Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Viorel Muha

Iubire roșie

ochii mei întorc-n priviri, jeanșii tăi de aseară
rochiile s-au diluat în roșu
și ard
memorii în mii de bărbați

o gură sărutată adună nopțile
îmbrăcate în nuduri albe

ning copacii, lumini printre ei
rădăcinile lor scriu cu cer, pentru noi
casele oamenilor privesc pitic încăperile noastre
o bicicletă-și plimbă roțile, de copil, prin jăratecul căminului
alergând în flăcări, herghelii
eram, am fost

un câine ne latră la lună trecutul
nu-i pare rău, n-am fost strigoi
un colț de bloc, o scară, o stradă, din umbră
ne pândește, prima-ncleștare-n sărut
frunzele parcului îndrăgostit ne plimbă prin minte
mirosuri de după ploaie

pe-o bancă, o primă strângere de mână
încă ne doare
o carte jerpelită de pe o etajeră se uită ironic la noi
i-am uitat poveștile, astăzi avem tablete
și câteodată căte un fum
acum bem clipe intense, de vin roșu, dintr-un pahar de cristal
hai să nu-l spargem, golește-l

nu am uitat ce mi-ai spus
chiar dacă
am numărat fără cuvinte și tăceri
de ieri
pentru o altă noapte, alte așteptări

să întoarcem într-o singură clipă totul
și îmbrătișați
să ne contopim într-o supremă iubire
inimile să le ardem împreună, în ultima cenușă
în roșu spre cer, pentru încă-un mâine
fară a uita că nu ne-am iubit, de ieri

poezie de (iunie 2013)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Viorel Muha

Iubire roșie

ochii mei întorc-n priviri, jeanșii tăi de aseară
rochiile sau diluat în roșu
și ard
memorii în mii de bărbați

o gură sărutată adună nopțile
îmbrăcate în nuduri albe

ning copacii, lumini printre ei
rădăcinile lor scriu cu cer, pentru noi
casele oamenilor privesc pitic încăperile noastre
o bicicletă-și plimbă roțile, de copil, prin jăratecul căminului
alergând în flăcări, herghelii
eram, am fost

un câine ne latră la lună, trecutul
nu-i pare rău, n-am fost strigoi
un colț de bloc, o scară, o stradă, din umbră
ne pândește, prima-ncleștare-n sărut
frunzele parcului îndragostit, ne plimbă prin minte
mirosuri de după ploaie

pe-o bancă, o primă strângere de mână
încă ne doare
o carte jerpelită de pe o etajeră se uită ironic la noi
i-am uitat poveștile, astăzi avem tablete
și câteodată căte un fum
acum bem clipe intense, de vin roșu, dintr-un pahar de cristal
hai să nu-l spargem, golește-l

nu am uitat ce mi-ai spus
chiar dacă
am numărat fără cuvinte și tăceri
de ieri
pentru o altă noapte, alte așteptări

să întoarcem într-o singură clipă totul
și îmbrățișați
să ne contopim într-o supremă iubire
inimile să le ardem împreună, în ultima cenușă
în roșu spre cer, pentru încă-un mâine
fără a uita că nu ne-am iubit, de ieri

poezie de (iunie 2013)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Iartă-ne Doamne!

lemn dur de piatră
poartă corp
în cruce zdrucinat
care tresare și doare

spre lut frământat
capul plecat se-ndoaie
iar fruntea se-nclină
spre pământ și țărână

în roșu de sânge
ochi privesc în jos
iar carnea se zbate
în cuie bătută

păcatul nostru
El duce pe cruce
iar ce nu a fost ieri
vrea fie mâine
pentru noi în răstignire
ca poată duce

spre lumină se-n dreaptă
și-n rugă El se-n-chină
Tatălui cu suflet
pentru noi cu iubire
și-n iertăciune

pentru mari păcate
El spre cer se-ndreptă
și-n fiecare noapte
va cere
Tatălui cu milă
să ne ierte

poezie de (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă roșului carmin

Roșu carmin în răsărit,
Roșu în maci și în apus,
În trandafirul înflorit,
În jar și foc, în rug și plâns.
Ocean de roșu peste noi,
La mal de sângeri și de vis,
Udând pământul, când eroi,
Cu lacrimă, istorii-au scris.

Roșu carmin în răsărit
Ne soarbe în ocean de jar,
La maluri stânci de dolomit,
În noi iubire și amnar.
Ofrandă-altarului ceresc,
Privirea-n roșu s-a aprins
Pentru acei care iubesc...
Sunt verbe care nu s-au scris...

Roșu în maci și în apus,
În piatra lunii și-n rubin,
Roșu în câte nu s-au spus...
De-aceea-n roșu ne-nfrățim.
E roșu-n sângele vărsat,
E roșu-n falnic tricolor,
Ocean de roșu ne-a scăldat...
E roșu... roșu e-n decor!

În trandafirul înflorit,
În crini, în sângeri și în maci.
Un cer de roșu-a încolțit...
Tu fii atent să nu îl calci!
Arnici pe albe ii țesut,
Un fir plăpând din mărțișor,
Pruncul ce-n brațe l-ai ținut
Cu foc arzând în obrăjor.

În jar și foc, în rugi și plâns,
În vis și-n strugurele copt,
În lacrima ce lui Iisus
A fost, spre om, îndemn, socot,
Un sacrificiu, legământ,
Unind cu Mirele Ceresc
În pace cu poporul Sfânt
Pe cei ce sinele-și jertfesc.

Ocean de roșu peste noi,
Sub ploi de roșu-am încolțit
Copaci de frunze încă goi,
Cu ramură de dolomit.
Ne dor secundele târzii
Clepsidra spartă în tăceri,
Atâtea câte am iubit,
Ne dor și azi, dureau și ieri...

La mal de sângeri și de vis
Mă-ntorc tăcut șiprivesc.
Poeme care nu s-au scris,
De-acum în mine încolțesc.
Priviți-mă cum cresc apus
Și-n răsărit mă întrupez!
Și anii mei s-au dus, s-au dus,
Iar eu visez, încă visez...

Udând pământul când eroi
Mureau, cu brațul a-l sluji,
Când timpul nu trecea prin noi,
Părinții fiind atunci copii,
În răsărit și în apus,
Pe harta Țării Românești,
Lacrimi din ochi de mame-au curs
Peste tărâmuri strămoșești.

Altă istorie au scris
Cei ce cu sângele-au udat
Țară de dor, țară de vis,
Țară cum nu s-a mai aflat.
Iar noi, prin graiul românesc,
Trăind cu dragostea de neam,
Suntem copacii ce-ncolțesc.
De n-ați fi fost, nimci eram.

Altă istorie s-a scris,
Udând pământul, când eroi,
La mal de sângeri și de vis -
Ocean de roșu peste noi.
În jar și foc, în rugi și plâns,
În trandafirul înflorit,
Roșu în maci și în apus,
Roșu carmin în răsărit.

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Dincolo de mine

plouă cu suflete, cerul este plin de fluturi nouri
aripile nu mai zboară, luna câteodată prin umbre zămbește
îndrăgostiții sub parfumul teilor, renasc, sunt atingere
iubirea adună puful alb, zburdând, al plopilor
eu merg singur pe-o alee de parc, cu capul plecat
o bancă, o frunză, un crâmpei de cer, un copilaș
trec umbre prin mine de timp, încă nu am venit
aștept o roată să se desfășoare, fără drum
încălțările am uitat să le pingelesc, casa bunicii
mai are fusul vechi al pânzei în care încă
înfășoar fața trupului meu, nu am uitat
am o uliță în priviri, pe care merg și capătul
poate ești tu, dar mă uit înapoi văd unde sunt
începutul nu îl pot deșira, pentru că nu vreau fiu trecut
am gustat pașii înainte de ai fi împlinit, mă doare
drumul are colți de piatră ascuțiți, privirile tale
le pun în sipetul inimii mele, ca primă iubire
te întreb încă odată de ce mai uitat, poate
sunt trecutul amintirii mele, care astăzi
pe-o alee de plopi singuratici, poate a reînviat

poezie de (mai 2010)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Dintre necitiri

vântul bate-ntr-o fereastră, fără chipuri
zăvorâtă o ușă a înghețat
în așteptare
un hol pustiu nu mai ascultă voci
o oglindă prăfuită și-a uitat chipul
serile înghețate au rămas fără șoapte
diminețile nu se mai pot trezi
apusul tresare și este prea roșu
o noapte-și plimbă fantomele, umbrelor în pași
fără sens

te caut printre crengi prea uscate de timp
nu vreau ca mâine o mână albă să nu mai fie
o lacrimă uscată pe-o amintire și-o foaie
necitită de timp

acum în mână mai am încă cu o carte de viață
nescrisă

poezie de (februarie 2014)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dama de roșu - nocturnă vals manea

pentru că deseori se face trist. și uneori, amintirea devine o hartă, pe oglinda care mă străbate de la un capăt, până la lumea cealaltă. busola arată mereu roșu.
pentru că nu mai stau într-un punct. desenez cercuri pe stradă. geometria feminină șerpuieste orice drum frânt. mă îmbrac în roșu, mă recunoști.
pentru că muzica lui chopin bate într-un borcan cu vin roșu. îmi scot cuiul din inimă și ea cântă. mușc explozia din piept. cât de dureros, de delicios se vede trecutul prin golul ăsta lățit sângeros, ca prin lup(t)ă. ah, cât de patetic te caut, încă.
pentru că am uitat ceva. poate, of, viața mea. uite cât roșu ai lăsat în urma ta, stângaciule.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Ninge

mă stecor stingher printre nopți rebele
mă cheamă, mă dor amintirile
pășesc pe un peron de gară, de viață
gara e goală, viața absentă
nu am timp, timpul e gol
am ascuns în pământ pașii tăi, pașii mei
pașii noștrii i-am uitat într-un parc
unde am strâns la piept femeia, întâia oară
caut în ploaie chipul iubit
nu, nu pleca acasă
rămâi lângă mine o zi
mai scriu un poem pe sânul tău gol
te mai scriu într-o noapte de amor
te vreau și te chem pe drumul spre iad
să ardem, să ardem iubito în sărutul final
curg flăcări de iubire în noi
pe umeri gânduri
mi-e cald lângă tine și clipa e vie
foșnește în cameră o rochie purpurie
e vis, e trăire
au trecut clipe, zile, ireal
îmi e frig acum
fără tine, fără ger
doar un tren așteaptă într-o gară pustie
mai arde un foc
într-o inimă de granit, inutil
sunt tăcut, sunt departe
și viața'i o moarte
mai ninge iubito la poli

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Vreau alte dimineți!

privesc prin geam fără mine
colbul cerului-n roșu
ridică
durerea orizontului cel rece
întoarcerea ce mă așteptă
suspinul răsăritului de mâine

geometric drumul ne-ndoaie
destinul ne-a devenit un prea mic cerc
linia dreaptă nu ne mai știe
am uitat să încercăm a mai fi drepți

beau negrul cafelei din noapte
frânturi de gânduri în săgeți
mă-ntorc
noroiul pentru unii strălucește-n cărbune
și arde-ntrun roșu de sânge în gropi

degetele–mi sunt oase uscate
nu-mi mai refuză nici amâgirea
ochiuri de lacrimi au strâns în ele tristeți
adun zile senine pentr-un mâine
să nu moară-n alte dimineți

poezie de (iulie 2011)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Aleea...

Aleea peste care-n ninsori de chihlimbare
Se scutură iubirea și-n sângeri de sărut
Un ultim semn cu mâna se zbate fin în zare,
Aleea-aceea, oh, nu, nu mai e demult.

Aleea aceea este un vis, o amintire...
Coroanele de ramuri, oh, se plecau umil,
Aveau pentru iubirea mustind în noi, uimire,
Dar a venit și toamna... Noi nu ne mai iubim!

Mai caut cu privirea o strângere de mână,
Sărutul care-n noapte, întâi, ca-n vis, mi-ai dat...
Și trandafirul roșu – un fir de trandafir, iar la sfârșit,
Iubite, răspunsul: "Nu se poate, de astăzi,
Împreună, ca doi amici fim".

O strângere de mână, o ultimă chemare...
Iubirea noastră poate a fost un vis... atât...
A fost sau nu iubire?! sau poate-o întâmplare
Ce ne-a părut în pripă, un tandru început...

A fost sau nu iubire?! O ultimă chemare
Pe-aleea-aceea tristă ce nu mai e demult...
A fost o amintire și amintrirea. Privind în urmă-mi pare
Atât de necrezut.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

E-n doi December

culmi domoale în văi de amintiri și-n timpuri
săpate-n adânc de mine, fum spre cer încet ridică
zidul sufletului meu, umed de lacrimi
trist și-n rece alb și-n vânturi, strigă
ascult-mă!
te caut și ard în albastru tău și-n gânduri
ard în taciuni, ard în clipe și rup bucăți din viață
te caut în trecut, te caut în ghem trecut de ață
ard pe cer, ca stea ce-n jos privește printre nouri
ard ascuns în amintiri, ard în grele doruri
ascultă-mi te rog, inima cum strigă
tu cer!
nu pune bată niciodată vântul, ca spulbere
amintirea mea și gândul nimănui
nu arunca privirea, nici trecutul, nici cuvăntul
lasă-le-ncetate, lasă-le-ntre noi
iar voi!
aburi de cețuri, nu lipiți lutul greu de pașii mei
iar tu december, știi, mă bucur
ca ai venit prin ziua cea din-tâi

aștept tu stea, nestemată-n fulg de nea bătută
vii încet din cer, albastră-albă și te rog
fii cu mine blândă
încet cazi și să oftezi văzduhuri
să-mi spui din drumul tău, povești din începuturi
căci pentru tine astăzi, este zi de doi
iar eu mereu te văd prin gânduri
și-o viața ce-ași dori, fie întrupat㠖n noi

vino încet și poposește pe-a mea frunte
acolo mă doare și mă alină prin cuvinte
pentru că eu, mereu
te văd, spic galben de grâu rătăcit și îndoit
te văd-n pâinea de pe masă și-n gust mereu te simt
te văd-n macul petală ce-mi zvâcnește-n roșu tâmplă
în muntele în fața căruia, cerul abătut se-avantă
te văd în mine, în multe primăveri dorite
în turn de nea-n december și-n iernile trecute
te văd...
când răscolesc printre amintiri, tu rătăcită-n gânduri
atunci când chipul tău, alb, străin și singur
eu l-am găsit, find suflet, departe printre grinduri
acum de vrei, doresc sigur știi, că astăzi
pentru tine, după zi de-ntâi nu am uitat să știi
este ziuă de December, pentru tine doi
și urmează doresc știi, și-o zi de trei
...

poezie de (decembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire

Erai mică și sfioasă
Te pierdeai în ochii mei
Și văzând ce mult mă vrei
Te-am luat cu mine acasă.

Ne-am iubit fără rețineri
Și de lume am uitat.
Cât a fost de minunat,
eram frumoși și tineri!

Și iubindu-te mereu
Te-ai deschis precum o floare
Gingașă, fermecătoare,
C-al tău soare eram eu.

Într-o lungă odisee
Pân' la cer te-am ridicat
Și de mână ne-am plimbat
Străbătând Calea Lactee.

* * *

Tinerețea a apus.
Am plecat de printre astre,
Însă sufletele noastre
Au rămas acolo sus.

poezie de (1 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire

Erai mică și sfioasă
Te pierdeai în ochii mei
Și văzând ce mult mă vrei
Te-am luat cu mine acasă.

Ne-am iubit fără rețineri
Și de lume am uitat.
Cât a fost de minunat,
eram frumoși și tineri!

Și iubindu-te mereu
Te-ai deschis precum o floare
Gingașă, fermecătoare,
C-al tău soare eram eu.

Într-o lungă odisee
Pân' la cer te-am ridicat
Și de mână ne-am plimbat
Străbătând Calea Lactee.

* * *

Tinerețea a apus.
Am plecat de printre astre,
Însă sufletele noastre
Au rămas acolo sus.

poezie de (1 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Nu cumpărați

s-a stricat ceasul unor vremuri
cesornicarul a fost închis, de mulți ani
ia ieșit barba prin ziduri
un geam tremură și se sparge
șoseaua s-a prăbușit dincolo de cer, totul este haos
o mânuță de copil se zbate-n zidul zile de ieri

am cumpărat fiecare dintre noi cu monezi din viitor
speranța deaja îngropată de ieri
într-o stație de viață, o femeie strigă către orașul fără ziduri
nu cumpărați de vreți a mai fi, zile pentru ei

poezie de (februarie 2015)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Vasile

Iubire cuantică

Noi ne-am iubit când eram slavă,
Mister și taine printre stele.
Eu din particule rebele,
Iar tu materie suavă

Noi ne-am iubit o veșnicie,
Chiar dinainte de-a fi viață.
Precum a fost lăsat fie,
Tu profunzimi, eu suprafață.

Noi ne-am iubit pe când Lumina,
Era doar cuantică iubire,
Pe când voința și nevina
Erau Cuvânt și nu vorbire.

Și ne-am iubit adu-ți aminte
Pe fiecare stea din noapte
Ca două inimi fără minte,
Două intenții fără fapte.

Noi ne-am iubit de când e lumea,
Chiar dinainte de-a ne naște.
Eu întâmplarea, tu minunea
Ce într-o zi se vor cunoaște.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Samba

am să mă sparg într-o oglindă
prin tocuri și pe-o podea de viață
pot te găsesc pe tine, tu chip
și-n clipe de fericire spun
mai există un început, de viață
în care încă simplu pot sa spun
nu-n gol
poți mă iubești!

nu vreau uit că-n umbre de ploaie
de melodii, poate, încă chipului tău tresare
ești o zi albă și vei dansa o samba
amândoi în roșu de foc, într-un destin
pe cărări noi de viață și nu uitând
că noi pe podeaua vieții, simplu existăm

da, samba vreau în pantof să-o bat
și zâmbetul tău trist să-l refac
în bucurie
iar pe cer să pun sărut
de gând, de zbatere și te rog
prin acest vers să nu uiți
că-n oglinda vieții este loc
pentru doi, iubind în joc de samba

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Cuvântul

ploua în cer
era târziu și era frig
privirea se pierdea printre rânduri
crestam gânduri în noaptea aceea
plângeam și rătăceam în lumea intunecată
a celor de aici de mult plecați
mă desprindeam de dureri, de tăceri
de azi și de ieri
lăsasem mâinile libere
pentru a-L primi în casă
vinul era roșu
sânge ce curgea dintr-un suflet
clopote bat iarăși pe deal, toaca plânge în vale
nu știam ce roșu era sângele azi
pe cer așezasem un semn
pentru cei ce trec pe aici
pe masă, o pâine de casă
bucăți din trup răstignit...
pe o coală albă
un cuvânt și o cruce

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Ultimul rând

pluteam visând la cer
cuvântul era strigăt
băteam la ușile lumii
printre gratii de fier

eram tineri odată
pășeam prin furtuni și prin ploi
ploua femeie, gestul tău eram noi
doar un dor trecător

orele vieții se frâng
căutam doar o viață, plâng
lângă mine, o femeie, un gând
scriam pe trup cuvinte ce curg

se furișau amintiri
între vise, tăceri, despărțiri
răsărea câte o floare,
se stingea visătoare

sânii tăi, atingerea ta
durerea și lacrima mea
eram singuri și goi fără noi
niște porți frânte între noi

adormeam apoi obosiți amândoi
ploua, inima mea
cuiele plângeau pe o cruce
din palme rupeam gânduri și alte dureri

răsărea între spini, o cuce de crini
treceau oameni pe drum
ne-au hulit, ne-au lovit, ne-au vândut
pe o oală de arginți

au venit într-o noapte, ca hoții
sărutul lui Iuda l-am primit pe obraz
au scuipat în biserici de suflet, călcând peste cruci
te-am pierdut femeie într-o noapte de hoți

într-o cameră, zăcea trupul tău
era o cameră goală
între mine și anii rămași
curgeau ochii către ultimii pași

erai rană deschisă
sângele roșu se scurgea pe asfalt
uneori veneam te caut
rătăcind mereu ochii tăi

nu închide ochii, iubito
e devreme în lume
orele se scurg
doar sărutul a rămas într-o glie

dormi femeie, ochii sunt reci și sunt goi
plec singur, nebun, într-o noapte
te-au închis într-o piatră
în palme port încă doar aripi de fluturi

mai scriu uneori, mă mai scriu
scriu durerea în tragic blestem
singur sunt pe pământ și mi-e frig
e un drum al sorții, uitat într-un gând

crucea este goală
nu, nu pleca femeie
nu pleca cândva
am rămas acasă, am rămas cu ea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atât de roșu, fără sonor

se lăsa o pâclă peste munții mei
nu țin minte să fi iubit atât de mult pădurea

zilnic primeam animale în casă
stea la masă cu noi
tigri vulturi urși oameni fără suflete
unii chiar mă îndrăgeau
mergeau cu mine pe acoperișul blocului
cântam din u2 ne luam de gât

săream cu ochii deschiși ne transformam
într-o altă viață în avioane de război
venea salvarea și totul era atât de minunat
atât de roșu fără sonor
atunci înțelegeam de ce ne mai iubeam
eu și cu vulturul eu și cu tigrul eu și cu

poezie de din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Dacă tu, dacă eu

Dacă tu, dacă eu
Mai simțim uneori
Dintr-un colț să vedem
Un înalt curcubeu,
Dacă eu, dacă tu
Noi mai credem în vis
Într-o noapte din an
Nu gândim la abis,
Dacă tu, dacă eu
Inimi mari mai avem
Și culori vor renaște
Între ele mereu,
Dacă eu, dacă tu
Dezghețam zile mii
Și le umplem cu zâmbet
Colorat de copii,
Dacă eu, dacă tu
O iubire avem
Nu uita niciodat'
Drumul meu e al tău,
Dacă noi împletim
Zi cu noapte la rând
Timpul meu și al tău
Ar rămâne în gând,
Dacă noi n-am visa
La un cer înstelat
Am tăia din iubiri
Doar bucăți am avea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Virginitate

alb, simplu de alb
roșu tradafir desfăcut
și cuta ivită în alb
mă sperie de roșu
tresar îngândurat
este impietate?
și totuși este alb
frumos de alb
și simt în zbucium
tresărire de iubire
eu, ea, amândoi
albul ce ne înconjoră
ne leagă...
câ timp oare?
a fost ieri, a fost adevărat?
pe stradă trece un chip îngândurat
este ea? sunt eu?
am fost amândoi?
am rămas oare eu alb?

poezie de
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook