Viaţa a apărut din necesitatea materiei de a se organiza pe sine din ce în ce mai complex, în tendinţa ei de a atinge forme perfecte, tendinţă care este rezultanta însăşi a organizării sale. În marele său şantier de creaţie, Natura a dat strălucire stelelor, perfecţiune cristalelor, ameţitoare înălţime munţilor, albastru de topaz mărilor, toate fiind în ele înşile nişte miracole, dar, dintre toate miracolele lumii, cel mai frumos rămâne miracolul vieţii, cu expresia sa supremă – Omul.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura şi-a măsurat Eternitatea şi Măreţia în trecerea de la ne-viu la viu. Este imnul bucuriei pe care materia îl cântă atunci când se constituie în forme care au prins harul de a da forme asemănătoare, rupând cu dezordinea materiei neînsufleţite.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul trăieşte în toate lumile, dar fiecare dintre ele are un mod specific de manifestare. Aceasta înseamnă că înainte de toate el este influenţat de lumea cea mai apropiată, cu care se află în contact cel mai deplin. Lumile mai îndepărtate influenţează de asemenea omul, fie direct, fie indirect, trecând prin lumile intermediare, dar acţiunea lor este diminuată direct proporţional cu depărtarea lor sau diferenţierea lor faţă de om. Influenţa lumii imediat următoare, cea a lumii stelelor, este deja evidentă în viaţa omului - deşi "ştiinţa", desigur, nu este capabilă să identifice şi să controleze aceste influenţe.

P.D. Ouspensky în Fragment dintr-o învăţătură necunoscută (23 noiembrie 2016)
Adăugat de Tibi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea vieţii

Un mic boboc a mai crescut
Şi azi frumos a înflorit,
După un prim an ce a trecut
De când pe lume a răsărit.
Azi prima floare-ţi înfloreşte
Din marele buchet al vieţii,
Care pe an ce trece va creşte
Şi numărul de flori şi-l măreşte.
Chiar primăvara ai răsărit,
Când şi natura se trezeşte
Şi viaţa din nou şi-o porneşte
După iarna cea lungă, grea,
Cu zăpadă, frig, vreme rea,
Care pe loc o amorţeşte,
Dar primăvara o goneşte;
Şi natura toată se-nveseleşte,
Căci Soarele iar o-ncălzeşte.
Tu, floare scumpă a vieţii mele,
Ai răsărit parcă dintre stele,
Cu mult dor am să te ocrotesc
Şi cu drag am să te-ngrijesc.
Cu dragoste te-am îngrijit
Şi cu iubire te-am ocrotit
Şi ai parcurs un an acum
Din lungul vieţii tale drum;
Ai răsărit din viaţa mea,
Ţie ţi-am dat ceva din ea,
Ai apărut în zorii vieţii,
Care sunt anii tinereţii.

poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea îl eliberează pe om, îl degajă de natura exterioară şi de sine însuşi. În acest fel, ea ţine sufletul deschis către Dumnezeu ca Persoană. Cel ce nu se roagă rămâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare şi al înclinaţiilor patimilor sale, care îl domină pe om mai mult decât o face natura.

citat clasic din Dumitru Stăniloae
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marioara Murărescu a fost un ambasador autentic al folclorului nostru. Vorbea cu atâta afecţiune despre originalitatea tradiţiilor româneşti pe care le considera miracole conservate în sufletul satului românesc. Şi da, ele trebuiesc privite ca nişte miracole venite din rădăcinile neamului.
Necesitatea de a păstra integritatea tradiţiilor şi obiceiurilor noastre străvechi este însăşi mântuirea noastră de a trece în următorul mileniu cu aceeaşi identitate neştirbită.

Camelia Opriţa în Odă satului românesc (mai 2014)
Adăugat de Maria Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazurile limită, deosebirile dintre concepţia psihanalitică despre lapsus şi concepţia fiziologică obişnuită se şterg. În aceste cazuri există o tendinţă care tulbură intenţia care are a se exprima în discurs; dar această tendinţă anunţă doar existenţa sa şi nu scopul pe care îl urmăreşte ea însăşi. Tulburarea pe care ea o provoacă însoţeşte anumite raporturi sau afinităţi asociative şi poate fi înţeleasă ca servind la deturnarea atenţiei de la ceea ce intenţiona să se spună. Dar nici această tulburare de atenţie, nici aceste afinităţi asociative nu sunt suficiente spre a caracteriza însăşi natura procesului. Luate la un loc însă, ele dezvăluie destule fapte despre existenţa unei intenţii perturbatoare, fără ca auditoriul să-şi poată forma o idee despre natura sa, potrivit cu efectele sale, aşa cum este cu putinţă în cazurile mai accentuate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poduri

Dintre toate pe care omul le ridică şi le construieşte din necesitatea
de a trăi, nimic, în ochii mei, nu este mai valoros decât podurile.
Ele sunt mai importante decât casele, mai sacre decât templele.

Aparţinând tuturor şi fiind imparţiale cu toţi, utile, întotdeauna
construite cu un rost, în locul unde se încrucişează cele mai multe
nevoi omeneşti, ele sunt mai durabile decât alte construcţii
şi nu servesc în folosul unor scopuri secrete sau rele.

poezie clasică de Ivo Andric din Semne pe marginea drumului, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din Oceanul Conştiinţei Fără De Formă, la fel ca oricare creaţie, răsar gândurile care pornesc în călătoria lor de experimentare şi de cunoaştere de Sine. Aceste gânduri sunt ca nişte bule care se dezlipesc de Ocean, luându-şi zborul prin teritoriul relativ al lumii manifestate. Din moment ce gândul s-a despărţit de Ocean, acesta priveşte în jurul său şi vede alte forme separate, care sunt şi ele în propria călătorie de cunoaştere de Sine. Şi, pentru a-şi determina forma şi pentru a se diferenţia de celelalte forme, gândul îşi creează un sine fals, cu care începe să se identifice. Exact ca oamenii. Şi începe să călătorească, însă este mereu conştient de faptul că această călătorie este una de evoluţie şi de avansare - tocmai de aceea, gândul are un singur mare scop: să devină experienţă.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Relaţia cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa spre acte reprobabile care poate lua o mare amploare, trebuie frânată, iar o astfel de tendinţă o manifestă cel mai mult omul cuprins de dorinţă şi copilul. Într-adevăr, copii trăiesc sub impulsul dorinţei şi la ei tendinţa spre plăcere este foarte pronunţată, iar dacă nu e strunită, încă de la început, ea poate ajunge foarte departe. Căci tendinţa spre plăcere este insaţiabilă, asaltându-l din toate părţile pe cel fără minte, iar actualizarea dorinţelor nu face decât să intensifice ceea ce este înnăscut. Şi când acestea sunt mari şi intense, ele pot anula chiar şi judecata. Iată de ce dorinţele trebuie să fie moderate şi puţine la număr şi, de asemenea, să nu vină în contradicţie cu raţiunea. Pe cel cu un astfel de caracter îl numim disciplinat şi stăpânit.

citat celebru din Epictet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astfel, omul a fost creat din ţărână şi suflare după chipul cel nemuritor, deoarece în acestea două natura spiritului este supremă. În calitatea mea de pământ sunt legat de viaţa de aici, de jos, dar fiind şi o părticică divină, port în sânul meu dorinţa vieţii viitoare.

citat din Sfântul Grigorie de Nazianz
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul la rândul său a dat naştere civilizaţiei care cu toate minusurile ei, este expresia cea mai înaltă a spiritului nostru creator.

aforism de Harry Ross din Aforisme - Noi şi natura
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu-i decât o amăgire. Dar nu şi dragostea. Dragostea e ceva adevărat – cel mai adevărat şi cel mai trainic – cel mai dulce şi totuşi cel mai amar dintre toate lucrurile pe care ne e dat să cunoaştem. E foarte amar, Şi se spune că e rezistent – rezistent ca moartea! Cele mai multe dintre deşertăciunile vieţii sunt rezistente. Cât despre dulceaţă, nimic nu e la fel de trecător; întâlnirea cu ea durează un singur moment – cât ai clipi din ochi; durerea rămâne pentru vecie. S-ar putea să piară în zorii eternităţii, dar te chinuie toată vremea în adâncurile nopţii.

Charlotte Bronte în Shirley, traducere de D. Mazilu
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se proclamase, în anii '70, miracolul românesc, prin analogie cu miracolul japonez, într-o vreme când Japonia se afla pe primul loc în lume, iar România pe al doilea, în privinţa ritmurilor de dezvoltare. Deosebirea dintre cele două miracole stă în faptul că miracolul japonez era real. Miracolul românesc pare a fi mai curând acela că, după o jumătate de veac de dezvoltare impetuoasă, România este una dintre ţările cele mai sărace ale Europei.

Lucian Boia în România, ţară de frontieră a Europei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Şi cu miracolele lui IIsus cum rămâne? A. M: Păi aia-i că nu rămâne! În ziua de azi ar trebui privite ca simple scamatorii pe care David Copperfield le-a depăşit cu brio deci cu mult mai mult. Singurul miracol real este trezirea ta şi nu veşnica ta adormire şi visare la Hristos. Tu nu vezi? Mintea visează toată viaţa la miracolele lui Hristos, la credinţă, tocmai pentru a te ţine pe tine sclavul unor astfel de gânduri de 2 lei! Adevăratul Miracol al Prezentei anulează din start toate celelalte miracole exterioare şi implicit încetează să-l mai situeze pe Hristos ca un prizonier în timp, gen: "cu 2000 de ani in urmă" făcându-l să fie ceea ce veşnic este şi eşti, exact propria ta Prezenţă sau Viaţă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este cel mai nefericit dintre toate animalele, căci este singurul care nu se împacă cu propria-i soartă şi încearcă să iasă din hotarele pe care i le-a pus natura.

Erasmus din Rotterdam în Elogiul nebuniei (1508)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte păcate am făcut în viaţa mea? Mai multe decât numărul de fire de nisip din toate deşerturile lumii şi de pe toate plajele mărilor şi oceanelor.

aforism de George Budoi din Păcatele şi Păcătoşii (21 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate organismele care au perceput universul din jurul lor ca fiind mult prea complex au dispărut. Aceia dintre strămoşii noştri arboricoli care nu îşi puteau gândi ca lumea traiectoriile salturilor de la un copac la altul n-au lăsat urmaşi. Selecţia naturală a operat ca un fel de sită a inteligenţei, favorizând apariţia unor creiere şi forme de inteligenţă din ce în ce mai capabile să înţeleagă legile naturii.

Carl Sagan în Balaurii Raiului
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lemnul, de exemplu, este în sine şi sub toate aspectele, sculptural. Nu trebuie să-l distugem, nu trebuie să-i dăm o asemănare obiectivă cu ceva ce natura a făcut dintr-un alt material. Lemnul îşi are propriile-i forme, caracterul său individual, expresia sa naturală; să doreşti să îi transformi calităţile, înseamnă să îl nimiceşti, să îl faci steril.

citat celebru din Constantin Brâncuşi
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul lumii e din ce în ce mai zgomotos, ritmurile vieţii cotidiene sunt din ce în ce mai trepidante, astfel că omul este împins într-un ring din ce în ce mai strâmt şi nu mai are timp să se gândească şi la sufletul său. Iată una din capcanele cele mai perfide care ne pândeşte pe fiecare dintre noi.

Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea este asemenea unui magnet puternic; atrăgând către sine toate vibraţiile care corespund stării sale actuale de spirit. Aşteptările dictează această stare de spirit; de aceea ele guvernează evenimentele care corespund vibraţiei mentale şi care vor fi atrase în viaţa ta. Aşteptările pot fi fie o binecuvântare, fie un blestem. În ambele cazuri, ele reprezintă una dintre cele mai puternice forţe invizibile din viaţa ta.

citat din John Kanary
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!