Señora Oriana către Dulcinea del Toboso

O, Dulcinea, dacă mi-ar fi scos o
Măiastră zână-n drum chiar satul care
Ţi-e patrie, din Miraflor pe mare
Veneam să schimb azi Londra pe Toboso.

Lui Don Quijote să-i fi dat chemare,
Să fi putut fi pentru-acel colos o
Icoană-n lupte, inima mi-a ros-o
Dorinţa, vie fără de-ncetare.

De-aş fi scăpat şi eu la fel de castă
Lui Amadís din braţe, cum putut-ai
Cu-al tău curtenitor hidalg Quijote,

Azi n-aş şti ce-i invidia nefastă.
M-ar bucura, nu m-ar jigni, plăcuta-i
Tovărăşie, dând plăcerii cote.

sonet de Miguel de Cervantes din Don Quijote de la Mancha (1605), traducere de Ion Frunzetti
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, unul, nu mai am iluzii în privinţa locului pe care îl are (îl mai are!) idealismul în lumea de azi. De altfel, nici mori de vânt nu mai există decât ca relicve exotice, arătate turiştilor. Pe vremea lui Cervantes, cavalerii interesau, măcar, ca personaje ridicole, care îi amuzau pe privitori. Azi, "timpul înseamnă bani" şi sunt alte gusturi. De ce l-ar urmări "cu răsuflarea tăiată" contemporanii noştri pe Don Quijote? Zice el ceva, picant, despre "sex"? Vorbeşte despre o Dulcinee cu care nu s-a culcat niciodată. Nici nu s-a apropiat de ea, măcar. E un "fraier", ar zice băieţii "de gaşcă". Sau spune ceva despre gloria de a avea putere şi bani? Rivalizează Don Quijote, prin aventurile lui, cu "Codul lui Da Vinci"? Vă asigur că "gloria de tip Don Quijote" n-ar satisface nici "vedetele" care se fandosesc prin televiziunile noastre.

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler
Adăugat de anda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-adevăr, e suficient să revedem câteva pasaje din Quijote pentru a simţi că Cervantes nu era stilist (cel puţin nu în sensul modern, acustico-decorativ, al termenului) şi că îl interesau prea mult destinele lui Don Quijote şi Sancho ca să se lase distras de propria sa voce.

Jorge Luis Borges în Superstiţioasa etică a cititorului (1930), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raport către Don Quijote!

Da-mi, Don Quijote,
din a ta măsură
un trup fragil
şi armură aspră
din suflul tău
învaţă-mă
să zbor
şi din umane năzuinţe
- Învaţă-mă atunci când mor -
să 'nalţ un zmeu!
peste cel mai grozav,
peste cel mai senin,
minunat curcubeu
în care mai plânge şi azi
neînţeles Dumnezeu!

poezie de Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

P. Ţ. – Un geniu, dacă a existat aşa ceva. Frenezie orală din oroarea sau neputinţa de a scrie. Risipit în Balcani, mii şi mii de sclipiri pierdute pentru totdeauna. Cum să dai o idee despre verva şi nebunia lui? "Eşti un amestec de Don Quijote şi de Dumnezeu", i-am spus într-o zi. Pe moment, a fost flatat, dar a doua zi de dimineaţă a venit să-mi spună: "Povestea aceea cu Don Quijote nu-mi place".

citat din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Miguel de Cervantes Saavedra, dacă ceea ce se spune e adevărat, că în locurile unde au existat bărbaţii de ispravă ceva din ei rătăceşte şi pluteşte în aer până la sfârşitul lumii, ceea ce a rămas din tine pe plaja Barbariei ar trebui să sară în sus de bucurie văzându-l debarcând pe Tartarin din Tarascon, acest reprezentant minunat al francezilor din Sud, în care se uniseră doi eroi ai cărţii tale: Don Quijote şi Sancho Panza...

Alphonse Daudet în Tartarin din Tarascon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Il tempo se ne va

Don Quijote
se războieşte-n vânt
cu a nu ştiu câta
moară.
Din balconul ei
o bătrână
gârbovită de ani
şi de aşteptare
priveşte neputincioasă
cu porţile
castelului
larg deschise.
Este Dulcineea
del Toboso.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a scrie o carte bună, cred că nu este absolut necesar să cunoşti Parisul şi nici să fi citit Don Quijote. Cervantes, atunci când l-a scris, nici el nu-l citise.

citat celebru din Miguel Delibes
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spectacol în aer liber

Don Quijote
a însămânţat
grădina
din
spatele
castelului

Cu
mori de vânt

Lumea
s-a
strâns

Aşteptând
răbdătoare

Sfârşitul
primăverii

Să poată
fluiera
şi
huidui
în
voie

Don Quijote
e
optimist

Toate
astea

Vor
ajuta
morile
de vânt

La
polenizare

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (20 ianuarie 2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Quijote la est de Eden

Îmbrăcat în pielea goală
Don Q. e gata de răscoală

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (24 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provocare

Eu nu sunt Don Quijote,
Tu nu eşti Dulcineea,
Eu sunt mereu bărbatul,
Tu, uneori, femeia,
Femeia-prim-ministru,
Regină peste regi,
Eu sunt mereu poetul,
încearcă să renegi
iubirea ce e-n toate,
dar tu o uiţi mereu,
eu nu sunt Don Quijote,
nici nu sunt Dumnezeu.
Femeia-Don Quijote
Există undeva,
Sunt Bergerac, probabil,
Trezind iubirea ta.

poezie de Boris Marian Mehr (11 octombrie 2011)
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaţiile cu adevărat geniale sunt paricide, Cervantes a fost aproape eliminat din istorie de Don Quijote şi de Sancho Panza.

George Călinescu în Scriitori străini, Cervantes (1967)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea pe Don Quijote pe cruce şi eu să fiu omul fără de lege de la dreapta lui, căruia să-i spună: "încă astăzi vei fi cu mine în paradis". În paradisul iluziei.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Situaţia creştinului e la fel de paradoxală ca a lui Don Quijote. E om şi i se cere să fie Dumnezeu. A fost creat curat şi e murdar, şi trebuie să se întoarcă la ceea ce a fost menit a fi. Altfel spus, el trebuie să lupte pentru a deveni ceea ce este.

Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii
Adăugat de Loredana Caia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta cu corupţia e tragicomică

Se vede că, an de an
(Informaţii vin de sus),
Don Quijote a fost pus
Să lupte cu... Don Juan!

epigramă de David Boia (12 martie 2007)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă priveşti România prin ochii lui Sancho Panza, un ţăran plin de vitalitate, cu simţul realităţii, vezi un ghetou neocomunist, fără perspectivă politică, fără viitor, trăind o confuzie şi o improvizaţie totală. Un destin aproape tragic. Dacă priveşti prin ochii lui Don Quijote, vezi o ţară cu o taină imensă, capabilă să dăruiască şi celorlalţi. Depinde prin ce ochi o priveşti. El s-a îndrăgostit de Dulcineea nu din văzute, ci din auzite. Eu, la fel, m-am îndrăgostit de România, nu din văzute, pentru că îţi vine să te sinucizi dacă ieşi acum pe stradă, ci din ce-am citit şi din ce mi-au povestit alţii despre ea.

Dan Puric în Fii demn! (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-aş muri...

De n-aş muri, n-ar fi nimic.
Un om mai mult, neînsemnat,
Din cercul lumii decupat
Şi mic, din ce în ce mai mic.

De n-aş trăi, un singur gând
M-ar tulbura peste măsură:
Că n-aş vedea cu ce figură
M-ar pune dracii în pământ.

poezie de Mihail Mataringa (19 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă acum ar mai putea să-mi vorbească, probabil că tata m-ar dojeni, m-ar sfătui şi m-ar alinta... Poate că mi-ar spune din nou să trăiesc astfel încât să pot susţine privirea oricui şi să pot adormi noaptea cu sufletul împăcat că m-am purtat corect cu oricine. Şi poate că mi-ar cere din nou să nu uit nicio clipă cine sunt, care este drumul meu şi să nu las pe nimeni să-mi încurce planurile. vPoate că mi-ar spune să nu mă implic în războaie inutile şi să nu răspund la provocările celor care încearcă să mă facă să decad de la calitatea de om... să aleg oamenii cu grijă...

citat din Irina Binder
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş putea...

Ce-aş putea eu oare, oare ce-aş putea
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu de partea mea
Ce-aş putea eu una pe acest pământ
Daca n-ai fi, Doamne, lângă mine, Sfânt?...
Cum aş face faţă ceasului cel rău
Dacă nu m-ar ţine un cuvânt de-al Tău?
Ce comori de vise aş putea să-adun
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu atât de bun?...

Ce-aş putea eu, oare, să zidesc aici
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu ca să ridici...
Care flori din câmpuri le-aş culege eu
Fără indurarea Ta de Dumnezeu.

Şi prin ce putere aş putea lupta
Dacă n-aş primi-o chiar din mâna Ta?
Aş putea-n lumină să mai cresc un pic?
Fără Tine, Doamne, n-aş putea nimic...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Quijote trist

Atâtea panglici vouă, nouă
Ni le scotea un scamator pe gât
Ca să ne treacă de urât
Şi copacii începeau să plouă;

Tu te uitai mereu la mine
Aşteptând să-ţi spun ce-a zis Licurg -
Din păsările cerului se scurg
În vitrină, albe manechine

Numai Don Quijote trist
Aştepta o telegramă
Pe când coborau din ramă
Sunete de ametist

Şi atunci, ce violetă
Arborai un fluture naiv!
Redingota rogvaiv
Flutura dintr-o manşetă

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă înşelaţi, cred eu, dacă vă închipuiţi că dragostea cavalerească mai e un subiect interesant într-o vreme ahtiată de pornografie. Lumea vrea să audă bârfe deocheate, secrete de alcov, nu tiradele unui bătrân nu prea zdravăn la minte, care umblă după năluci. Ca să folosesc o expresie la modă, Don Quijote nu face "rating". E doar celebru. Romanul lui Cervantes e "citat", nu "citit".

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler
Adăugat de anda
Comentează! | Votează! | Copiază!