Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cornelia Georgescu

Diana: Acum dai și autografe, dragul meu?
Lucian: Se pare că da, mamă.
Diana: Ai devenit faimos, fiule. Sau erai deja, de mult și nu știam eu?
Lucian: Aș, mamă... Nu chiar așa.
Diana: N-ai putea să scapi cumva de papagalul ăla de pe umăr?
Lucian: Lasă-l; ce-ai cu el? Pe mine nu mă deranjează.
Diana: Dar arăți ca un caraghios.
Lucian: Deloc, mamă. Mie-mi place.
Diana: Treaba ta; fie cum vrei.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cornelia Georgescu

Diana: Traian mi-a spus ...
Lucian: Cine?!
Diana: Domnul director, dragul meu.
Lucian: I-ai spus Traian.
Diana: Doar e numele dânsului.
Lucian: Prenumele, mamă!
Diana: Sigur, prenumele...
Lucian: De când îți permiți -i spui pe numele mic directorului, mamă?!
Diana: Am greșit, dragul meu.
Lucian: Desigur, ai greșit...
Diana: Evident. A fost doar o greșeală de exprimare.
Lucian: Sper fi fost doar atât...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Mai aveai de gând stai mult, mamă?
Diana: N-am întârziat prea mult, Luci; de altfel, m-am grăbit cât am putut.
Lucian: Rikky, Nero, fiți cuminți! Ne vedem diseară.
Diana: Luci, tu cu ce mașină vrei să plecăm?
Lucian: Cu a directorului, mamă.
Diana: Dar...
Lucian: De cealaltă s-ar putea să aibă nevoie blondul mai târziu; vine și el la Institut.
Diana: Bine; zicem accept. Dar domnii aceia doi chiar trebuie ne însoțească?
Lucian: Se pare că da; n-avem încotro. Dacă vrei fără ei, va trebui pleci mai târziu, cu blondul.
Diana: Nu, lasă... Hai!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Luci... Cine sunt oamenii aceia din curte?
Lucian: Body-guarzii noștri, mamă.
Diana: Cum?! Și de ce stau acolo? Nu intră în casă?
Lucian: I-am invitat, dar dacă nu vor, nu-i pot obliga.
Diana: Nu; cum să obligi oamenii... Și totuși, stea așa, acolo... Ce ciudat! Și mașina aia albastră... Luci, cu ce-ați venit acasă?
Lucian: Cu mașina directorului, mamă, bineînțeles.
Diana: Cum ai putut?! Ți-am interzis...
Lucian: Lasă, mamă...
Diana: Ah; și am uitat, din cauza ședinței, vorbesc despre chestia asta cu directorul, dar mâine n-o uit din nou.
Lucian: Îți pierzi timpul de pomană, mamă!
Iulian: Ai venit cu mașina directorului, fiule? Ce interesant! Ah, de n-ar fi toți reporterii ăștia, poliția, body-guarzii voștri... admira în voie mașina aia... Scuze, domnișoară; bună seara!
Maria: Bună seara, domnule.
Lucian: Salut, blondule.
Iulian: Luci... Haideți dincolo!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Lasă, scumpule, nu te întrista din cauza tatălui tău; o -i treacă...
Lucian: Dar, mamă, de ce se poartă astfel cu mine? N-a înțeles nimic? Nu și-a dat seama sunt nevinovat?! N-am făcut nimic rău.
Diana: L-a deranjat ideea că ai putea fi totuși vinovat sau, pur și simplu, faptul de a fi chemat în fața Comisiei Disciplinare, din cauza ta.
Lucian: Dacă aș fi știut se va purta astfel, aș fi rămas la Institut; am unde dormi acolo. Și măcar dom' director e mult mai înțelegător; nu mă tratează deloc astfel.
Diana: Luci, dragul meu... Îmi pare rău tatăl tău nu te înțelege acum, dar își va da seama greșește și atunci își va cere scuze față de tine.
Lucian: Și-a cumpărat altă mașină?
Diana: Nu, nici gând. Cum crezi ar mai fi avut chef de mașină nouă?
Lucian: Deci, nu și-a mai luat alta... Mă duc sus, în camera mea.
Diana: Nu rămâi la masă, mănânci?
Lucian: Nu, mamă, nu mi-e foame.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Uite, vreau -ți dăruiesc ceva.
Lucian: Mie?
Diana: Da. Doar dacă-mi promiți vei lăsa în urmă acea întâmplare.
Lucian: Să-ți promit? Nu vreau te mint; nu cred pot, dar cel puțin am încerc.
Diana: E bine și atât. Iată; lănțișorul meu... Poftim! Ia-l tu, ca să-ți amintească de mine în următorii ani.
Lucian: Dar, mamă, e al tău...
Diana: Bineînțeles -i al meu. Însă vreau să-l ai tu, ca să nu mă uiți.
Lucian: Știi bine că nu te-aș putea uita nicicând, indiferent de distanța care ne-ar despărți sau anii în care nu te-aș vedea.
Diana: Te cred, dragul meu. Primește însă și acest lănțișor, iar când îți vei aminti de mine, privește-mi chipul din medalion. Eram foarte tânără atunci...
Lucian: Încă mai ești și acum, tânără și frumoasă. În fotografia asta însă pari cu adevărat doar o copilă. Ce vârstă aveai?
Diana: 16, poate aproape 17.
Lucian: 16... Chiar erai doar o copilă. Pot te întreb de unde ai lănțișorul și medalionul? Sau de la cine?
Diana: Le-am primit... de la tatăl tău.
Lucian: Și de ce nu apare și blondul în fotografie, alături de tine?
Diana: Pentru atunci n-a avut o fotografie atât de mică, iar după aceea am neglijat... Așa a rămas doar a mea.
Lucian: A rămas doar fotografia ta? Pe mine nu mă deranjează deloc, dar...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: N-ai adormit, Luci?
Lucian: Nu, mamă. Nu pot.
Diana: Te înțeleg, dar va trebui te odihnești.
Lucian: Probabil voi reuși mai târziu, iar dacă nu, am recuperez orele de nesomn după lansarea navei. Voi avea destul timp...
Diana: Poate vei avea, poate nu... Ar fi mai indicat dormi și-n noaptea asta, pentru ultima oară acasă.
Lucian: Pentru ultima oară... Ce ciudat sună! De ce pentru ultima oară, mamă? Crezi că nu mă voi întoarce peste 13 ani?
Diana: Te rog, nu spune așa ceva nici măcar în glumă! Te vei întoarce, bineînțeles, dar pentru ultima oară, acum.
Lucian: Mda, acum...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Și cu mașina directorului cum e; încă n-am înțeles prea bine... Ce caută cheile de la mașina dânsului la tine?
Lucian: Ai spus vei lămuri problema mâine, chiar cu dom' director.
Diana: N-ai putea să mă lămurești tu mai înainte?
Lucian: Nu!
Diana: Ah... Ești enervant!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Ce-i cu tine, băiete? Ești flămând și însetat? Mamă, ce i-ați făcut lui Nero?
Diana: Cum adică, dragul meu? Ce-i puteam face?
Lucian: I-ați dat sau nu apă și mâncare zilele astea?
Diana: Dacă i-am dat sau nu?! Cine știe? Eram atât de preocupată din cauza ta, încât nu-mi dau seama.
Lucian: Eram sigur. E clar: L-ați neglijat, deși știați foarte bine cât de mult țin la el. Nu numai că nu i-ați dat mănânce și să bea, dar în plus, l-ați mai și lăsat pe afară!
Diana: Dragul meu, liniștește-te! De Nero roboții trebuiau se ocupe; poate i-au dat ei apă și mâncare.
Lucian: Nu cred, mamă; pentru a avea grijă de Nero, roboții trebuiau programați, sau cel puțin trebuia li se spună se ocupe de el, în lipsa mea. Voi le-ați spus măcar așa ceva?
Diana: Nu știu, dragul meu; eu nu... Poate tatăl tău; știi ceva, Iuli?
Iulian: Poftim?! Ah, despre Nero vorbeați? Nu... Nu știu nimic.
Lucian: Deci ați uitat! O săptămână întreagă! Nu-mi vine cred! Bietul Nero; nu știu cum a rezistat atât! Probabil doar dorul de mine l-a mai ținut în viață. Uită-te la el, mamă! Vezi în ce hal arată?
Diana: Liniștește-te, fiule; doar n-a pățit nimic. Mie mi se pare că arată foarte bine. E teafăr!
Lucian: Ți se pare, mamă!
Diana: Pe cine suni?
Lucian: Pe o colegă.
Diana: La ora asta?! N-o deranja degeaba, din cauza câinelui, doar n-are nimic grav.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Ar mai fi un lucru de lămurit, dragul meu. Tot de la distinsul tău prieten am aflat un amănunt care m-a pus serios pe gânduri: Domnul director mi-a spus că ai fi îndrăgostit de domnișoara consilier, cea care te-a reclamat Comisiei Disciplinare a Institutului.
Lucian: Poftim?! Ți-a spus dom' director așa ceva?
Diana: Da... Eu așa am înțeles.
Lucian: Nu, mamă; poate ai înțeles greșit. Nu cred dom' director a spus una ca asta.
Diana: Poate nu astfel formulat, dar ideea în sine era aceeași. Și te rog, Luci, dacă ești cumva îndrăgostit, de ea sau de altcineva, spune-mi! Nu-mi ascunde un amănunt atât de important.
Lucian: Mamă... Nu pot -ți spun decât ... Dacă aș fi îndrăgostit de ea, ar ști și ea acest lucru, pentru i-aș fi spus până acum, dar o poți întreba de dimineață, vezi ce-ți va răspunde.
Diana: Nu, dragul meu. Nu-i nevoie! Mi se părea absurd fii îndrăgostit tocmai de ea. Poate de domnișoara cea blondă, ea e foarte drăguță.
Lucian: Într-adevăr, foarte...
Diana: Nu știu de ce domnul director mi-o fi spus așa ceva.
Lucian: Nici eu...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Traian: Luci, poți să-mi explici ce-i cu obrajii tăi? Iarăși?!
Lucian: Ce-i cu ei, dom' director?
Traian: Ai urme de ruj... Să nu-mi spui că așa te-ai prezentat în fața Comisiei Disciplinară astăzi și așa ai rămas acolo tot timpul, la audierea finală, fără te ștergi măcar?!
Diana: Vai, dragul meu... Scuză-, te rog, Luci, de la mine ți-au rămas urmele astea. Ți-amintești; eu te-am sărutat pe obraji chiar înainte ca tu intri în sală...
Lucian: Cum așa, mamă?!
Diana: Îmi pare rău, nu mi-am dat seama. Crede-, Luci, n-am vrut te pun într-o asemenea situație neplăcută, în fața celor din Comisie...
Lucian: Mamă, știi ce poate însemna asta?!
Iulian: Vai, Diana, cum ai putut faci una ca asta?
Diana: Regret, n-am vrut.
Iulian: Lasă, Luci, va fi bine! Orice ar fi...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: În orice caz, dânsul mi-a zis ești perfectă, ba chiar divină.
Diana: A spus domnul director așa ceva despre mine?!
Lucian: Nu. De fapt, eu am spus așa ceva, dar dânsul m-a aprobat.
Diana: Ah, lingușitorule.... Era însă vorba despre ce mi-a spus mie distinsul tău prieten.
Lucian: Te ascult.
Diana: Asta ar fi o mare noutate.
Lucian: Ce ți-a zis dom' director, mamă?
Diana: Că i-ai fi povestit ce s-a întâmplat în seara aceea, când ne-ai anunțat despre misiune, pe mine și pe tatăl tău.
Lucian: Da, evident, i-am povestit.
Diana: Și i-ai spus încă te mai simți vinovat, deși ne-am împăcat.
Lucian: Ah, mamă... Normal că mă simt vinovat. Nu pot uita am fost un mare dobitoc și nici nu știu cum mi-aș putea îndrepta greșeala aceea; nu prea am cum. Am fost atât de neghiob, mai ales față de tine... Iar acum vom pleca și... Ceea ce-am spus rămâne...
Diana: Dragul meu, nu te mai frământa degeaba. Ți-am spus n-am fost supărată deloc pe tine atunci, n-am luat seama la câteva cuvinte rostite într-un moment tensionant, deci, n-are rost te simți vinovat, -ți faci zilele amare din cauza acelui incident. Uită ce-a fost atunci!
Lucian: Dacă ar fi atât de simplu...
Diana: Este!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Luci, lasă câinele afară; e destul de cald...
Lucian: Și ce dacă-i cald, mamă? Aici e locul lui! Să nu-mi spui toată săptămâna, cât am lipsit de acasă, l-ai lăsat stea afară?
Diana: Păi, era cald și n-a plouat deloc, în nici una dintre aceste zile.
Lucian: Mamă, Nero e bătrân, trebuie stea aici, la locul lui, măcar noaptea, indiferent cât de cald e afară.
Diana: Dar are o cușcă și în curte.
Lucian: Și ce dacă? Și tu ce faci, băiete? Nu știi -ți ceri și să-ți aperi drepturile? De ce te lași izgonit de pe domeniul tău?
Diana: Nu exagera, Luci; nu l-a izgonit nimeni!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Ce de animale la familia aceea...
Lucian: Multe și frumoase. Te-ai făcut de râs, mamă; mai bine rămâneai acasă.
Diana: De ce? Pentru m-am speriat de șarpe, apoi de șobolan?
Lucian: Era un hamster mititel, mamă, iar șarpele era unul neveninos, un piton, unul blând. Iar tu te-ai cam dat în spectacol.
Diana: Regret, mie nu-mi plac chiar toate animalele, ca oamenilor acelora; nu e deloc ceva condamnabil.
Lucian: Poate că nu, mamă, dar nici chiar așa, ca tine... Puteai mângâia măcar hamsterul puțin, nu te mânca.
Diana: Ce tot vorbești? Nu-ți dai seama ce spui? Eu nu l-am mân-gâiat nici pe Nero niciodată și tu ai fi vrut ating șobolanul acela jegos? De ajuns că mi s-a urcat pe picior!
Lucian: Ah, deci, nu l-ai mângâiat niciodată pe Nero. Deci, de fapt nu-l iubești, deloc; cred că de abia aștepți moară, să scapi de el, doar e bătrân.
Diana: Nu-i adevărat! Chiar dacă nu mă crezi, țin totuși la Nero, în felul meu, dar nu-mi place apropierea asta directă, exagerată, față de animale; e mai bine se păstreze o oarecare distanță.
Lucian: Tu ai păstrat-o, mamă, una imensă; l-ai ținut pe bietul Nero fără apă și hrană timp de o săptămână întreagă. Ce zici de asta? E o faptă scuzabilă?
Diana: Te rog, Luci; ți-am mai spus n-a fost deloc intenționat. Trebuie să mă crezi.
Lucian: Bine; zicem accept. Dar sper că nu astfel îl vei îngriji pe Nero și după plecarea mea în misiune.
Diana: Promit că nu se va mai repeta. Voi avea grijă de câinele tău, Luci.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: N-are sens continuăm cu această discuție inutilă.
Diana: Luci, stai, nu pleca! N-am terminat de vorbit. Nu înțelegi că nu sunt de acord iei parte la această misiune?
Lucian: Nu, nu înțeleg! Am 21 de ani.
Diana: Ți se pare cumva mult?! Nu știai, dragul meu, în unele țări, tinerii de vârsta ta sunt considerați încă minori și au nevoie de acordul părinților în unele decizii importante în ceea ce-i privește; nu sunt lăsați de capul lor, ceea ce mie mi se pare foarte corect.
Lucian: Ha... Mie nu mi se pare deloc corect. De altfel, o fi așa în alte țări, dar nu și aici, deci nu mă interesează cum o fi acolo. Deși... Dacă gândesc mai bine, spre corecta ta informare, mamă, află de la mine că la 21 de ani, tinerii sunt deja considerati majori și în acele alte țări. În plus, aici sunt major încă de când am împlinit 18 ani, așa că nu mai avem ce discuta!
Diana: Stai! Luci, cu tine vorbesc! Nu-mi întoarce spatele! Nu fi nepoliticos!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Luci, scumpule... Fiul meu... Nu, nu pleca, te rog, dragul meu! Stai aici... Rămâi aici, acasă, cu mine, lângă mine... Nu pleca...
Lucian: Mamă, e prea târziu pentru așa ceva. Știi bine că nu se poate rămân, orice protest e inutil, așa că nu te da în spectacol tocmai acum. Zău că nu mai are rost. E clar: Voi pleca! Dar... Nu-ți face griji degeaba! Mă voi întoarce. Jur! Tu... Doar așteaptă-!
Diana: Bine, scumpul meu. Am te aștept, oricât va fi nevoie.
Lucian: Așa-i mai bine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Te rog, Luci, nu mă refuza, acceptă acest cadou din partea mea; poate fi talismanul tău norocos. S-ar putea să ai nevoie și de așa ceva în misiunea asta. Nu contează dacă-l vei purta sau nu, ci doar va fi acolo, iar ori de câte ori îți vei aminti de mine, vei privi această fotografie și mă vei simți aproape; la fel și eu pe tine, fiul meu drag.
Lucian: Ah, mamă... Bine, am să-l iau cu mine și-am să-l păstrez cu drag, ca pe unul dintre obiectele cele mai de preț. Iar ca dovadă că-l prețuiesc, am să-l port. Tot aici va fi și mâine, în timpul lansării. Astfel vei fi foarte aproape de mine, ba chiar lângă inima mea.
Diana: Vai, dragul meu...
Lucian: Te iubesc, mamă! Te iubesc, nespus de mult.
Diana: Știu, scumpule... Și eu te iubesc. Tocmai de aceea împotriveam plecării tale, pentru te iubesc prea mult, însă din aceeași cauză am acceptat în cele din urmă ideea, deși nu în totalitate. Dar ca de obicei, sunt din nou de partea ta.
Lucian: Mulțumesc, mamă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian privi pinguinii, iar după câteva minute reveniră în sufragerie; încă avea papagalul pe umăr. Mama lui, Diana, nu se mai așezase, rămăsese în picioare, după noul incident cu Jerry – hamsterul. Privind-o tăcut, Lucian se întrebă cum ar fi reacționat dacă ar fi văzut gândacii, șerpii veninoși, țestoasele, tarantulele, scorpionii, șopârlele, caimanii, dar mai ales cele două feline mari, negre, panterele. Nici nu dorea să-și imagineze! Mama lui, Diana, era tare sperioasă! De ce oare? Nu-și dădea seama.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Iulian: Îmi place! Ai plecat cu un câine negru și te-ai întors cu un papagal multicolor; nu-i rău... Foarte interesant! Acum, i-ai dat și chei papagalului, o poți dormi... Văd mănâncă multe dulciuri și-ți spune "șeful"; parcă ar fi Nis.
Lucian: Noapte bună, blondule.
Iulian: Noapte bună, fiule. Sper mâine ai să treci și pe aici cu mașina aia albastră, a directorului, te văd și eu la volanul ei.
Lucian: Am încerc.
Diana: Nici prin gând -ți treacă îndrăznești! Iuli, nu-l încuraja!
Iulian: , dragă...
Lucian: Noapte bună, mamă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Mamă, spune-i blondului vină puțin!
Diana: Bine, dragul meu.
Lucian: Dă-mi proiectul tău, Mihai! Ia vezi, blondule, uită-te puțin peste foile astea!
Iulian: Roboți?! Bine lucrat! Bravo, tinere! Felicitări! Ai un proiect de nota 10. Am să-l mai studiez puțin când voi întoarce, dacă nu pleci până atunci; nu voi întârzia prea mult.
Mihai: Mulțumesc, domnule. Dacă se poate, am vă aștept.
Iulian: Și acum, hai, domnule kilometru! De ce mai stai? Te-ai răzgândit? Nu vrei să mai plecăm?
Nistor: Ba da, domnule, dar... Or fi plecat body-guarzii?
Iulian: Să vedem cât de eficient e directorul vostru; a trecut sfertul de oră... Diana, ia vezi, au plecat body-guarzii geografului?
Diana: Nu știu dacă au plecat, mai sunt încă patru.
Nistor: Înseamnă au plecat. Dacă ar fi rămas, ar fi fost șase, cu cei ai campionului...
Iulian: Mda; ce calcul complicat... Atunci hai mergem, Nistor, ce mai aștepți?
Nistor: Sigur, domnule... Șefu', mersi pentru ajutor!
Lucian: Cară-te odată, Nis!
Iulian: Luci, sigur nu-i nici o problemă cu mașina prietenului tău?
Lucian: Pa, blondule. Cheile sunt în mașină; le găsești pe acolo.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Diana: Alex, ai sosit și tu?
Alex: Da...
Diana: Celălalt membru al echipajului... Ce-au zis părinții tăi?
Alex: Aseară nu păreau încântați; de fapt, nici acum, de dimineață, dar m-au asigurat că nu se vor împotrivi deloc, nici unul dintre ei. Vor sta de vorbă cu dom' director și cu dom' profesor Manea, în principal despre condiții, dar nu se vor împotrivi. Iar asta e cel mai important.
Diana: Cum ai reușit -i convingi?
Alex: Nicicum, doamnă; de fapt, nici n-am încercat... S-au convins ei singuri că așa ar fi bine. Dumneavoastră nu-l sprijiniți pe Luci?
Diana: Nu. Am fac tot posibilul ca Lucian să nu ia parte la această misiune!
Alex: Cum așa?! Fără el, n-ar mai avea loc misiunea, s-ar anula.
Diana: Nu mă interesează! Luci nu va pleca nicăieri!
Nistor: Dar șefu' își făcea atâtea iluzii...
Diana: N-are decât rămână cu iluziile, pentru că eu nu sunt de acord ca el să plece.
Alex: Scuze, însă... Fără vă supăr, nu cred e nevoie -i acordați permisiunea.
Diana: Vom vedea ce va mai fi...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook