Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Calul Mic e alcătuit din stele și mai mici, dar forma constelației este totuși regulată. Steaua δ e interesantă prin faptul că e o stea dublă, mișcarea stelei celei mici în jurul celei mari făcându-se într'un timp scurt: 12 ani. Sunt însă stele duble a căror revoluție e și mai scurtă, astfel steaua χ din Pegas are o revolție ceva mai mică de 12 ani, iar steaua 9091 din catalogul lui Lalande, în constelația Taurului, are o revoluție de numai 5 ani. Bine-nțeles, vorbim despre stele duble cari se văd cu lunetele. Știm că sunt stele duble numite spectroscopice, în cari steaua cea mică se învârtește în jurul celei mari numai în câteva ore.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Odată ce cunoști pătratul lui Pegas, găsești ușor constelația Andromeda, mai cu seamă am spus cum δ din Pegas e totodată α din Andromeda. Aproape la șir urmează δ, β și γ din Andromeda; α, β și γ sunt stele frumoase, de mărimea 2. Dintre toate aceste stele γ este cea mai frumoasă, dar numai pentru lunetă. O lunetă cât de mică dedublează pe γ într-o stea mare și una mică, cea mare fiind galbenă și cea mică albastră. Cu lunete mai mari, steaua cea mică se împarte și ea în două stele, astfel că γ din Andromeda, sau Almah, cum i se mai zice, e o stea triplă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă prin γ și δ din Boarul duci linie, dai peste constelația Coroana Boreală, ale cărei stele alcătuiesc în adevăr o frumoasă coroană. Steaua alfa din această constelație mai e și Gema, sau Mărgăritarul. Ca în fiecare constelație, sunt și în aceasta multe stele duble, variabile, dar mai toate numai cu lunetele pot fi studiate.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai e interesant să știm β din Vizitiul e o dublă spectroscopică, steaua cea mică învârtindu-se în jurul celei mari în patru zile.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Steaua β din constelația Leul, numită și Denebola, e albăstrie. Steaua γ e gălbuie și privită cu luneta e dublă și anume: cea mare e gălbuie, cea mică e albăstruie. În apropiere de steaua γ e radiantul, adică punctul dinspre care ne vine în noiembrie un roi de stele căzătoare, cari nu sunt în realitate decât sfărămăturile unei comete. În noiembrie 1833 și în noiembrie 1866 s'au înregistrat adevărate ploi de stele căzătoare ce veneau dinspre acel punct al cerului. Bine-nțeles, în luna noiembrie, constelația Leului nu se vede seara spre sud, ci dimineața, spre răsărit.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De la α din Centaurul, stea ce nu se vede din țara noastră, lumina ne vine în 4 ani; de la o stea mică, de mărimea 8, din constelația Ursa Mare, ne vine lumina în 7 ani. Acestea sunt stelele cele mai apropiate pe cari le cunoaștem noi; s'ar putea însă întâmpla să fie vreo stea mai apropiată de noi, dar fiind prea mică, nu am luat-o încă în seamă. Celelalte stele sunt depărtate până la 40 ani lumină, vreo 30 de stele cu toate; iar restul se află la sute și mii de ani lumină. Acum vă puteți face o ideie de depărtările la cari se găsesc cele mai multe dintre stele. Polara e aceea care se găsește la 44 ani lumină.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Steaua γ din constelația Fecioarei este dublă, dar nu se văd cele două stele ce o formează, despărțite, decât numai cu luneta. Au o perioadă de 182 de ani.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În jos de Deneb, între ν și τ, se află o stea curioasă, din două puncte de vedere. E steaua 61. I se zice "61 Flamsteed", adică e a 61-a stea din catalogul întocmit de astronomul Flamsteed, care a dat fiecărei stele din acea constelație câte un număr de ordine. Steaua aceasta e dublă și o lunetă cât de mică ți-arată pe cele două steluțe ce o formează. Cu ochii liberi vezi pe 61 din Lebăda ca o steluță de mărimea 5, adică destul de mică. Deși puțin strălucitoare, steaua aceasta e una dintre cele mai apropiate de noi. De la ea ne vine lumina în 8 ani.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe la mijlocul lunii iunie se văd pornind dinspre constelația Cefeu multe stele căzătoare. Aceste stele căzătoare se numesc cefeide, după numele constelației. Stelele căzătoare nu sunt decât corpuri foarte mici, de câteva grame numai, cari circulă prin spațiu, în jurul Soarelui și cari, când se întâlnesc cu Pământul, sunt atrase de el și prin frecarea cu atmosfera acestuia se aprind. Bine-nțeles, cad în urmă pe suprafața Pământului, ca cenușe. Sunt multe asemenea soiuri de corpușoare și cu unul dintre ele ne întâlnim pe la mijlocul lui iunie, părându-ne ne vine dinspre constelația lui Cefeu.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vulpea Mică e o constelație compusă numai din stele mici și se găsește sub γ și β din Lebăda. Singura curiozitate a acestei constelații e o nebuloasă curioasă, ce are forma unor haltere și cari poate fi văzută cu ajutorul celei mai mici lunete. Cu binoclul se vede ca un norișor, dar cu un binoclu bun.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O variabilă mai interesantă este δ din Cefeu, cari este de obiceiu, de mărimea 4-a și jumătate (astronomii zic 4.5), dar, din cinci în cinci zile, ajunge să fie mai mică de mărimea 5-a. Dar steaua aceasta mai are o curiozitate: am spus că e dublă, dar cea mare e și ea dublă, fără însă să i se poată observa însoțitorul cu lunetele; se observă însă prezența lui cu ajutorul unui minunat instrument numit spectroscop.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Castor, văzut cu o lunetă, e dublu, steaua cea mai mică învârtindu-se în jurul celei mari în vreo o mie de ani. Pollux se află la o depărtare de vreo 48 de ani lumină și se apropie de Pământ cu o iuțeală de 35 de km pe secundă. Aproape de stelele η și ι din Gemenii, formând un triunghi cu ele, se află un cluster admirabil ce se poate observa și cu binoclul.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cele trei stele din mijlocul constelației Orion: δ, ε și ς sunt aproape de aceeași mărime și e interesant faptul că δ se află tocmai pe linia închipuită a ecuatorului ceresc. Sub aceste trei stele sunt altele trei, mult mai puțin luminoase; cea din mijloc este θ – steaua aceasta este septuplă, adică e formată din șapte stele, dintre cari una e dublă spectroscopică. Și în timpul din urmă au mai fost văzute vreo alte 3-4 steluțe în vecinătatea imediată a titei. θ e o stea curioasă, nu e bine definită ca celelalte, e o nebuloasă. Cu un binoclu nebulozitatea aceea iese la iveală. Cu o lunetă cât de mică se observă patru din stelele ce alcătuiesc pe tita și o măreață nebuloasă albăstrie ce înconjoară pe stelele titei din toate părțile. E marea nebuloasă din Orion. Și în adevăr e mare. E o nebuloasă neregulată, în care și în realitate stelele titei sunt învăluite în ea. De sute de ani de când e observată, nebuloasa aceasta curioasă nu și-a schimbat o încrețitură, nici o nuanță de lumină.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaște Cloșca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante și cari îți produc o impresie neștearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulți cari nu văd decât șase stele, alții șapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar și mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă și mai multe, iar fotografia ți-arată un număr foarte mare.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pegas e o constelație ce cuprinde un mare loc pe cer, are și stele strălucitoare destule, dar multe curiozități cerești nu are. Îl veți găsi ducând o linie prin γ și α din Casiopeia. Una din stelele lui mai strălucitoare, ε, se găsește lângă Calul Mic. Se pot observa însă bine patru stele, dintre cele mai strălucitoare, cari formează un mare pătrat: pătratul lui Pegas. Sunt stelele α, β, γ și δ. Trebuie însă știut δ din Pegas e în același timp și α din Andromeda. Pătratul din Pegas nu are în mijlocul lui decât puține stele luminoase.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Steaua β din Lebăda, căreia i se mai zice și Albireo, e una dintre cele mai frumoase duble. Cu un binoclu cu prisme, Zeiss, care mărește de opt ori, poți să dedublezi și pe Albireo și pe δ din Cefeu, dacă găsești un sprijin pentru a nu se mișca binoclul în mână. Cu luneta însă, Albireo e o dublă cum nu se poate mai frumoasă, căci steaua cea mare e galbenă, iar cea mică e albaastră și culorile se deosebesc foarte bine. β e un soare îndepărtat și desigur mult mai mare decât Soarele nostru.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumina stelei celei mai apropiate abia ajunge până la noi în aproape patru ani, deși lumina face pe fiecare secundă câte 300000 de km și sunt stele de la cari ne vine lumina în sute și mii de ani. Așa se explică pentru ce, în câteva mii de ani, stelele au aproape aceleași pozițiuni unele față de altele, pe când în realitate ele fug în spațiu cu iuțeli ce variază între 10 și 100 de km pe secundă, ba unele stele au iuțeli și mai mari.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Steaua δ din Cefeu este dublă; un binoclu cu prisme, care mărește cel puțin de opt ori, o dedublează: steaua cea mare fiind galbenă, iar cea mică albastră. Cu o lunetă cât de mică priveliștea e admirabilă; δ, ζ și ε formează un triunghi.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În apropierea stelei ζ (numită Mizar) se vede o stea mică, de mărimea 5, numită Alcor. Astronomii cred Mizar și Alcor sunt legate împreună, formând astfel o stea dublă. În cât timp se învârtește însă Alcor în jurul lui Mizar nu se știe. Ceea ce e mai curios, e că dacă privești Mizar cu o lunetă, vezi că în realitate sunt două stele, o stea dublă, deci sunt trei stele legate una de alta, avem un sistem triplu. Trei sori ce se învârtesc unul în jurul altuia.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

În ultimii ani s-a descoperit că steaua Capella nu călătorește singură în spațiu, ca multe alte stele; ea formează un sistem binar, e o stea dublă și are un însoțitor care se învârtește în jurul ei în ceva mai mult de o sută de zile, adică mai puțin de una a treia din cât îi trebuie Pământului să se învârtească în jurul soarelui. Capella și tovarășul ei nu au putut fi separați niciodată, nici cu cea mai mare lunetă din lume. Spectroscopul cel minunat a descoperit însă secretul Capellei și a arătat astronomilor soarele Capella e compus în realitate din doi sori, aproape de aceeași mărime, cari se învârtesc cu o repeziciune neînchipuită unul în jurul celuilalt.

în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Constelația Balena are câteva stele mai luminoase, dar nu acestea sunt cele mai interesante, ci steaua omicron, sau Mira Ceti (Minunata Balenei). Steaua aceasta e variabilă, dar se deosebește cu totul de β din Lira și de Algol.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Când s-a înființat echipa Steaua București? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!