul său, Procyon B este o pitică albă.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În centrul nebuloaselor se afla şi sursa lor. După formarea nebuloasei steaua devine o "pitică albă". Piticele albe sunt stele ce au un diametru asemănător cu al pământului, dar o masă de 0,6 mase solare. După consumarea heliului, piticele albe emit căldura acumulată de-a lungul procesului de fuziune, timp de câteva mii de milioane de ani. În final pitica alba, după ce nu mai emite energie, devine o pitică neagră, stele stinse care încă nu s-au format în realitate.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma exploziei unei supernove rămâne în jurul stelei, dar se întinde pe o suprafaţă mare (uneori şi câţiva ani lumină). Nebuloasa formată poartă numele de rest de supernovă. Sunt cunoscute sute de resturi de supernovă în galaxia noastră

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazul expulzat în urma exploziei unei supernove rămâne în jurul stelei, dar se întinde pe o suprafaţă mare (uneori şi câţiva ani lumină). Nebuloasa formată poartă numele de rest de supernovă. Sunt cunoscute sute de resturi de supernovă în galaxia noastră.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am obişnuit să credem că stelele sunt rotunde. Imense sfere de gaz ce emit energie. Toate stelele au o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. Soarele face o rotaţie odată la 25,4 zile. Este o viteză destul de mică pentru ca Soarele să fie o stea sferică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Achernar. Acestă stea este situată în constelaţia Eridanus şi nu poate fi observată din România. Este o stea strălucitoare, a noua de pe întreg cerul. Este de 1000 de ori mai strălucitoare decât Soarele şi se află la 144 ani lumină depărtare. Nimic deosebit până aici. Nici nu se bănuia ceva până când steaua nu a fost studiată în detaliu. Cu toate că astronomii ştiau că Achernar se roteşte cu o viteză ameţitoare, 250km/s, nu puteau măsura diametrul stelei.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timpul colapsului gravitaţional, când se formează o gaură neagră, mişcările sunt mult mai rapide, astfel că energia este transportată cu o rată foarte mare. Prin urmare, nu va dura mult până când ea va ajunge într-o stare staţionară. Cum ar arăta aceată stare finală? Se poate presupune că ea ar depinde de toate caracteristicile complexe ale stelei din care s-a format – nu numai de masa sa şi de viteza de rotaţie, dar ş de diferite densităţi ale diferitelor părţi ale stelei şi de mişcările complicate ale gazelor din stea. Şi dacă găurile negre ar fi tot atât de variate ca şi obiectele din care s-au format în urma colapsului, poate fi foarte greu să se facă preziceri despre găurile negre, în general.

Stephen Hawking în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!