Unde este oare acel tărâm promis? Parcă l-a înghiţit pământul!

calambur aforistic de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi capul sculptat din bronz este gol.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai ştim unde ne e capul, aşa că vom lupta umăr la umăr.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tovarăşi, duşmanul a fost spart în totalitate. Este peste tot.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu v-am trădat noi, ci răbdarea!

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vom retrage semnăturile cu niciun pas!

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În artă totul este simplu: mai întâi te alături avangardei, după care te raportezi mereu la clasici.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu acceptăm dictatul Europei! Ne ajunge şi propria dictatură!

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul deştept aprinde rugul şi îl numeşte flacără a revoluţiei.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Având în vedere că istoria se repetă, aceasta nu se mai numeşte dictatură, ci play-back!

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru ca viitorul să arate mai luminos, trebuie să asigurăm un fundal cât mai întunecat.

aforism de Viktor Ivancic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

LA TRECEREA CEA MARE SPRE ACEL TĂRÂM NECUNOSCUT
La trecerea cea mare spre acel tărâm necunoscut,
Credinţa în a sufletului nemurire-ţi este scut
Şi laşi în urma ta agoniseala ce ţi-a prisosit,
Sperând că-n lumea pământeană vei fi iarăşi renăscut.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde eşti?

Pe unde eşti, iubito, pe care-a lumii parte,
Ne vede, oare, luna, odată pe-amândoi?
Privim aceleaşi stele, suspini şi tu în noapte,
Ţintind cu ochii trişti spre visul de apoi?

Pe unde eşti, iubito, pe ce tărâm de basm,
Pe unde-ţi umblă paşii, ce flori ţi se supun?
Mai ştii să pui în vorbe acel entuziasm,
Acel fierbinte patos ce mă făcea nebun?

Pe unde eşti, iubito, prin care emisferă,
Din ce-ţi mai faci cununa? Din flori de portocal?
Ce-ţi dăruieşte timpul, iar clipa ce-ţi oferă,
Ai mai umplut, ca mine, cu lacrimi un pocal?

Pe unde eşti, iubito, te mai apasă dorul,
Sunt mările albastre sub arzătorul soare?
Trecutu-i muribund, pe moarte-i viitorul,
Privesc pe geam afară, începe o ninsoare...

poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alte detalii despre ţara mea

Acolo
unde iarba se ridică după pasul meu,
unde izvorul mă satură de lume devenind însetat de veşnicie;
unde gardul stânelor este doar un portativ,
pentru fluierul păstorului,
unde norii se grăbesc parcă spre tărâmul promis,
unde cântul lebedei e o psaltică odă către creator,
unde toată suflarea se închină şi-i ridică slavă Lui,
aici
psalmul este parte dintr-o poezie tămâiată,
pământul este brăzdat de paşii străbunilor mei,
pereţii mănăstirilor sînt din rugăciuni întărite
iar vânturile şuieră o litanie învechită.
Aici
Cerurile spun slava lui Dumnezeu
şi întinderea lor vesteşte
lucrarea mâinilor Lui!
Aici!
Chiar aici
este ţara mea!

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo, lângă acel geam

- Unde eşti, inima mea? Răspunde!
- Acolo, lângă acel geam.
În piept doar pustiul mi se-ascunde
Şi chin, dar inimă nu am.

- Unde eşti, vis al meu, de lumină?
- Acolo, lângă acel geam.
Odaia mea de-obidă-i plină,
Şi foc în ea nu am.

- Unde sunteţi, privirile mele?
- Acolo, lângă acel geam.
Din ochii mei pustii curg lacrimi grele,
Fierbinte şi sărat noian.

- Unde sunteţi, voi, stihuri? E dorul
Care vă fearecă în chin?
Cântece, stih, spre ce vă luaţi voi zborul?
- Zburăm spre acel geam vecin.

- Unde sunteţi, voi, gânduri hoinare?
- La acel geam de-acolo-am stat...
- Şi cine-acolo sălaş are?
- Cei doi: soţie şi bărbat.

- Ei doi, dar eu, pe-aici, ce caut oare?
Odată, eu pe ea o cunoşteam...
Trezit de-ntâiul licărit de soare,
Priveam, acolo, spre acel geam.

poezie celebră de Rasul Gamzatov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hibernarea din cuvinte

S-a scuturat de iarnă vântul
Câmpiile au îngheţat,
Iar munţii-au înghiţit pământul
Când marea-n ceruri s-a-nălţat,

Şi satul parcă-ncet dispare
Oceanul alb l-a înghiţit,
Doar fumul urcă pe cărare
Peste cuvântul amorţit,

Pădurile trosnesc întruna
Spre stâncă vreascuri rătăcesc,
În toiul nopţii piere Luna
Doar ielele mai dănţuiesc,

Se lasă frigul prin cuvinte
Când slovele se pierd prin gând,
Dar vorbele ţi-aduc aminte
Că iarna trece tremurând.

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biletul acesta spre stele este acum al meu. O fi ştiut de el Viktor sau nu?! Oricum mi l-a lăsat. Un bilet - dar cu ce destinaţie?

V. Axionov în Bilet spre stele
Adăugat de Mateescu Emma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viktor: Mi-ai pângărit fata...
Lucian: Am iubit-o!
Viktor: Ai omorât-o!

replici din filmul artistic Lumea de dincolo 3: Revolta lycanilor
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aerul începuse deja să se coloreze uşor în alb, nu foarte puternic; dedesubt însă, totul părea a fi înghiţit de aburul cel alb şi dens – nu se zărea nimic altceva, de parcă munţii se ridicau în mod ciudat direct din acel abur opac, de la acea înălţime.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus e cerul, jos pământul

Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne priveşte Sfântul.
Dumnezeu ne ocroteşte,
iar pământul ne hrăneşte.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit fiinţa,
tot din cer avem credinţa.
Noi ştim de unde venim,
ştim şi unde vieţuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuşi,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
şi-n eternitatea sa.
Şi cerul, dar şi pământul
sunt părţi ale vieţii noastre.
Când ne vine la toţi rândul
călătorim printre astre.

poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lumini

Între două lumini întunericul are întotdeauna
dreptate...
Oare unde mi-am pus secunda
cu buzele ţăcănite?
Oare unde mi-am pus minutul cu ochii
scorojiţi?
Oare unde mi-am pus ora cu urechile
încâlcite?
Oare unde m-am pus?
Oare ştiţi?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!