Lucian: Uluitor! Cum ai făcut asta?
Stela: Nu mă întreba, ţi-am spus! E micul meu secret, deci, n-am să ţi-l dezvălui.
Lucian: Spune-mi, te rog!
Stela: Luci, asta-i meseria mea. Pricepi? Mi-am făcut doar datoria.
Lucian: De ce n-ai făcut chestia asta mai devreme? Imediat, atunci după ce ne-aţi scos din peşteră?
Stela: Nu începe cu reproşurile, frumosule! Oare cine n-a vrut deloc până acum să mă ocup de el?
Lucian: Aşa-i, doctore, eu... Nu-ţi reproşam nimic. Dar dacă ştiai că o să mă simt mult mai bine, nu trebuia să iei seama la împotrivirile mele.
Stela: Mai întâi de toate, frumosule, nu eram sigură ce ai sau dacă îţi va fi mai bine, pentru că nu mi-ai dat voie să văd despre ce este vorba, aşa că...
Lucian: Bine, am înţeles.
Stela: Te mai doare?
Lucian: Nu. Chiar deloc. Incredibil! Parcă ai fi făcut vreo magie...
Stela: Magie?! Te rog, frumosule, sunt doar medic, nu magician, sau vreun soi de vraci.
Lucian: Nu te supăra, doctore...
Stela: Nici o şansă de supărare. Şi acum, dacă nu mai ai probleme cu braţul, întinde-te!
Lucian: Cum spui tu.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Aha... Şi pentru că tot e vorba despre acea misterioasă domnişoară, vrei să-mi spui cine ar putea fi norocoasa?
Lucian: Sincer, prefer să nu spun nimic.
Stela: Preferi să nu... Păi, dacă mă gândesc bine, nici nu-i nevoie să spui, frumosule... Să fie oare colega noastră, domnişoara consilier?!
Lucian: Hmm...
Stela: Bine. Am înţeles. Te poţi retrage. Vin şi eu imediat. Văd că n-avem ce face aici şi chiar mă bucur. Frumosule, ai grijă cu ea! Şi îţi doresc mult succes!
Lucian: Să am grijă? Şi succes? Chiar crezi că ar fi necesar?
Stela: Fiind vorba despre Lia, categoric, da! Fii cu băgare de seamă!
Lucian: Bine, doctore. Mersi. Am înţeles.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Te-ai întors...
Lia: Da, am revenit. Însă nu singură.
Stela: Salut, frumosule.
Lucian: Bine ai venit, doctore.
Stela: Vedem noi imediat cât de bine venită sunt... Hai, treci în rezerva ta!
Lucian: Cum spui tu... Robby, Felix, aveţi grijă pe aici. Revin imediat!
Stela: Nu conta pe asta!
Lucian: Ce vrei să spui?
Stela: Nimic rău. Scuză-ne, Lia. Ţi-l răpesc puţin pe frumosul ăsta.
Lia: E-n ordine, Stela. Dar să fii blândă cu el. A îndurat destule.
Stela: Eu întotdeauna sunt blândă. Mai ales cu el. Prea blândă...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Am auzit că mi-ai simţit deja lipsa, frumosule!
Lucian: Da, doctore...
Stela: Te-ai grăbit însă cu mesajul ăla; veneam eu şi fără să trimiţi după mine.
Lucian: De unde să fi ştiut?
Stela: Trebuia să-ţi închipui că medicul îţi va face o vizită de "curtoazie", doar nu credeai că ai scăpat de mine?!
Lucian: Nici nu-mi doream asta.
Stela: Da, desigur... Hai, lasă vrăjeala şi spune-mi care-i poanta? De ce doreai să mă vezi, frumosule?
Lucian: Pentru că am o rugăminte, sau o problemă, pe care mi-o poţi rezolva.
Stela: Serios?! Încă nu ştiam cât de pricepută pot fi la mate, dacă îţi pot rezolva o problemă. Deci, despre ce e vorba?
Lucian: Nu despre mate, evident.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ce-ar fi să mănânci şi tu cu noi, frumosule?
Lucian: Fie. Nu vă pot refuza.
Stela: Sper că tu ai acolo mâncare de regim, cum ţi-am prescris eu.
Lucian: Bineînţeles. Ţi-am urmat întocmai recomandările. Dacă nu mă crezi, poţi verifica.
Stela: Lasă... Nu cred că mă tragi pe sfoară. Dar sper că mie nu mi-ai pus mâncare de regim.
Lucian: De ce nu, doctore? Faci separatisme? Sau nu-ţi plac mâncărurile cu restricţii? Cred că ţi-ar prinde bine o porţie de regim, să vezi ce-mi prescrii mie să consum.
Stela: Renunţă, frumosule! Eu nu sunt bolnavă, deci n-am nevoie de regim. Când voi fi, atunci mai zic, însă nu acum.
Lucian: Nu-ţi face griji, doctore. Te asigur că tu şi Lia nu aveţi mâncare de regim; doar eu.
Stela: Vezi, aşa mai merge. Mă bucur că eşti ascultător şi nu-mi creezi probleme. Ce zici, Lia?! L-am "dresat" bine, nu-i aşa?!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Văd că ştii cum să răstorni situaţia în favoarea ta.
Lucian: Nu întorc nimic în favoarea mea, pentru că situaţia este deja în favoarea mea!
Stela: Aşa-i; eşti, de obicei, favorizat... Bine, frumosule! Nu uita să urmezi întocmai tratamentul.
Lucian: N-aş îndrăzni să uit. Voi ţine minte chiar şi-n somn.
Stela: Asta-i bine. De altfel, voi fi aici peste şase ore, pentru următoarea injecţie.
Lucian: Cum?! Care următoarea?! Adică, n-am scăpat?
Stela: Nu, frumosule! Ai 12 injecţii; asta a fost de abia prima. Vei face câte trei pe zi, una la opt ore.
Lucian: Oh, nu... Nu se poate!
Stela: Ba da, se poate! Doar că astăzi le vei face la şase ore, iar de mâine vom regla programul. În plus, pe tot parcursul tratamentului, nu ai voie să părăseşti nava.
Lucian: Asta-i tot?!
Stela: Mai vrei şi altceva?
Lucian: Cum crezi că voi suporta toate astea?! Atâtea sacrificii... Mai bine m-ai condamna la moarte!
Stela: Nu exagera, frumosule! Nu-i vorba decât despre trei zile de tratament.
Lucian: Trei zile... Bine. Voi încerca să le fac faţă. Sper că voi reuşi. Din nou...
Stela: Nu eu sunt de vină pentru ceea ce ai păţit, frumosule. Din nou...
Stela: Sincer, nici eu, doctore. Cel puţin de data asta.
Alex: Bine. Acum să plecăm. Ceilalţi ne aşteaptă de mult. Pariez că sunt nerăbdători să ne vadă.
Lucian: Nu-i nevoie să pariezi, bătrâne. Sunt sigur că ai dreptate.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ca aspect, totul arată minunat, dar nu ştim şi ce gust ar avea toate bunătăţile astea pregătite de tine.
Lucian: Încercaţi şi veţi afla!
Stela: Şi cum am putea şti dacă nu cumva încerci să ne otrăveşti, să scapi mai repede de noi? De data asta, definitiv, nu doar pentru şase luni.
Lucian: Poftim?!
Stela: Glumeam, desigur.
Lucian: Nu mi se pare deloc amuzant, doctore. Mie nu-mi vine să râd...
Stela: Ah, frumosule, nu mi-o lua în nume de rău.
Lucian: Păi, doctore, dacă ai dubii în privinţa asta, poţi oricând face nişte teste chimice. Poţi lua o probă, două, din fiecare porţie, pentru analize...
Stela: Uite, frumosule, cel mai sigur test este acesta! Vezi?! Delicios! Nimic de reproşat. Gata, a trecut testul şi nici n-am nevoie de probe...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Mersi pentru trataţie, frumosule.
Lucian: Mi-a făcut plăcere să te servesc, doctore. Şi vezi?! Nu-i corect! Tu-mi faci injecţii, iar eu te servesc cu delicatese.
Stela: Şi eu te vindec. Deci, ce nu-i corect?!
Lucian: Ca de obicei, ai dreptate. Scuze, doctore! Îţi mulţumesc pentru tot ceea ce faci...
Stela: Lasă vrăjeala, frumosule!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Bine, Luci. Mersi. Asta-i tot ce doream să aud. Acum sunt mult mai liniştită. Tu-l cunoşti bine pe Alex, deci, am încredere în tine. Sper doar că nu mi-ai spus toate astea numai ca să mă faci pe mine să mă simt mai bine.
Lucian: Nici gând! Nu mi-aş permite. Dar tu, doctore? Ce simţi pentru Alex? Tu nu l-ai acceptat oare în viaţa ta numai pentru că n-ai avut pe cine altcineva?
Stela: Vai, Luci, cum poţi să crezi aşa ceva despre mine? Chiar las eu o impresie atât de proastă?
Lucian: Nu, doctore. Nu din cauza asta, bineînţeles. Însă Alex e pentru mine, nu doar un foarte bun prieten, ci chiar ca un fel de frate mai mare, deci, n-aş vrea să sufere...
Stela: Luci, nu-ţi face griji pentru el. Nici eu nu sunt genul ăsta de om. Chiar îmi place de el, sincer! Şi de ce spui că nu aveam pe cine altcineva alege? Spre exemplu, chiar pe tine; de ce nu?
Lucian: Poftim?! Cum?! Ăăă... Ah, eu...
Stela: Da, tu, doar eşti liber, nu?
Lucian: Ah, păi, eu; să vezi...
Stela: Deci, de fapt, nu eşti chiar aşa de liber precum pari.
Lucian:...?!... Ce să-ţi spun, doctore?! M-ai prins pe picior greşit.
Stela: Şi eu ce să înţeleg de aici?
Lucian: Înţelegi ce vrei, doctore. Eu... Mai bine tac!
Stela: Hmm, deci, eşti îndrăgostit... N-am să te întreb cine ar fi norocoasa, deşi am o bănuială. Bun; în cazul ăsta şi tu ieşi din discuţie, la fel şi Mihai. Atunci ar mai fi doar Nis.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ce aşteptaţi?! Hai, plecaţi şi voi! Vreau să rămân singur... cu Lia, evident!
Nistor: Off... Şefa ţi-a sucit minţile, şefu'! Ţi le-a sucit rău de tot, nu glumă!
Stela: Ne goneşti, deci?! Nu-i aşa, frumosule?! Vrei să rămâi singur, doar cu ea?! Sună foarte romantic, dar, din nefericire, nu se poate încă. Tu şi Mihai veniţi cu mine chiar acum, în cabinetul medical, ca să vă schimb bandajele!
Lucian: Cum?! Nu acum, doctore!
Stela: Ba chiar acum, frumosule.
Lia: Luci, ascult-o...
Lucian: Bine, doctore. Uff... Ai câştigat.

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Stela, am ajuns în dreptul rezervei mele. Aş putea intra acum, aici, la mine şi...
Stela: Nu, nici să nu te gândeşti!
Lucian: Ascultă-mă, chiar am nevoie să dorm, sunt mult prea obosit.
Stela: Nu! Haide! Acum! Mişcă-te!
Lucian: Nu!
Stela: Ce-ai spus?
Lucian: Nu pot, doctore. Nu pot să merg mai departe. Nu pot; mi-e rău...
Stela: Cum adică, nu poţi?!
Lucian: Stela, mi-e rău... Acum nu e oboseală; mi-e rău, foarte rău...
Stela: Ce tot spui, frumosule?! Luci! Cum? A leşinat... Ce înseamnă şi asta?! Nis, Alex, Mihai! Veniţi repede!
Mihai: Ce este?
Alex: Ce s-a întâmplat?
Stela: Nu ştiu. Pur şi simplu a leşinat, dintr-o dată! Ajutaţi-mă să-l ducem în cabinetul medical. E destul de greu, ca să-l ţin singură.
Nistor: Dar, ce-a păţit şefu'? Ce are?
Stela: Nis, ai cumva impresia că aş fi medium?
Nistor: Normal, nu... Dar eşti medic.
Stela: Întocmai, medic... De aceea îl ducem în cabinetul medical, să aflu, după analize şi consultaţie, ce are, pentru că nu pot şti dinainte. Eu nu umblu cu ghicitul!
Nistor: Ah, da... Ai dreptate.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Corect, doctore!
Stela: Bine, frumosule... Acum ar fi cazul să renunţi la uniformă şi să te întinzi aici. Ce faci? N-ai auzit ce ţi-am spus? N-ai de gând să-ţi dai jos uniforma?
Lucian: Toată? Adică... În întregime?
Stela: Sigur. Ce mai aştepţi? Vrei să te ajut eu?
Lucian: Nu, bineînţeles. Dar aş ruga-o pe domnişoara psiholog să se întoarcă puţin cu spatele sau să iasă afară până se termină consultaţia.
Stela: Ah, asta era... L-ai auzit, Lia?! Te roagă să te întorci cu spatele, sau să ieşi. Vai, e pudic... Deci, tu ce mai cauţi aici?! Ar fi cazul să ieşi.

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Nu, nu mergi nicăieri!
Lucian: Te rog, doctore...
Stela: Nu! Dacă până acum te-am iertat, de data asta nu mai ai scăpare! E prea de tot! Treci imediat în cabinetul medical şi vom afla ce-i cu oboseala asta exagerată pe capul tău!
Lucian: Dar nu-i nevoie...
Stela: Ba da, dacă eu am spus că e nevoie, atunci este! Clar, comandante?! Nu fi căpos!
Alex: Lasă-l, iubito! Te rog eu...
Mihai: Chiar aşa, lasă-l! Poate într-adevăr e obosit şi vrea doar să se odihnească.
Stela: Nu! Şi vă rog să nu-i mai luaţi apărarea! Oboseala asta a lui mi se pare cel puţin suspectă, aşa că n-am de gând să cedez în faţa insistenţelor voastre! Voi vedeţi-vă de treaba voastră, iar eu, de a mea! Haide, frumosule! Mişcă-te! Imediat! Spre cabinetul medical!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: M-aţi chemat, deci, aici sunt. Şi... Eu, comandantul misiunii, Lucian Enka, declar şedinţa de azi deschisă. Aşa că, puteţi începe! Vă ascult, desigur...
Stela: Ce-i asta, comandante?! Aşa te prezinţi tu la şedinţă? Ciufulit şi... În pijama?!
Lucian: Doctore, sunt foarte obosit, deci, puteţi fi mulţumiţi că am venit totuşi, indiferent cum.
Stela: Obosit?! Ce oboseală mai e şi asta pe capul tău, la ora asta?! Du-te imediat şi schimbă-te în uniformă! Şi aranjează-te puţin! Dă-ţi cu apă rece pe faţă, bea o cafea, fă ceva, orice, să te trezeşti!
Mihai: Stela, lasă-l în pace!
Stela: Nu, nici nu mă gândesc! Cum să-l las în halul ăsta? Voi nu vedeţi cum arată? Ce-ai făcut, frumosule? Te-ai îmbătat cumva, din nou?! Iar ai băut?
Lucian: Nu, doctore, nu sunt beat, sunt doar foarte obosit! Atâta tot. Ce-i greu de înţeles?
Stela: Greu de înţeles... Nu-mi place deloc oboseala asta a ta! Ori te duci imediat în rezerva ta, să te pui la punct, ori mergem chiar acum în cabinetul medical, să vedem care-i problema cu oboseala asta!
Lucian: Nu, nu-i nevoie. Bine, îmi pare rău... Mă duc să mă schimb şi să mă aranjez... puţin măcar.
Stela: Să nu întârzii prea mult. Şi repet, să nu cumva să mă faci să vin din nou după tine!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Deci, frumosule, se pare că am rămas singuri.
Lucian: Aşa este, am rămas doar noi doi. În condiţii normale, acest lucru m-ar bucura mult, doctore.
Stela: Ştii că ai dreptate?! În condiţii normale, evident, chiar şi pe mine m-ar bucura. Aşa însă... Off, frumosule... De ce trebuie să-mi creezi mereu tot felul de probleme?
Lucian: Nu intenţionat.
Stela: Intenţionat sau nu, însă le creezi... Dar de ce tu?! Chiar aşa! De ce nu Nis, spre exemplu, doar el are reputaţia de a fi cel mai zvăpăiat dintre noi. Şi totuşi, el nu mi-a dat niciodată de furcă, cu nimic; se îngroapă doar în dulciurile lui şi îşi vede liniştit de treabă. Însă tu, un om ca tine... Zău că nu înţeleg nimic, Luci!
Lucian: Nici eu, doctore... Nici eu.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ia loc!
Lucian: S-a întâmplat ceva, doctore?
Stela: Spune-mi tu dacă s-ar fi întâmplat sau nu ceva!
Lucian: Păi, de ce m-ai chemat totuşi aici?!
Stela: Doar pentru nişte analize, dar să vedem dacă sunt sau nu necesare... Poate scapi fără ele, dacă-mi răspunzi sincer la întrebări.
Lucian: Ah, nişte minunate analize, desigur...
Stela: Minunate?! Comandante, ce-i cu tine?
Lucian: Nimic... Ce-ar putea fi?!
Stela: Te văd prea vesel. Şi aşa ai fost pe tot parcursul şedinţei de azi. De asta te întreb.
Lucian: Ah, da... Păi, chiar sunt vesel. Încalc vreo lege?! Doar nu-i interzis.
Stela: Sigur că nu-i! Ai totuşi vreun motiv pentru veselia asta, sau vrei să facem acele minunate analize, care să ne lămurească?!
Lucian: Motiv? Sunt doar fericit, doctore...
Stela: Fericit?! I-auzi! Nu mai spune!? Cu ce ocazie?!
Lucian: Păi... Chiar vrei să ştii?
Stela: Doar dacă doreşti să-mi spui, iar astfel, dacă eşti sincer cu mine, repet, poate scapi fără minunatele analize... Pricepi?!
Lucian: Ah, nu mă deranjează deloc analizele alea de care tot aminteşti; le poţi face... Dar află că sunt îndrăgostit. Atâta tot!
Stela: Îndrăgostit?! Serios?! În cazul ăsta... Felicitări, comandante! Şi iată, aşa ai scăpat de mine! Te poţi întoarce pe puntea principală, chiar acum.
Lucian: Fără minunatele analize, cu care mă ameninţai? Nu le mai facem? Repet: Eu sunt dispus să cooperez, doctore!
Stela: Nu e cazul, frumosule! Nu există analize pentru "boala" asta, de care zici că suferi acum. Şi nici tratament. Singura recomandare pe care ţi-aş putea-o face, ar fi să-ţi petreci cât mai mult timp în compania domnişoarei care e responsabilă de această stare a ta.
Lucian: Ah, da?! Păi, ăsta-i un tratament pe care am să-l urmez cu cea mai mare plăcere...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Poţi să-mi explici şi mie ce este asta, frumosule?! Sunt convinsă că ţi-e foarte cunoscut acest obiect. Iar tu, lunganule, dă-te mai încolo! Deci, ce ai de zis în apărare, frumosule?! Hmm... N-aud nimic! Te ascult, comandante!
Lucian: Ce-ai vrea să-ţi spun?!
Stela: Adevărul. Ce-ai zice despre asta?
Lucian: Adevărul?! Bine, recunosc... Am luat câteva pastile de acolo, să mă ajute să dorm. Nişte somnifere...
Stela: Câteva, zici?! Doar câteva?! Atunci, explică-mi, te rog, de ce cutiuţa asta, care până în urmă cu câteva zile, era plină ochi, e acum aproape goală?! Nu lipsesc deloc doar câteva, cum zici tu!
Lucian: Bine, de acord, am luat mai multe, poate. Dar nu pe toate deodată. Câteva doar. Le-am luat... în etape; două sau patru, la câteva ore distanţă...
Stela: Asta ar mai fi lipsit, să le fi luat pe toate deodată! Şi acum... Poţi să-mi spui sincer, ce naiba se petrece cu tine, pentru că eu nu-mi dau seama!? Eşti cumva inconştient când procedezi astfel, ţi-ai pierdut complet minţile, sau ce?! De ce taci, comandante?! Te rog, spune-mi, ce naiba e cu tine?! Eşti anormal, sau cum?!
Lucian: Nu ştiu...
Stela: Nu ştii?! Nu te simţi bine până nu faci câte o boacănă din asta, mare de tot?! Desigur, n-ai mai fi tu dacă ai renunţa la toate prostiile astea... Vorbeşte odată! De ce taci?! Încă aştept explicaţii din partea ta... Să te aud, comandante! Ce ai de zis în apărare?
Lucian: Ce-aş putea spune?! N-am ce explica! Îmi pare rău...
Stela: Ah... Îţi pare rău, nu?! Şi cu asta crezi că ai rezolvat totul?! Eşti complet nebun! Nebun, nu glumă!
Lucian: Nu ştiu; probabil...
Stela: Probabil?! Nu probabil, ci foarte sigur!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Nu te mai tot scuza atât. Aşa... Apoape că am terminat cu tine pe ziua de astăzi. Dar mai avem ceva de făcut. Iar între timp putem discuta, nimic nu ne împiedică, deci... Aş dori să te întreb ceva.
Lucian: Orice. Întreabă-mă!
Stela: Mai întâi te rog să te întinzi alături, fiindcă acum e nevoie să stai întins, pentru ultimul control de astăzi.
Lucian: Nici o problemă, doctore.
Stela: Deci, Luci... Îndrăznesc să te întreb numai pentru că ştiu că tu-l cunoşti foarte bine pe Alex, de mult timp, de când eraţi mai mici, deci, consider că eşti în măsură să-mi spui ce fel de om este. L-aş putea întreba şi pe lungan, dar parcă mi-e mai uşor cu tine.
Lucian: Ce fel de om e Alex?! Îţi dai seama că n-am de gând să-l critic! Oricum, după părerea mea, e minunat! Sau cel puţin aşa-l văd eu.
Stela: Bun. Asta cred că puteam să-mi dau şi singură seama. Altceva aş dori să aflu de la tine, iar tu eşti în măsură să-mi răspunzi.
Lucian: Hai, spune odată ce doreşti să afli, nu mai ocoli subiectul.
Stela: Ca de obicei, eşti foarte direct, comandante... Deci, aş vrea să ştiu dacă... Nu, nu-i bine aşa, se corectă ea, încercând să reformuleze: Crezi că ar fi posibil ca Alex să mă fi acceptat pe mine în viaţa lui, doar din cauză că nu are pe cine altcineva să aleagă?
Lucian: Nu, evident! Ce tot vorbeşti prostii, doctore?

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Luci, te rog, reia-ţi locul!
Lucian: Bine. Ce-ai de gând să-mi faci?
Stela: Nimic rău. Sper că nu ţi-e teamă, doar tu singur te-ai oferit voluntar, curajosule!
Lucian: Mda, evident. Nu e pentru prima oară când fac nişte analize... Ne-ai făcut chiar şi tu, de vreo câteva ori. Ca să nu mai amintesc de cele dinaintea plecării în misiune, când ni s-au făcut o grămadă de analize, de tot felul, de parcă erau interminabile; numai creierul nu ni l-au scos, să vadă dacă-i întreg sau nu.
Stela: Mie-mi spui? Ştiu foarte bine, doar am trecut şi eu prin asta. Deşi sunt medic, am fost supusă la toate analizele acelea, am trecut şi eu prin acele încercări.
Lucian: Aşa-i, fiecare dintre noi a fost supus acelor analize riguroase; cei de pe Terra doreau să fie foarte siguri că nici unul dintre noi nu ar avea probleme cu sănătatea, de nici un fel.
Stela: Exact de acelaşi lucru vreau să mă asigur şi eu acum, aşa cum chiar tu însuţi mi-ai cerut, comandante. Şi nu te teme, nici eu nu intenţionez să-ţi scot creierul, să văd dacă-i întreg sau nu...
Lucian: Mă bucur.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Ai scăpat ieftin... Şi acum ce aştepţi?! Jos hainele şi întinde-te pe patul ăla pe care stai, ca să te pot consulta. Ce faci, n-ai auzit? Dezbracă-te, comandante! Ai cumva nevoie de ajutor?
Lucian: Ah, nu... N-am nevoie de ajutor şi nici de... spectatori. Adică, vreau să spun că...
Stela: Aha, am priceput! Fetelor, ce-i cu voi două aici? Afară! Imediat!
Lia: Bine, dar...
Stela: Nici un "dar"! L-aţi auzit doar: Fără spectatori! Ce vreţi mai mult de atât?
Lia: Eram doar îngrijorate...
Maria: E bolnav şi doream să ştim dacă va fi bine.
Stela: Pentru asta mă aflu eu aici, să am grijă de el şi să aflu dacă va fi bine. Dacă o să am nevoie de ajutorul vostru, vă chem, însă nu cred că va fi cazul. Acum vă rog să părăsiţi degrabă această încăpere, fără alte comentarii de prisos.
Lia: Bine.
Maria: Plecăm...
Alex: Să ies şi eu, Luci?
Lucian: Nu, bătrâne. Poţi rămâne, dacă vrei. Nu-i nici o problemă.
Alex: Sigur nu te deranjează prezenţa mea?
Lucian: Deloc, bătrâne. Fii liniştit. Aş fi spus dacă mă deranjai.
Stela: Unde rămăsesem? Ah, da... Acum ce mai aştepţi? Scoate-ţi mai repede uniforma aia, comandante!

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Se pare că ai scăpat destul de ieftin, frumosule. N-aş vrea să te sperii, dar putea fi mult mai rău. În câteva zile, vei fi ca nou. Te vei pune pe picioare, numai după ce vei urma cu stricteţe un tratament sever, riguros, impus de mine.
Lucian: Sunt pe mâinile tale, doctore. Iar eu îmi iau angajamentul să-ţi urmez întocmai sfaturile.
Stela: Nici nu vei avea încotro. Va trebui să urmezi tratamentul prescris de mine, nu sfaturile mele. Pentru că eu nu dau sfaturi, frumosule; pentru astea, o ai pe domnişoara psiholog prin preajmă, doar ea te poate ajuta cu sfaturi... Eu acţionez cu totul altfel. Iar acum, ca să-ţi revii, am să-ţi pun o perfuzie, din cauză că momentan nu te poţi alimenta altfel şi ai nevoie de multe vitamine şi alte minuni asemănătoare, pe care le-ai pierdut săptămâna asta. În plus, eşti foarte deshidratat. Şi nu-i cazul să te îngrijorezi, nu vei simţi nimic, mai ales că vei fi sub efectul tranchilizantelor pe care ţi le voi administra în curând; altfel spus, vei dormi buştean. Oricum, tot nu te-ar fi durut, deloc. Ce zici?
Lucian: N-am nimic de spus. Poţi face orice crezi că ar fi necesar. N-am să mă împotrivesc deloc. De fapt, nici nu-mi prea pasă.
Stela: Luci, spune-mi, te rog, sincer, înainte de a te adormi... Spune-mi de ce-ai făcut asta? Trebuie să fi avut un motiv, altfel nu se explică. Te cunosc, sper, destul de bine. Tu nu eşti o persoană care să facă asemenea abuzuri. Aşa-i?
Lucian: Te rog, doctore... Motivele mele n-au nici o importanţă. Nu contează. Şi mai ales, nu vreau să discut despre asta, sau să-mi amintesc...
Stela: De fapt, cred că nici măcar nu-ţi aminteşti.
Lucian: Ba, motivele mi le amintesc perfect; mă străduiesc însă să le uit, iar ca să şi reuşesc acest lucru, nu-i necesar să vorbesc despre ele.
Stela: Bine, dacă nu vrei... Stai liniştit!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!