Stela: Ia nu te mai lăsa rugat atâta. Ce-i cu toate mofturile astea pe capul tău?! Nu faci cum vrei tu! Intri cu noi și cu asta-basta! Am încheiat orice discuție!
Nistor: Dar nu pot... Nu că n-aș vrea, însă... Știți doar că sunt claustrofobic.
Stela: Lasă, că în caz de nevoie, ai medicul la îndemână, în apropiere.
Nistor: N-ai avea cu ce să mă ajuți, în cazul unei crize de claustrofobie. Ar fi nevoie de un psiholog, sau chiar psihiatru.
Lia: Psiholog sau psihiatru, zici?!
Nistor: Hopa, șefa... Așa-i, tu ești psihiatru; și psiholog. La naiba, uitasem!
Lia: Mișcă-te! Intrăm, toți! Clar, da?!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lucian: În cazul ăsta... Noi, să mergem!
Nistor: Un moment, șefu'! Vrei să mergem în munți acum și să intrăm din nou în peștera aceea?
Lucian: Da, Nis, exact! Cred că m-am exprimat destul de clar.
Nistor: Sigur, șefu'; clar. Foarte clar. Dar să... Mergem toți? Adică... Și eu?
Lucian: Evident. Deja au fost toți de acord. Iar tu faci parte din echipaj. Deci, nu văd care e problema.
Nistor: Păi, problema e că... Eu n-aș merge, șefu'! De fapt, sigur nu vreau să merg. Prefer să rămân aici, sau în oricare altă parte.
Lucian: Cum, adică? De ce să nu mergi?
Nistor: Păi, să vezi, șefu'... Din cauză că nu pot. Adică... Sunt claustrofobic.
Lucian: Ce ești, mă? Claustrofobic? Ce-ai, ești nebun?
Nistor: Nu, șefu'; vorbesc serios! Nu glumesc. Dacă nu știi ce în-seamnă, pot să-ți explic...
Lucian: Cum să nu știu? Ce tot vorbești?! Știu foarte bine ce înseamnă asta, nu-i nevoie să-mi explici nimic. Nu știam însă că ai avea astfel de probleme.
Nistor: Poate că nu m-ai întrebat niciodată, sau n-ai avut ocazia.
Lucian: Nu te-am întrebat...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Ia vezi, mă, la ce se holbează așa...
Nistor: Vai, șefu', te-am prins! Să nu-mi zici că asta-i domnișoara psihiatru despre care ne vorbeai într-un timp de ne amețisei. Ți-a picat cu tronc!
Lucian: Hmm?! Ce-ți bagi nasul în fișele mele? Vezi-ți de ale tale, ai destule!
Nistor: E-ndrăgostit și tipa asta nici măcar nu-l bagă-n seamă...
Lucian: Măi, vrei să taci odată?!
Alex: Bine, tace! Da' pot s-o văd și eu pe tipa respectivă?
Lucian: Nu!
Alex: Nu fi rău! Ce-i atât de secret?
Lucian: Uff...
Nistor: Frumoasă tipă pentru un psihiatru, nu-i așa?
Alex: Brunetă, ochi albaștri... Extra! Dar eu n-aș vrea s-o știu prietena mea.
Lucian: De ce?!
Alex: Cum, de ce?! E psihiatru; asta spune tot, nu?!
Lucian: Aș; la treabă! N-avem prea mult timp.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Claustrofobic, ha...
Nistor: Nu-i deloc de râs, să știți.
Maria: Nu, pe naiba!
Stela: Ba chiar nu e nimic amuzant.
Maria: Aș... Nu știam că ai astfel de temeri, lungane, dar mă bucur că am aflat. Pe viitor, am să-ți exploatez aceste sentimente puternice. Într-o zi, am să te închid într-un spațiu cât mai strâmt, să văd cum vei reacționa.
Nistor: Tu, micuțo? N-aș prea crede.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Păi și... N-ai nevoie de ajutor?
Lucian: În nici un caz! Mă lipsesc de așa ajutor. Ce, vrei să-mi strici și aluatul de prăjituri? Pleacă odată!
Nistor: Bine, șefu'. Cum zici tu.
Lucian: Și... Nis! Să-ți intre bine-n cap! Prăjiturile astea de acum nu mai sunt doar pentru tine. Ai înțeles? Sau vrei din nou traducere?
Nistor: 'Țeles, șefu'! Oricum, n-aș mai putea mânca atâtea.
Lucian: Sincer, mă-ndoiesc de acest lucru. Dar să nu se repete. Pentru că data viitoare n-am să te mai iert. Și să nu zici că nu te-aș fi avertizat.
Nistor: Gata, șefu'; priceput...
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Eu nu intru acolo! Sper că nu vă așteptați să vă însoțesc. Mergeți voi! Eu... Nici nu mă gândesc!
Lia: Și tu ce-o să faci singur, afară? Hai, spune!
Nistor: Eu?! Păi... Ăăă... Păzesc intrarea! Corect, șefa, nu?!
Lia: Corect, pe naiba!
Ly: N-ai ce păzi aici, afară.
Alex: Hai, mă, Kilometru, să intrăm, doar ești cu noi, nu singur.
Nistor: Nu, mă, sub nici o formă! Intră tu! Lasă-mă-n pace pe mine!
Lia: Dar data trecută ai intrat cu noi.
Nistor: Șefa, am mai spus și repet: Am intrat doar pentru că tu și șeful erați blocați acolo. Deci, am avut motive serioase ca să intru; ca să vă salvăm pe voi! Dar acum, ce-aș căuta?! Doar nu mai e nimeni blocat în interior.
Alex: Ar putea fi Robby și Felix. Și ei au nevoie de ajutorul nostru; poate și de al tău, mă...
Nistor: Ei sunt roboți; țin la ei, dar cred că se pot descurca foarte bine și singuri. Mai ales, fără mine!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Ce zici, Nis?! Dacă te-aș supune acum unui scurt control medical de rutină, ce s-ar întâmpla? Eu sunt sigură că aș constata că ai deja probleme cu sănătatea și s-ar putea să te trezești deodată nevoit să renunți definitiv la orice fel de dulciuri...
Nistor: Nu-ncepe și tu, doctore!
Stela: Ia vezi! Fii atent ce faci! Ia-o mai ușurel cu dulciurile astea. Altfel voi fi nevoită să iau măsuri severe și-n cazul tău. Îl poți întreba pe șeful tău, el îți va confirma.
Lucian: Te cred... În locul tău, Nis, nu m-aș pune rău cu doamna doctor.
Nistor: Da' eu nu-s bolnav! Deloc!
Stela: Nu încă. Și ar fi bine să ai grijă să nici nu fi vreodată. Pentru că și când vei fi, dacă vei intra pe mâna mea, n-ai să scapi așa de ușor, cu una, cu două. Ai să vezi tu! Îți voi impune un regim strict, pe o perioadă îndelungată, să te-nveți minte!
Nistor: Nu cred că va fi vreodată nevoie.
Alex: Nis, Stela vrea să spună s-o lași mai moale cu dulciurile astea; prea exagerezi, mă.
Nistor: Da, da... Văd că sunteți toți împotriva mea. V-ați aliat, nu-i așa?
Mihai: Nu-i așa, pentru că noi avem dreptate. Doar se vede destul de clar.
Lucian: Haideți! Să lăsăm pălăvrăgeala! Să mâncăm ceva, dar nu dulciuri, în nici un caz, Nis! Apoi vom pleca.
Nistor: Atunci, în acest caz, eu nu mai merg nicăieri cu voi! Niciodată!
Lucian: Ce-ai spus?! Repetă, te rog, Nis!
Nistor: Cum?! Cine?! Eu, șefu'? Nu, nimic... Adică, am vrut să spun că o să vin și eu cu voi, de îndată, bineînțeles, altfel nici nu s-ar putea.
Lucian: Așa, deci?! Mie mi s-a părut că aș fi auzit cu totul altceva.
Nistor: Nu, șefu', n-am spus altceva. Adică...
Lucian: Lasă poveștile, Nis! Haideți, să nu întârziem!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Șefule, mai mergem și azi în peștera aia? Din nou...
Lucian: Da, mă. Doar trebuie să ne lămurim și noi cât de cât, dacă se poate.
Nistor: Așa e, șefu', ai dreptate. Da' eu tot mai sunt claustrofobic. Și azi, la fel ca ieri.
Lucian: Știi ce, Nis... Eu am impresia că suferi mai mult de claustroprostie, nu de claustrofobie.
Nistor: Hai, mă, șefu'... Eu vorbesc serios, nu glumesc.
Lucian: Nici eu, Nis. Ai văzut destul de bine ieri că n-ai de ce să te temi. Nu există motive. Dacă ieri n-ai pățit nimic, poți fi sigur că nici azi.
Nistor: Bine, șefu', cum zici tu. Întotdeauna. Deși să știi că ieri m-am ales totuși cu vreo câteva cucuie zdravene de pe acolo, din cauza galeriilor mai joase.
Lucian: Păi, Nis, apleacă-te, ce naiba!
Nistor: Zău, șefu', la înălțimea mea, mai dificil de înaintat în poziția cocoșat. Încearcă tu, dacă poți! Nu crezi?
Lucian: Las' că te descurci tu.
Nistor: Am să mă străduiesc, șefu'.
Lucian: Deci, Nis, nu ne vei crea probleme? În cercetarea peșterii...
Nistor: Sper că nu.
Lucian: Poate scapi și de claustrofobie astfel, dacă-ți înfrunți temerile. Cine știe?!
Nistor: Aș, șefu', mai dificil... Nu se scapă așa de ușor de chestia asta.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Stela, am ajuns în dreptul rezervei mele. Aș putea intra acum, aici, la mine și...
Stela: Nu, nici să nu te gândești!
Lucian: Ascultă-mă, chiar am nevoie să dorm, sunt mult prea obosit.
Stela: Nu! Haide! Acum! Mișcă-te!
Lucian: Nu!
Stela: Ce-ai spus?
Lucian: Nu pot, doctore. Nu pot să merg mai departe. Nu pot; mi-e rău...
Stela: Cum adică, nu poți?!
Lucian: Stela, mi-e rău... Acum nu e oboseală; mi-e rău, foarte rău...
Stela: Ce tot spui, frumosule?! Luci! Cum? A leșinat... Ce înseamnă și asta?! Nis, Alex, Mihai! Veniți repede!
Mihai: Ce este?
Alex: Ce s-a întâmplat?
Stela: Nu știu. Pur și simplu a leșinat, dintr-o dată! Ajutați-mă să-l ducem în cabinetul medical. E destul de greu, ca să-l țin singură.
Nistor: Dar, ce-a pățit șefu'? Ce are?
Stela: Nis, ai cumva impresia că aș fi medium?
Nistor: Normal, nu... Dar ești medic.
Stela: Întocmai, medic... De aceea îl ducem în cabinetul medical, să aflu, după analize și consultație, ce are, pentru că nu pot ști dinainte. Eu nu umblu cu ghicitul!
Nistor: Ah, da... Ai dreptate.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Voi vă bateți joc de mine?! Chiar aveți de gând să mă transformați în fetiță?
Lia: Nis, nu-și bate nimeni joc de tine; e doar o poruncă, una amuzantă.
Nistor: Cum să nu, șefa?! Te răzbuni, pricep...
Lia: Poți spune și așa, dacă vrei.
Maria: Lasă mofturile, Nisa! Mișcă în rezerva ta și așteaptă-ne acolo! Noi îți căutăm cele necesare.
Nistor: Păi, accept, dar doar pentru că s-au aliat și ceilalți cu voi, în special șefu', nu din alt motiv.
Maria: Cine te-o fi pus să-i dai porunca aia lui Nick?!
Maria: Ce-i, micuțo?! Nu-ți place cum îi stă soțului tău în slipi?!
Lia: Nis, lasă taina, că pierdem timp și e deja destul de târziu!
Maria: Hai, Nis, intră la baie și probează asta, pentru început.
Nistor: Chiar credeți că asta o să intre vreodată pe mine?! Eu n-aș zice...
Maria: E supraeleastică, deci, se întinde... Probeaz-o!
Nistor: Nu-mi vine să cred că o să fac, într-adevăr, asta... Fetelor, ajutor! Auu... V-am spus că nu intră chestia asta pe mine! Am forțat-o, dar acum nu pot s-o dau jos... Luați-o de pe mine, că mă strânge! Mă doare. Nu mai pot nici să respir, simt că mă sufoc.
Maria: Gata, mă! Stai liniștit, nu te mai zbate, că o rupi!
Stela: Și aplecă-te, altfel cum ai vrea să te ajutăm?!
Nistor: Mamăă... Dacă tot vreți să mă transformați în fetiță cu rochiță roz, iar eu am fost de acord, nu-mi mai dați chestii din astea strâmte, să le probez, că n-am de gând, să știți!
Maria: Bine, mă! Am văzut acum că nu se poate...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Lia, te rog, vino aici!
Lia: Da?!
Stela: Se pare că ai deja un pacient care ține de competența ta, de specialitatea ta. Instabil psihic... Eu n-am ce face pentru el! Ocupă-te tu de el, te rog, în calitate de psihiatru, nu de psiholog, sau consilier al misiunii! E al tău acum!
Lia: Stela, te rog, nu exagera! Nu-i cazul...
Stela: Eu exagerez?! Eu?! Uită-te la el! Uită-te bine! Așa e, cum îți spun, fără nici o exagerare! Instabil psihic! Nimic altceva!
Lucian: Îmi pare rău. N-am vrut... Nu știu ce m-a apucat. Nu doream altceva decât să dorm liniștit vreo câteva ore și nu reușeam acest lucru fără ajutorul acestor pastiluțe. Sincer, nu sunt instabil psihic... Nu încă... Sper...
Stela: Ah, nu reușeai să dormi fără pastiluțe... Și ai îndrăznit să le iei de unul singur, cu voia ta, fără permisiunea sau recomandarea mea măcar. Desigur, doar tu ești marele comandant, n-ai nevoie de permisiune, din partea nimănui! Nici din a mea, normal! Ce nevoie ai avea tu, marele comandant, de părerea medicului?
Lucian: Nu, nu din cauza asta...
Stela: Nu te aștepta la înțelegere din partea mea! Prostule! Știi ce sunt astea?! Știi oare?! Parcă ți-am spus...
Lucian: Păi... Somnifere?!
Stela: Hmm... Somnifere, zici?! Voi știți ce sunt astea?! Știe vreunul dintre voi? Nu, desigur, nu știți... Dar am să vă spun eu, ca să știți de acum încolo! Aceste pastile, cât sunt de micuțe, sunt într-adevăr somnifere, dar unele foarte puternice, eficiente și foarte periculoase! Nu pot fi consumate ca niște bombonele, cum face Nis cu dulciurile sale, pentru că, din nefericire, pot fi fatale!
Lucian: Pentru mine, n-au fost. De fapt, n-au fost deloc, nici măcar eficiente, pentru că n-am putut dormi, n-am avut un somn liniștit. Ce vă uitați așa la mine?! Doream doar să dorm, atâta tot!
Stela: Bietul de tine... Doar să dormi?! Atâta tot?! Și ai reușit foarte bine acest lucru! Prostule! Scuză-mă că-ți spun așa, dar în aceste momente, asta ești! Un prost! Un prost mare de tot! N-am văzut altul mai mare ca tine! Prost, cu literă mare, cât Nis de mare și alta nu!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria: Ce număr porți la pantofi, mă?!
Nistor: Deh, micuțo, n-ai vrea să am piciorușe de bebe, ca ale tale...
Lia: De unde găsim noi încălțăminte de fetiță, pe măsura lui?!
Nistor: Voi chiar ați vrea să încerc să merg cu așa ceva?! Vă spun eu, nici măcar n-o să încerc să mă ridic de pe scaun, pentru că nu vreau să-mi rup picioarele. De altfel, sunt destul de înalt și fără tocurile astea, deci, ce nevoie aș avea de câțiva centimetri în plus?! Dau cu capul de tavan, dacă umblu cu chestiile astea!
Lia: Ai dreptate. Ești deja mult prea înaltă, Nisa, dar încearcă să te ridici, să te vedem.
Nistor: Bine, să încerc... V-am spus eu că nu pot purta așa ceva!
Maria: Am văzut. Ești prea împiedicată, Nisa!
Stela: În plus, nu vreau să-mi dai de lucru, să-ți pun picioarele în ghips, așa că hai să căutăm ceva fără tocuri înalte.
Lia: Bine. Ar fi fost mai amuzant cu tocuri, dar la înălțimea lui, chiar nu e cazul; într-adevăr, s-ar lovi cu capul de tavan. Și nici nu cred că s-ar putea urca pe masă, cu tocuri.
Maria: Haideți să v-o prezentăm pe noua noastră colegă, Nisa cea blondă, îmbrăcată în roz...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian: Banii care vi se cuvin, domnișoară doctor, pentru medicul echipajului. Ca sumă totală, vă pot spune că sunt aproape cât suma primită de comandant.
Stela: Nu m-aș fi așteptat să primesc bani astăzi, ba încă o asemenea sumă...
Traian: Pentru consilierul misiunii, domnișoara psiholog Stancu... Aveți grijă ce sfaturi îi veți da comandantului misiunii!
Lia: Ar fi de preferat să nu aibă nevoie de sfaturile mele, însă dacă va fi cazul, mă voi strădui ca sfaturile mele să fie în folosul echipajului, spre binele și reușita misiunii noastre.
Traian: Exact asta se și așteaptă de la dumneavoastră, domnișoară. Pentru geneticianul echipajului, Alex... Ce zici, măi, ți-ajung până pe 27 iunie?
Alex: Glumiți, dom' director?
Traian: Iată și pentru geograful nostru o sumă, sper, pe măsura înălțimii sale. Măi, Nis... Tu chiar ești așezat acum și așa ai fost pe tot parcursul ședinței, de când a început ea?!...
Nistor: Da, dom' director...
Traian: Bine, acum e clar. Stai jos!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Păi, uite, din cauza mea, lucrezi în weekend, sâmbăta și duminica, în loc să faci altceva mai plăcut...
Nistor: Altceva?! Să fim serioși! Ce altceva?! Aș avea oare ce altceva să fac pe aici? Mai plăcut decât asta?! Nu, clar nu...
Lucian: Bine, mă... Atunci, sigur totul e-n ordine?
Nistor: Da, șefu'. E! Sau va fi, în curând, după ce termin cu toate denumirile astea...
Lucian: Și n-ai nimic altceva să-mi spui?
Nistor: Nu, șefu'... Nimic.
Lucian: Bine, mă. Așa să fie, cum zici tu.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Corect, doctore!
Stela: Bine, frumosule... Acum ar fi cazul să renunți la uniformă și să te întinzi aici. Ce faci? N-ai auzit ce ți-am spus? N-ai de gând să-ți dai jos uniforma?
Lucian: Toată? Adică... În întregime?
Stela: Sigur. Ce mai aștepți? Vrei să te ajut eu?
Lucian: Nu, bineînțeles. Dar aș ruga-o pe domnișoara psiholog să se întoarcă puțin cu spatele sau să iasă afară până se termină consultația.
Stela: Ah, asta era... L-ai auzit, Lia?! Te roagă să te întorci cu spatele, sau să ieși. Vai, e pudic... Deci, tu ce mai cauți aici?! Ar fi cazul să ieși.
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: De ce, șefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ți fac concurență.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademenești pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îți cer... Și nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, șefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Și-ți cer ție dulciuri, pentru că știu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr și nu-i vorba că n-aș avea cu ce, dar n-aș vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, șefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar așa de mult. Și o să-mi dai sau nu ce ți-am cerut?
Nistor: Îți dau, șefu', ce naiba?! Deși după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aș, șefu'; de unde inepuizabil?! Aș vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine vreo 15 ani de acum încolo?
Alex: La cât bagă-n el, dacă ar fi "Pacifis" toată făcută doar din dulciuri, ar consuma-o într-o lună.
Nistor: Nu zău, mă?! Cum le știi tu pe toate...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Ce naiba faci, măi, trădătorule?
Alex: Trădător?! Eu?! Ce-ai, mă, ești căzut în cap?
Nistor: Deloc. Da' tu mă trădezi.
Alex: Eu?! Pe tine? Cum?
Nistor: Păi, gata, părăsești "Clubul Burlacilor"? Ce naiba, mă lași singur? Mă abandonezi și te aliezi cu "inamicul"? Trădător notoriu ce ești!
Alex: Ah, asta era... Deh, mă, ce-ai vrea? Trebuie să mă înțelegi, ce naiba? Am și eu o vârstă, cred, respectabilă, era cazul să fac și pasul ăsta, în cele din urmă. Nu se putea altfel.
Nistor: Vârstă respectabilă, pe naiba! Baliverne! Ce mă iei pe mine cu texte d-astea răsuflate? Motivații, mă... Pretexte! Trădătorule!
Alex: Da' ce tot spui că rămâi singur? Ești orb?! Mai sunt Luci și Mihai, tot ca tine. Tot burlaci și ei.
Nistor: Ah, șefu'... Și campionu'... Deocamdată, da, mai sunt. Cine știe până când? Probabil nu pentru prea mult timp. O să treacă și ei de partea ta. Și atunci tot doar eu o să rămân singurul altfel decât voi, ceilalți. De parcă nu-mi era de ajuns că mă deosebeam deja, datorită înălțimii, acum se mai adaugă și chestia asta; rămân singurul ciudat, etichetat... "Necăsătorit". Altfel decât voi...
Alex: Păi, ce naiba mai aștepți?
Nistor: Ce-ai, mă?! Ești nărod? Cu cine?
Alex: Eh, asta-i problema ta... Ce vrei să-ți fac?
Nistor: Nimic; ce să-mi faci? Auzi la el... Asta-i situația! Lasă, mă descurc eu. Îmi rămân... dulciurile. Și geogra'... E ceva. Mișto, nu? Interesant!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Apropo, Nis, când plecăm, să nu uiți să-mi dai și mie câteva bomboane, biscuiți, napolitane, în general dulciuri din astea, de la tine; nu și gume de mestecat.
Nistor: De ce, șefu'?! De când ai devenit mare consumator de dulciuri?
Lucian: Nu-s pentru mine, tontule! N-am de gând să-ți fac concurență.
Nistor: Ah, nu?! Atunci, pentru cine? Vrei cumva să-i ademenești pe body-guarzii tăi, oferindu-le dulciuri? Să-i "îmbunezi"?
Lucian: Nu, Nis, m-am împrietenit deja cu ei, fără a avea nevoie de dulciuri de la tine. Pentru altcineva îți cer... Și nu insista să afli pentru cine!
Nistor: Eu, șefu'?! Nici gând. Nu sunt curios.
Lucian: Și-ți cer ție dulciuri, pentru că știu că ai destule, iar astfel n-o să mai fiu nevoit să trec mai târziu pe la magazin, să cumpăr și nu-i vorba că n-aș avea cu ce, dar n-aș prea vrea să mă plimb prin magazine doar pentru dulciuri, cu body-guarzii ăia după mine.
Nistor: Ziceai că te-ai împrietenit cu ei, șefu'...
Lucian: Poate, dar nici chiar așa de mult. Și o să-mi dai sau nu ce ți-am cerut?
Nistor: Îți dau, șefu', ce naiba?! Deși după aia o să trebuiască să-mi reînnoiesc rezervele...
Lucian: Nu mai spune?! Eu credeam că stocul tău e inepuizabil.
Nistor: Aș, șefu'; de unde inepuizabil?! Aș vrea eu...
Lucian: Măi, ce-o să ne facem cu tine în misiune, vreo 13 sau 15 ani de acum încolo?!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Nis... Nu mai ești claustrofobic, mă?!
Nistor: Ba da, șefu', sunt, dar...
Lucian: Cum ai găsit intrarea, Nis?!
Nistor: Nu-mi dau prea bine seama, șefu', dar modul de intrare are legătură strânsă cu piatra aceea ciudată, dacă o mai știi.
Lucian: O știu. Ce-i cu ea, mă?!
Nistor: Păi, am încercat din nou s-o scot de la locul ei, dar n-am reușit, evident. Când am abandonat încercarea de a o scoate, nu știu cum s-a mișcat de la locul ei și a declanșat sistemul de deschidere, care consta în deplasarea lentă a blocului masiv de piatră ce părea a pune capăt peșterii acesteia. Dar, după cum vezi, șefu', nu era deloc capătul!
Lucian: Da, mă, văd... Bravo, Nis! Descoperirea asta cred că ți se trage de la claustrofobie; sau de la dulciuri.
Nistor: Aș...
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Șefu'... Ce-i cu tine aici?!
Lucian: Așa mă întâmpini tu, mă, nărodule?
Nistor: Aș... Salut, șefu'!
Lucian: Salut, Nis. Ce faci aici?
Nistor: Cum, ce?! Hărți, așa cum mi-ai spus! Trec toate denumirile la locurile lor, doar asta trebuie să fac! Nu?! Ți-am zis, nu vreau să te dezamăgesc! Așa că am trecut serios la treabă!
Lucian: Da, mă, nărodule, dar și duminica? La ora asta?
Nistor: Și ieri, toată ziua, șefu', până seara târziu... Sunt multe denumiri de adăugat. Încă nu le-am aflat pe toate, dar uite, unele hărți deja sunt complete! Deci, voi reuși! E clar.
Lucian: Da, văd... Te-ai străduit chiar să scrii citeț! Cu majuscule, de tipar.
Nistor: Da, ca să priceapă și restul populației, nu doar eu... Uneori chiar și eu întâmpin greutăți în a-mi descifra propriile-mi mâzgăleli.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Dar cum să aflu toate aceste denumiri?!
Lucian: Asta nu mă privește pe mine! Treaba ta, te descurci tu cumva! Nu mă interesează cum, de la cine sau de unde faci rost de ele, dar ar fi bine ca până data viitoare să completezi aceste hărți cu toate denumirile corespunzătoare. Până acum, să zicem că n-ai știut despre aceste denumiri, dar acum știi sigur că ele există, deci, repet, să le pui la locurile lor. Și nu vreau să aud alte motivații, vreau doar să văd rezultate concrete! E clar?
Nistor: Da, șefu'! Clar. Dar e destul de greu să reușesc în numai două săptămâni! Sunt prea multe denumiri...
Lucian: Ai început deja cu văicărelile?! Nu vreau să aud așa ceva! Timp ai suficient. Bineînțeles că e greu, dar dacă te vei strădui, sigur vei reuși. Iar pentru a-ți ușura munca, îți sugerez să utilizezi supercomputerul din oraș. E destul de rapid și foarte eficient.
Nistor: Eu, șefu'?! Habar n-am să-l folosesc!
Lucian: Nu tu, tontule! Desigur că nu tu... L-ai putea ruga pe Mihai.
Nistor: Pe campion?! Nu, șeful, n-aș vrea să-l deranjez. E destul de ocupat, în ultima vreme.
Mihai: Ce tot zici, mă? M-ai auzit pe mine protestând? Dacă ai nevoie de mine, sunt la dispoziția ta. Doar spune-mi și o să te ajut! N-am motive să mă împotrivesc. Serios! Pentru mine e simplu. Știu acum cum să lucrez cu supercomputerul. Deci, pot oricând să te ajut, cu orice ai avea nevoie.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!