Traian: Ce-i cu tine, Luci? De ce nu ești îmbrăcat în uniformă?
Lucian: Bine că nu sunt îmbrăcat în uniformă, altfel nici nu vreau să-mi închipui ce-ar fi pățit uniforma mea, zise el, ținând capul în jos.
Traian: De ce nu m-ai anunțat că ai probleme?
Lucian: Aș fi reușit oare?
Traian: Uite, ia telefonul meu! Când mai întâmpini greutăți, de orice fel, nu ezita să mă suni, la orice oră din zi ori noapte!
Lucian: Bine, dar dumneavoastră...
Traian: Nu-ți face griji pentru mine; am alt telefon, acesta îmi este de prisos; ți-l las ție, definitiv!
Lucian: În misiune nu voi avea nevoie de el.
Traian: Treaba ta ce faci cu el; îl poți arunca, dacă vrei! Eu ți-l las ție. Ne-am înțeles?!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lucian: Bună seara, dom' director.
Traian: Iarăși, Luci?!
Lucian: Poftim?!
Traian: Obrajii tăi, băiete, obrajii... În ultimul timp, mereu îți sunt roșii. Și nu din cauza emoțiilor!
Lucian: Aaa... Secretarele dumneavoastră din birou sunt de vină pentru asta. Dar, vă rog, nu le certați!
Traian: Nici n-aveam de gând... Ce să mă fac oare cu tine?!
Lucian: De ce m-ați chemat, dom' director?
Traian: Ia loc! Citește!
Lucian: Ce-i aici, dom' director? Declarații de amor?
Traian: Citește! Și nu mai tot zâmbi, e vorba despre ceva foarte serios...
Lucian: Ce-i asta, dom' director?
Traian: Citește totul cu mare atenție!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Încă mă mai pot considera membru al echipajului?
Traian: Bineînțeles; ești comandantul! Nu s-a modificat nimic din cauza celor petrecute; n-a fost vina ta. Ai uniforma la tine?
Lucian: Cred că da; era în rucsac, pe care l-am protejat mereu, să nu-l pierd sau să se rupă. Am avut mare grijă de el.
Traian: Bine, va trebui să te îmbraci cât mai curând în uniformă. Poți merge în rezerva ta...
Lucian: Dom' director, nu s-ar putea să mă schimb la dumneavoastră, în cameră; n-aș vrea să mă vadă colegii așa...
Traian: Regret, Luci, nu se poate la mine acum. În biroul meu se află deja numeroase personalități, care mă așteaptă și nu pot fi deranjate. Cred că și apartamentul meu este cam ocupat. Mai bine să te vadă colegii astfel, decât acei domni...
Lucian: Atunci, dacă ieșiți dumneavoastră și dom' profesor, m-aș schimba chiar aici, în jeep.
Traian: Nu se poate, Luci, trebuie să te cureți înainte, altfel vei murdări uniforma. Ești roșu de tot, n-ai observat? Doar o batistă n-ar face față.
Lucian: Aveți dreptate.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Alo? Ce-i, Luci?
Lucian: Dom' director, mă scuzați că...
Traian: Lasă vrăjeala! Ți-am spus să mă suni la orice oră din zi sau noapte. Oricând dorești; sunt la dispoziția ta!
Lucian: Dar nu mi-ați spus la ce număr să vă sun.
Traian: Memorează-l pe acesta, iar când mai ai nevoie de mine, la acest număr să mă cauți. Spune-mi care-i problema acum; dacă ai necazuri, vin imediat!
Lucian: Nu, dom' director, stați liniștit! Doream doar să vă rog ceva.
Traian: Spune! Te ascult.
Lucian: În legătură cu body-guarzii noștri...
Traian: Luci, oamenii aceia se află acolo în interesul vostru!
Lucian: Știu, am înțeles; dar nu s-ar putea să mă scăpați de ei, măcar în seara asta? Vă rog; doar o să plec cu mașina dumneavoastră, deci, ce-aș putea păți? În plus, aș dori s-o conduc pe domnișoara consilier Lia, deci, ar fi bine ca și cei doi body-guarzi repartizați ei să plece singuri în seara asta. Ce ziceți?
Traian: Să vedem ce pot face... Unde ești acum?
Lucian: În Institut.
Traian: Ah, n-ai plecat încă?! Mai așteaptă pe acolo câteva minute, maxim un sfert de oră, până dau niște telefoane, apoi vei putea pleca liniștit cu domnișoara; nu veți mai fi însoțiți în seara asta. Ești mulțumit?
Lucian: Sigur, dom' director. Vă mulțumesc.
Traian: Mai vorbim mâine.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ah, dom' director... Dumneavoastră cum ați vrea să fiu?
Traian: Așa cum te știu: vesel, simpatic, plin de viață!
Lucian: Momentan nu pot fi așa...
Traian: Dar când vei putea fi din nou astfel?
Traian: Nu știu.
Traian: Luci, cum complici tu totul!
Lucian: Dom' director, nu complic nimic; doar știți ce i-am spus...
Traian: Mamei tale?! Știu. Dar asta nu schimbă situația; ar trebui să iei măsuri, altfel nu ajungem nicăieri. Nu vezi care-i rezutatul? Tu suferi, ea suferă, ba chiar și eu; cum crezi că mă simt văzând-o tristă și înlăcrimată? Iar mai târziu pe tine; și tu, tot trist... Ar trebui să punem capăt acestor suferințe; soluția ne e la îndemână.
Lucian: Mai bine să vorbim despre altceva.
Traian: Nu-i bine, Luci; fugi de problemele cu care te confrunți, în loc să le înfrunți!
Lucian: Să le înfrunt?! Nu acum, dom' director; poate altădată...
Traian: Bine. Să fie ca de obicei, cum vrei tu.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Ce se întâmplă, Luci?
Lucian: Dom' director, ce bine că ați sosit!
Traian: Măi, vezi cum greșești? Tu mă pui să te scap de pază, când de fapt...
Lucian: Lăsați, dom' director!
Traian: Cine erau domnișoarele? Dacă le-ai recunoscut, să-mi dai o listă cu numele lor; vom lua măsuri împotriva lor!
Lucian: Nu, dom' director; vă rog, iertați-le!
Traian: Dar ar trebui să procedez astfel, pentru ca asemenea scene să nu se mai repete.
Lucian: Când am să le văd, am să le explic eu situația; sper să înțeleagă... Nu-i nevoie să le sancționați.
Traian: Bine... Și acum... Știi ce-ar trebui să fac acum?! Să-i chem imediat pe body-guarzii aceia, să te supravergheze, chiar dacă mă vor înjura că-i tot sucesc de colo-colo!
Lucian: Nu, dom' director, vă rog eu.
Traian: N-ar trebui să cedez mereu în fața ta, dar... Fie! Treacă de la mine și de data asta; ar trebui să-mi mulțumești că-ți îndeplinesc toate voile.
Lucian: Păi, eu vă mulțumesc.
Traian: Mda... Și colega ta unde-i?
Lucian: Nu știu; sper să nu fi plecat fără mine...
Traian: Ai fi vrut să te mai și aștepte?
Lucian: Poate nu, dar n-a trecut încă sfertul de oră. Iat-o! N-a plecat.
Traian: Bine. Atunci vă las... Ne vedem luni.
Lucian: Luni, dom' director.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Du-te să te schimbi, Luci, în navă, nu ai unde în altă parte; până la 10.30 să fii gata. Știu că ți-e greu să apari așa în fața colegilor tăi, dar ei te vor înțelege, nu-ți face griji din cauza lor.
Lucian: Și celularul dumneavoastră?
Traian: Păstrează-l; ce n-ai înțeles?
Lucian: Și dacă o să-l pierd cumva într-o înghesuială de genul acesteia de mai înainte?
Traian: Nu-i nici o pagubă; plătesc eu toate daunele: abonament, cartelă, tot ce este necesar.
Lucian: Dar dacă mă vor suna persoane care, de fapt, vă vor căuta pe dumneavoastră?
Traian: Am să-i anunț cât mai curând posibil pe toți cunoscuții mei să nu mă mai sune pe numărul acesta. E bine așa?
Lucian: Da, dar dacă...
Traian: Luci, nu mă mai reține, te rog! Pierdem amândoi timp prețios. Cât despre celular, ar trebui să-ți fie totul clar; îl poți pierde, păstra sau arunca, poți să vorbești oricât dorești, chiar necontenit, într-una; am să plătesc eu toate convorbirile, sau tot ce este necesar. Acum, dacă-i totul limpede, du-te mai repede în navă! Ne întâlnim la 10.45 la... De fapt, o să vină Eugen să vă ia; tu doar să fii gata echipat și ai grijă să te cureți cât mai bine.
Lucian: Am înțeles, dom' director.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Dom' director, repede, cheile de la mașină!
Traian: Poftim?! Ce-ai zis, Luci?
Lucian: Îmi trebuie urgent cheile de la mașina dumneavoastră.
Traian: Mai întâi de toate, bună seara, dragule!
Lucian: Ah, mă scuzați... Bună seara, dom' director.
Traian: Așa... Acum să trecem mai departe.
Lucian: Plecați undeva în seara asta, în afara Institutului? Prin oraș sau în altă parte?
Traian: Din câte știu eu, nu; și nu-i nevoie să-mi consult agenda pentru a verifica.
Lucian: Înseamnă că n-aveți nevoie de mașină acum, urgent.
Traian: Nu, n-am.
Lucian: Atunci mi-o puteți împrumuta mie?
Traian: Vrei să mergi acasă?
Lucian: Nu, dom' director, nici gând; acasă m-aș fi dus fie cu taxiul, fie pe jos, nu v-aș fi deranjat...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Luci...
Lucian: Dom' director... Ce ținută! Vă stă bine.
Traian: Crezi? E duminică seara; îmi permit să nu arăt a director. De mâine, lucrurile se schimbă iar... Mă mai bucur de puținul timp rămas.
Lucian: Cum? Completând la hârțoage?
Traian: Trebuie să mă ocup și de ele; n-am încotro. Acum însă, că ai venit tu, dă-le încolo... Văd că l-ai adus și pe prietenul tău înaripat.
Lucian: Da; vă deranjează?
Traian: Deloc. Pe cine sau de ce ar deranja? Nu înțeleg însă de ce tot vrea chei de la mine?!
Lucian: El vrea chei de la oricine. Dar în cazul dumneavoastră, e vorba de cheile mașinii. Rikky, cheile directorului sunt la mine; nu ți le dau!
Traian: Drăguț papagal.
Lucian: Rikky? Întotdeauna.
Traian: Hai, Luci! Să mergem!
Lucian: Unde, dom' director?
Traian: Oriunde, numai aici nu; să nu rămânem în acest loc. Ce zici de "Pacifis"?
Lucian: E bine. Haideți și-n "Pacifis"...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Gata, Luci?
Lucian: Gata, dom' director, v-am adus înapoi mașina; e în parcare. Și am avut grijă de ea, n-are nici o zgârietură; puteți verifica.
Traian: Nu-i nevoie să verific nimic; știi că am încredere în tine.
Lucian: Da, știam. Poftiți cheile.
Traian: Știi ce?! Mai bine păstrează-le, poate mai ai nevoie de mașină.
Lucian: Dar, dom' director...
Traian: Luci, n-are rost să umbli după mine, să mă cauți, poate nu mă găsești, deci păstrează cheile la tine. Poți lua mașina ori de câte ori dorești, oricând ai nevoie, fără să-mi mai ceri mie voie; o las pe mâna ta cu cea mai mare încredere. Eu oricum nu prea am nevoie de ea.
Lucian: Și dacă totuși va trebui să părăsiți Institutul?
Traian: Sunt totuși directorul, nu crezi?! Se va găsi o mașină pentru mine care să mă ducă unde va fi nevoie, apoi să mă aducă înapoi aici.
Lucian: De ce să mergeți cu alta, dacă o aveți pe a dumneavoastră?
Traian: Luci, nu mă supăra, te rog! La nevoie, îmi cumpăr alta, pricepi? Așa că pune bine cheile în buzunar și vezi să nu le pierzi, deși n-ar fi cine știe ce pagubă...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Dom' director, să știți că...
Traian: Luci, ești un băiat isteț; în plus, matematician: Rezolvă cumva!
Lucian: Păi, da, dar...
Traian: Stop! Până aici! Nu mă interesează aceste amănunte banale, lipsite de orice sens. Din partea ta nu vreau să aud nici un "dar". N-ai nici o scuză. Ți-am spus destul de simplu și clar: Rezolvă! Și atât. Ce nu pricepi?
Lucian: Înțeleg, dom' director.
Traian: Bine, mai vorbim noi, în curând.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2010)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Atunci la ce-ți trebuie mașina mea?
Lucian: Aș vrea s-o conduc acasă pe o domnișoară, una dintre colegele mele.
Traian: Ah, pricep... O domnișoară; cumva cea la care mă gândesc eu?
Lucian: Nu știu, dom' director, nu-mi închipui la cine vă gândiți dumneavoastră.
Traian: Să zicem, la acea domnișoară psihiatru; știi tu care... Cea despre care-mi spuneai că ai dori sigur să-ți devină colegă.
Lucian: Exact. Cum v-ați dat seama?
Traian: Intuiție, băiete... Înseamnă că domnișoara a reușit totuși performanța de a-ți deveni colegă?
Lucian: Dacă a reușit sau nu; sper că n-aveți nici un amestec aici! Mi-ați promis că nu veți face uz de funcția dumneavoastră pentru a interveni în favoarea domnișoarei.
Traian: Luci, te rog, nu mă acuza pe nedrept! Ți-am promis ceva și m-am ținut de cuvânt, cum altfel?! Ai fi putut să-ți dai singur seama de acest lucru din faptul că nu știam dacă domnișoara a reușit la testări. De altfel, tu i-ai alcătuit subiectele și tot tu i-ai acordat notele, deci, cum puteam oare interveni fără știrea ta?
Lucian: Mă scuzați, dom' director.
Traian: Da, lasă...
Lucian: Ce căutați, dom' director?
Traian: Cheile mașinii, ce crezi? Unde le-oi fi pus? La cât de des folosesc eu mașina asta, ar putea să ruginească pe undeva și să ajungă la fier vechi, cu tot cu chei...
Lucian: Nici chiar așa, dom' director; e o mașină bună.
Traian: Vrei s-o impresionezi pe domnișoara?
Lucian: Nu știu; poate, dar dacă nu găsiți cheile, lăsați...
Traian: Nu. Hai cu mine până în apartamentul meu, trebuie să fie pe acolo.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Ce zici de asta?
Lucian: Nu știu; nici nu vreau să-mi închipui... Să fiu destituit din funcție; asta aș mai accepta, ar merge, dar... Să fiu exclus definitiv din echipaj?! La naiba! Ce-și închipuie?! Doar e nava mea; "Pacifis"... Și n-ar fi vorba nici de asta, dar... Și tot drumul a tăcut, n-a zis nimic, deși știa, știa ce-a făcut... De ce oare?! Nu înțeleg...
Traian: Știi ce-ar însemna dacă ai fi exclus din echipaj?
Lucian: Alex și Nis s-ar retrage din proprie inițiativă, brusc, imediat.
Traian: Desigur, ei s-ar retrage, iar fără voi trei, "Pacifis" n-ar mai pleca deloc, nicăieri. Misiunea voastră s-ar anula.
Lucian: Asta ar însemna o mare pierdere pentru dumneavoastră, din punct de financiar; ați investit atât...
Traian: Poftim?! Cine se gândea la pierderile de acest gen?! Pe mine mă preocupă cel mai mult persoana ta, starea în care te afli. Pricepi?
Lucian: Eu, dom' director?! Am să-mi revin...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Porți uniforma albastră...
Lucian: Da; ni le-a adus dom' profesor în seara asta.
Traian: Te prinde culoarea, afurisitule! Mâine seară, la oficializarea misiunii, de reverul acestei haine pe care o porți acum vom prinde șase mici buline aurii; sper că știi ce semnifică ele...
Lucian: Însemnele comandantului?! De ce, dom' director?
Traian: Ce nu-ți convine?
Lucian: Păi... De ce tocmai eu? Numai pentru că sunt preferatul dumneavoastră? Nu trebuia să faceți asta!
Traian: Luci, te rog, nu mă acuza pe mine mereu, ori de câte ori ți se pare ceva suspect!
Lucian: Păi... Nu dumneavoastră ați intervenit? N-ați aranjat dumneavoastră astfel?!
Traian: Nu! A fost decizia finală a Comisiei pentru Zboruri Spațiale a Institutului, decizie pe care eu n-o puteam influența cu nimic, dar pe care, fiind directorul, am avut privilegiul de a o afla mai din timp. Am vrut să fiu primul care-ți va comunica acest lucru, dar constat cu surprindere că mă superi! Și nu pricep de ce.
Lucian: Mă scuzați, dom' director.
Traian: Mda... Știi că-i inutil să-ți ceri scuze de la mine, nu-i așa?! Știi foarte bine că niciodată nu mă supăr prea rău pe tine, orice ai face sau ai zice? Hai să căutăm odată cheile alea afurisite, comandante! Să n-o lăsăm pe domnișoara să aștepte prea mult.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Poftim?! Cum adică, nu?!
Lucian: N-are rost, dom' director. Să n-o supărăm...
Traian: Să n-o supărăm, zici?! Tot noi?! Dar ea pe tine? Ce-ți face oare? Ți-aduce cumva doar bucurii?
Lucian: Nu chiar, dom' director, dar... Vă rog, să n-o deranjăm; părinții ei sunt niște oameni foarte cumsecade.
Traian: Știu, Luci; îi cunosc foarte bine pe amândoi, de mult timp încă...
Lucian: Și atunci, de ce-am merge?
Traian: Nu contează! Haide! Oricum, tot vor afla și dânșii la un moment dat.
Lucian: Nu, dom' director, lăsați! N-are decât să se pornească o anchetă; nu mi-e frică! N-am nimic de ascuns! Ce-ar avea de descoperit atât de grav încât să se ia asemenea măsuri împotriva mea? Comportament necorespunzător?! La ce s-ar putea referi?! Am fost indisciplinat?! Eu n-am idee să fi avut vreodată comportament necorespunzător... Nu! Mai bine plec acasă, acum. Nu vreau să vă mai rețin. Sunteți destul de ocupat în această perioadă; n-aveți nevoie și de problemele mele, de o belea ca mine!
Traian: Nu spune prostii, băiete! De altfel... Să pleci acum acasă? Singur, în starea în care ești, cu mașina mea?
Lucian: Dom' director, dacă vă e teamă că ar putea păți ceva mașina dumneavoastră, o las aici, nu merg cu ea; și vă înapoiez cheile.
Traian: Poftim?! Mașina?! Dă-o încolo! Cine naiba se referea la ea? Eu mă gândeam la tine; nu vreau să pățești ceva...
Lucian: Ce-aș putea păți?!
Traian: Acum; nu se știe. Și ca să mă asigur că nimic, am să merg cu tine. Haide!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Și cu domnișoara cum a fost? Ai impresionat-o sau nu?
Lucian: Ea susține că nu, eu nu știu ce să cred... Sigur e doar că mi-a refuzat prietenia.
Traian: I-ai cerut să-ți acorde prietenia?
Lucian: Măcar atât; dar m-a refuzat categoric.
Traian: Poate te-ai grăbit puțin cu propunerea asta.
Lucian: Nu, deloc; o cunosc pe domnișoara...
Traian: Știu foarte bine de când o cunoști; sau ai uitat cumva?
Lucian: Nu, domnule, n-am uitat nimic. I-am mai propus de vreo câteva ori același lucru de când o cunosc, dar m-a refuzat de fiecare dată...
Traian: Pricep... Și chestia asta te deranjează, te întristează, nu doar problema cu mama ta.
Lucian: Eu n-am spus nimic de acest gen.
Traian: Nici n-ar fi nevoie. Și acum, la culcare! Ar fi cazul să te mai și odihnești, comandante.
Lucian: Pot merge în navă; am acolo rezerva mea.
Traian: Nu; ce navă?! Dar dacă te-ai săturat de cămăruța asta, hai cu mine! Îți pun la dispoziție întregul meu apartament; important e ca tu să te simți cât mai bine.
Lucian: Dom' director, mi-e bine și aici.
Traian: Hai, Luci! Mai faci câte o mică schimbare de decor. Iar în rezerva ta din navă vei sta destul, după 27 iunie...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Și toate astea se întâmplă doar din cauza acestei domnișoare capricioase; consilierul misiunii... Nu înțeleg! Ce naiba are cu tine fata asta?
Lucian: Nu știu, dom' director.
Traian: Ce i-ai făcut? Cu ce-ai supărat-o?
Lucian: Eu, dom' director? Nicicând, cu nimic.
Traian: Stai puțin; ai condus-o acasă, cu mașina mea, de trei ori până acum, în ultimele zile, fără body-guarzi, pentru că m-ai rugat pe mine să vă ajut... Chiar nu i-ai făcut nimic?
Lucian: Nu, dom' director! Jur!
Traian: Bine, te cred... Și atunci, de ce? Ce are împotriva ta?
Lucian: Cine știe?! O avea ea motive, deși eu n-o înțeleg, deloc.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Uite cheile! Ai noroc, le-am găsit...
Lucian: Păi... Chiar sunteți dispus să-mi împrumutați mașina?
Traian: Ce tot vorbești, Luci? Doar nu e prima dată când o las pe mâna ta, cu toată încrederea; mai mult mergi tu cu ea, decât mine... Hai, du-te odată și vrăjește-o pe noua ta colegă, comandante!
Lucian: Și despre chestia asta, cu comandantul misiunii...
Traian: Vorbim altădată!
Lucian: Mulțumesc, dom' director. Am să v-o aduc înapoi tot în seara asta.
Traian: Din partea mea, poți s-o aduci înapoi... mâine, poimâine, peste 13 ani, sau poți s-o păstrezi; nu te grăbi din cauza mea, eu oricum nu prea o folosesc.
Lucian: Dar eu tot mă întorc în seara asta.
Traian: Cum vrei. Ai grijă ce faci!
Lucian: Am să v-o înapoiez intactă, fără nici o zgârietură.
Traian: Mașina? Dă-o încolo! Cine se referea la ea? Eu ziceam să ai grijă de tine, cât și de domnișoara, bineînțeles; nu că n-ai fi un bun șofer, dar traficul în oraș e destul de aglomerat la ora asta.
Lucian: Vă rog, dom' director; tocmai mi-ați încredințat comanda unei misiuni spațiale la bordul navei "Pacifis"; cum puteți crede că nu m-aș descurca la volanul unei mașini?
Traian: Ai dreptate... Scuză-mă, comandante!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Încotro, dom' director? Unde mergem?
Traian: La mine, Luci, unde altundeva?
Lucian: De ce? Ce aveți cu mine atât de urgent, încât nu puteați aștepta până la 12.00, când veneam noi acolo?
Traian: Tu ce crezi?
Lucian: Nu știu; nu-mi dau seama.
Traian: Îți dau un indiciu: Cine crezi că te așteaptă suspinând și vine zi de zi, rugându-mă cu lacrimi în ochi să o ajut?
Lucian: Mama?! V-ați ostenit degeaba, dom' director! Nu vreau s-o văd! N-am ce discuta cu ea!
Traian: Luci, stai! Nu fii rău! Mama ta suferă cumplit din cauza ta, pentru că nu te-a văzut de o săptămână.
Lucian: E vina ei. Am avertizat-o doar...
Traian: Uită ce s-a întâmplat atunci și hai cu mine! Acordă-i încă o șansă; nu se poate s-o refuzi. De altfel, știu foarte bine că și tu suferi din cauza ei. Nu te mai prostii! Nu fii îndărătnic! Lasă ranchiuna în urmă!
Lucian: V-a spus ea cumva că n-ar mai fi împotrivă? Acceptă ideea plecării în misiune?
Traian: Nu; încă este împotrivă, dar nu te va mai cicăli. Nu va mai încerca să te convingă să renunți la misiune, se va adapta la noua situație. Te rog, Luci, hai cu mine; n-o lăsa îndurerată! De ce vrei să prelungești această suferință? Cât crezi că mai pot suporta s-o văd înlăcrimată, implorându-mă s-o ajut? Astăzi a îngenuncheat în fața mea, deși nu era nevoie să procedeze astfel, doar ca să mă convingă să te aduc să vorbești cu ea.
Lucian: Mama a îngenuncheat?!
Traian: Da. Închipuie-ți doar... Spunea că dacă o să vină ea să te caute, o să fugi și o să te ascunzi, de aceea a apelat la mine.
Lucian: Are dreptate; așa am procedat în ultimul timp... Am evitat-o intenționat.
Traian: Și de ce? De ce oare? Hai! Cred că e cazul să renunți la acest comportament infantil și să dai dovadă de mai multă maturitate. Dovedește că ești capabil să-ți înfrunți și să-ți rezolvi problemele, doar vei fi comandantul misiunii...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Știu și eu, dom' director? Și totuși, lăsați-mă pe mine să încerc mai întâi să vorbesc cu ele.
Traian: Treaba ta; însă tare mă tem că nu vei reuși nimic astfel. E puțin probabil ca domnișoarele să te asculte. În schimb, cu mine altfel ar sta de vorbă; foarte probabil că mie mi-ar da ascultare.
Lucian: Vă cred, dom' director, dar... Nu sunt pârâcios; asta nu se face! Mai ales între prieteni, iar eu le consider totuși prietene pe acele domnișoare...
Traian: Bine. Fie cum vrei tu, din nou. Se pare că ții cu tot dinadisul să-i faci pe plac colegei tale și să ajungi în fața Comisiei, când, de fapt, ai putea totuși scăpa... Ce vrei să demonstrezi prin acest comportament autodestructiv?
Lucian: Nimic.
Traian: Ah... Văd că nu reușesc să te conving că ar fi spre binele tău s-o vizităm acum pe domnișoara consilier sau să-mi spui numele câtorva dintre admiratoarele tale din Institut. Dacă tot nu rezolvăm nimic așa, stând aici, pe loc, să mergem... Te duc acasă; n-are rost să mai stăm degeaba aici.
Lucian: Dom' director, sper că nu v-ați supărat pe mine.
Traian: Luci, fii serios!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: O mai fi deschis la ora asta?
Traian: Dă-mi rețeta! Pentru mine, e deschis oricând. Medic veterinar Eleonora Stoica... Nu-i mama uneia dintre colegele tale?
Lucian: Ba da, cea blondă, domnișoara biolog.
Traian: O știu; drăguță domnișoară... Primarul tocmai i-a acordat familiei sale niște aprobări pentru cumpărarea unor terenuri, în afara orașului; se pare că acești oameni au multe animale.
Lucian: Chiar au; de la ei m-am ales cu Rikky.
Traian: Rikky? Cine-i Rikky?
Lucian: Veți vedea când vom ajunge acasă.
Traian: Tu vei ajunge acasă; nu și eu.
Lucian: Dom' director, stați să vă dau și banii pentru medicamente.
Traian: Luci, nu mă supăra!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!