Andrada își îmbrățișează tatăl; el și profesorul Costa erau singurele persoane pe care le tolera, care o puteau atinge, iar florile erau ființele pe care ea le mângâia.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre profesori, citate despre flori sau citate despre educație
Citate similare
Profesorul Costa se gândea la mai multe lucruri în același timp; chiar dacă vorbea cu Andrada, mintea lui lucra independent și pentru alte proiecte în care era implicat. Merge grăbit prin cameră, mută obiecte, citește unele însemnări, pornește unele computere, ca și cum ar fi căutat ceva.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre timp, citate despre lectură, citate despre independență sau citate despre calculatoare
Daniko era șeful spitalului, unde lucrase tatăl ei, spital pe care-l cumpărase Andrada. Se cunoșteau de aproape zece ani, el era un medic tânăr foarte talentat care o ajuta pe Andrada cu testele clinice pe care le făcea în spital. Ea era cu aparatura din laboratorul ei, el lucra cu bolnavii, se completau reciproc, profesional formau o echipă redutabilă.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre medicină, citate despre șefi, citate despre tinerețe, citate despre talent, citate despre reciprocitate, citate despre medici sau citate despre ajutor
De fiecare dată când venea pe domeniul fetei, Daniko era surprins de singurătatea în care trăia aceasta. Ca și acum, străbătea aleile pustii ale parcului plin de plante, o explozie de culori, forme și parfumuri. Andrada avea plante înflorite de primăvara devreme până toamna târziu, erau specii de Narcissus (narcisa), Hyacintus (zambila), Tulipa (laleaua), de mai multe culori și florile mov-violacee de Crocus (Brândușa), din cele care înfloresc mai târziu vara avea garofițe din genul Dianthus, ochioasele margarete erau prezente, nalbele cu flori albe și roz cu tijele lor foarte lungi, rezistentele și frumoasele gălbenele care înfloresc tot timpul anului, tufănelele și crizantemele toamna.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lalele, citate despre zambile, citate despre toamnă, citate despre singurătate, citate despre roz, citate despre primăvară sau citate despre plante
Bătrânul Costa, mărunt, slab și cocoșat, cu părul lung și rar, căzut pe fața pe care i-o acoperea în parte, avea ochii negri și vioi, un nas mare, coroiat, semăna cu un vrăjitor. Andrada îl privea atentă, omulețul era tare straniu, învățase foarte multe de la el.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păr, citate despre ochi negri, citate despre ochi, citate despre negru sau citate despre bătrânețe
Andrada răsfoia în continuare manuscrisul gros. Pe măsuța din lemn de lângă canapea erau mai multe teancuri de cărți vechi; le studiase până la întâlnirea cu tatăl ei. Alături de culorile și parfumul hortensiilor din jurul lor, se adăugau tufele de trandafiri. Ele completau paleta cromatică cu flori roșii, galben-portocalii, albe, roz. Trandafirii agățători era fixați pe spaliere înguste de metal, sub formă de acade, în jurul foișorului.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trandafiri, citate despre roșu, citate despre lemn, citate despre cărți, citate despre culori sau citate despre alb
Fata nu ar putea să precizeze unde stătuse ascuns Marck, era maestru în camuflaj, tehnici de luptă, arte marțiale etc. Merg în laborator, unde Andrada rămâne mai multe ore. Acolo timpul și spațiul nu mai aveau sens, dispăreau, tânăra uită de tot. Se concentrează numai asupra studiului, se pierde printre experimente, până când vocea lui Marck o trezește la realitate, anunțând-o că e timpul să meargă la profesorul Costa.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre voce, citate despre spațiu și timp, citate despre realitate, citate despre ore sau citate despre fete
Andrada este împreună cu tatăl ei în grădina casei lor, în unul din puținele momente, pe care nu și le petrece în laborator. Discută relaxați despre ultimele experimente și rezultatele la care reușiseră să ajungă. Sunt așezați pe o canapea confortabilă din foișorul de lemn, înconjurat de arbuști de genul Hydrangea, hortensia care este înflorită toată vara, cu inflorescențele ei mari, asemănătoare unor bulgări de flori catifelate, ciclamen și turcoaz.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre relaxare
Marck și Andrada se îndreaptă spre locuința profesorului. La vederea celor doi tineri, profesorul Costa râde încântat. Era cocoțat pe o scară pentru a putea ajunge la ultimul rând de butoane a unui panou de comandă, plin de computere. Marck a trecut într-o încăpere alăturată, după ce i-a adresat un salut scurt bătrânului, lăsându-i pe cei doi singuri, cu studiile lor. În glasul pițigăiat și peltic al bătrânului cercetător se simte afecțiunea pentru fată.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre râs, citate despre trecut sau citate despre cercetare
Andrada se îndreaptă spre profesor și îi strânge mâna, iar acesta îi răspunde cu căldură. Bătrânul firav și cocoșat pozează ca un culturist, se preface că își încordează mușchii ofiliți, arătând ca un clovn. După care se reculege și începe să se miște cu viteză prin cameră, răsfoind hârtii sau tastând la repezeală câte ceva pe calculator.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încordare, citate despre viteză, citate despre mâini, citate despre hârtie sau citate despre fotografie
În acel moment, mintea profesorului Costa s-a oprit, nu mai aleargă, se concentrează numai asupra acelui subiect. Nu se mai gândește la altceva, nu mai socotește, nu mai analizează, se gândește numai la Andrada, este îngrijorat pentru ea.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul era plin de viață. Venea o mulțime de străini și odată au venit și doi pehlivani care se dădeau drept țesători și spuneau că știu să facă o stofă frumoasă cum nu se mai afla alta. Nu numai că culorile și desenele erau frumoase, dar ei ziceau că hainele făcute din această stofă aveau și o însușire minunată, și anume că toți cei care nu erau potriviți pentru slujba pe care o îndeplineau și toți cei care erau proști de dădeau în gropi nu puteau să le vadă.
Hans Christian Andersen în Hainele cele noi ale împăratului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre vestimentație
- citate de Hans Christian Andersen despre vestimentație
- citate despre frumusețe
- citate de Hans Christian Andersen despre frumusețe
- citate despre viață
- citate de Hans Christian Andersen despre viață
- citate despre prostie
- citate despre oraș
- citate de Hans Christian Andersen despre oraș
- citate despre desen
Andrada schimbă subiectul cu grație. Știa că Daniko era un cuceritor, un medic talentat, un profesionist, cu care avea o relație strict profesională. Vorbeau ore în șir despre experimentele la care lucrau, iar când Daniko încerca o ieșire din decor, complimente și alte lingușeli, discuția dintre ei se termina brusc, ea nu avea timp de pierdut aiurea.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre schimbare
Psalmul trei
În ziua-n care cuvintele mele
erau țărână...
eram prietenul tulpinilor de grâu.
În ziua-n care cuvintele mele
erau mânie
eram prietenul lanțurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau pietre
eram prietenul râurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau răzvrătire
eram prietenul cutremurelor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau mere amare
eram prietenul omului optimist.
Dar în ziua-n care cuvintele mele
au devenit miere...
muștele mi-au acoperit
gura...!
poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râuri
- poezii despre prietenie
- poezii despre optimism
- poezii despre muște
- poezii despre miere
- poezii despre mere
- poezii despre gură
- poezii despre devenire
- poezii despre cuvinte
Din cele cinci camere ale apartamentului blondei, patru erau destinate anume, în exclusivitate, feluritelor animale, deși nu toate păreau a fi domestice. Într-una din camere, pe pereți, din podea, până-n tavan, se puteau vedea o sumedenie de acvarii cu diverse specii de pești, dar nu numai. Toate acvariile erau bine iluminate. Domnișoara blondă intrase în sufragerie, unde se afla și tatăl ei, domnul Andrei Stoica. Pentru ca Maria să se așeze pe canapea, fu nevoită să aștepte să se elibereze locul ocupat de vreo câteva vietăți; blonda cea mărunțică, obișnuită cu prezența lor, le mângâia când pe unele, când pe altele.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pești, citate despre animale, citate despre zoologie, citate despre păr blond, citate despre lumină, citate despre Maria sau citate despre Andrei
Aleea era străjuită de Clematis cirrhosa, plantă tot timpul verde, nu-i cad frunzele, iar florile ei seamănă cu zorelele și rezistă până la prima zăpadă. Toate lianele erau agățate pe spaliere din lemn alb, acestea împreună cu coniferele Thuja sp, Cuprressocyparis sp, formau un gard viu, Abies alba (brad), Pinus sylvestris (pin), Picea abies (molid), veșnic verzi prin frunzișul lor, constituiau foarte bune paravane pentru privirile indiscrete.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre verde, citate despre zăpadă, citate despre frunze sau citate despre căderea frunzelor
Comandaseră mai mult dulciuri și băuturi răcoritoare (din cauza cui oare?!), fără a-și face griji pentru nota de plată, dacă ea va fi ceva mai mare, doar aveau buzunarele pline; în plus, nu ei vor plăti, întreaga consumație urmând a intra în cheltuielile Institutului, după cum le promisese directorul. Ce noroc căzuse asupra lor! Își puteau face de cap, fără a fi nevoiți să și plătească! Interesant... Dar ca niște tineri responsabili ce erau, nu depășeau limitele bunului-simț, deci, nu abuzau de bunăvoința directorului, mai ales că își dădeau seama că așteptările legate de comportamentul lor erau imense, deși nu prea înțelegeau la ce se putea aștepta din partea unor tineri cu vârstele cuprinse între aproximativ 18 și 25 de ani? Evident, își puteau permite să se distreze, mai ales că profesorul Manea le dădea voie, directorul de asemenea. Atunci cine sau ce i-ar împiedica?! Evident, nimeni și nimic!
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plată, citate despre vârstă, citate despre responsabilitate, citate despre noroc sau citate despre manele
În anii șaizeci erau momente în care oamenii obișnuiți puteau face lucruri extraordinare!
citat din Twiggy
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gretchen a plecat și ea mai departe cât putea de repede și deodată au întâmpinat-o o mulțime de fulgi de zăpadă; fulgii nu cădeau din cer; cerul era senin și luminat de Aurora Boreală. Alergau chiar pe pământ și cu cât se apropiau, cu atât se făceau mai mari. Gretchen și-a adus aminte ce mari și meșteșugiți fuseseră fulgii când se uitase la ei cu lupa. Aici însă erau și mai mari, și mai fioroși, erau vii, erau străjerii de la palatul Crăiesei Zăpezii. Aveau chipurile cele mai ciudate, unii parcă erau niște arici mari și urâți, alții păreau niște mănunchiuri de șerpi încolăciți, care își întindeau capetele în toate părțile, iar alții erau ca niște ursuleți bondoci și zbârliți; toți erau albi, sclipitori, erau fulgi de zăpadă vii.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Hans Christian Andersen despre zăpadă, citate despre șerpi, citate despre urși, citate despre superlative, citate de Hans Christian Andersen despre superlative, citate despre palate, citate de Hans Christian Andersen despre palate, citate de Hans Christian Andersen despre lumină sau citate de Hans Christian Andersen despre alb
La capătul aleii, ascunsă printre vegetale, era o ușă de lemn, pe care Daniko intră fluierând într-un antreu în care știa că este Marck, fără să poată preciza unde este ascuns, pentru că nu-l vede, doar îl simte. Pătrunde în laborator, acolo Andrada pivește atentă un monitor, părul ei lung, șaten, cârlionțat, este prins la spate cu o eșarfă pastelată, poartă o rochie lungă imprimată în aceleași nuanțe pastel.
Viorica Hagianu în Vocea fetei de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre rochii sau citate despre păr șaten
Când eram la liceu, citeam Biblia la căpătâiul răniților care erau în comă. Erau oameni simpli, majoritatea țărani, dar care știau să moară.
citat clasic din Sergiu Nicolaescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre țărani, citate despre sat, citate despre moarte, citate despre liceu, citate despre creștinism sau citate despre Biblie