Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

De ce?

De ce nu putem oare
uita clipele trecutului?
Care ne amintește
că am fost cândva
pe aripi de vânt.
Zburând
peste oceanul dorințelor noastre.
peste visuri și albastrele astre.
peste văile frământărilor
și peste culmile idealurilor
Ce ne inalțau in noapte
Visând că undeva departe
ne aflam deasupra stelelor?
De ce nu putem oare uita
Clipele de iubire,
de durere,
de alint,
de tristeți
și suferinți?
De ce oare nu putem uita
fiorul ce ne-nvaluia
când adolescenți fiind
ne temeam și ne rușinam,
să gândim
și să simțim
că iubim?
De ce oare
domnea teama peste noi
să lasam libertatea cuvintelor
să zboare,
și a versurilor pline de candoare
ce făcea inima să se inalțe
ca un porumbel
in inaltul cerului?
Oare ce înseama acest tumult
al trăirilor sufletesti?
Care copii fiind așteptam
cu iubire
și tandrețe
să apară zorile dimineții.
Să ne vedem,
să ne-ntalnim
și pe ascuns
să ne privim?
Cât amintirile trecutului
domnește peste noi
vom fi supusi visării
si trădării
amintindu-ne
de dragostea neâmpărtășită
din vremea
când eram copii.

poezie de (7 iunie 2013)
Adăugat de Ligia-Gabriela JanikSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Și pentru tine...

Și pentru tine cresc flsorile acestea, copile
Și pentru cei săraci răsare soarele!
Doamne, oprește mâna ta peste creștetul capului nostru
Ridică-ne ochii ațintiți în pământ
Putem respirăm și noi aerul acesta îmbâcsit?
Sau putem să ne manifestăm iubirea necondiționat?
De ce atâta urâțenie?
Oare noi am rămas copii și nu putem înțelege?
Nu... dar tare aș vrea dau timpul înapoi..
Copil fiind lumea era frumoasă, mai puțin invidioasă
Iar noi ne jucam frumos... zâmbeam duios
Astăzi în loc de frumos primim cearcăne
Astăzi primim dulciuri cu nemiluita, dar suntem nefericiți
Ne simțim neiubiți... De ce?
De ce încearcă să ne ia visul?
De ce nu înteleg că și noi trăim?...
Frumosul din arte ne va scrie povestea
Și noi vom rămâne copiii nematurizați de joc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trec clipele!

Vezi clipele cum trec? cum trece timpul,
De ce să treacă oare fără rost?
Căci mâinile le va-nchide înserarea
Și vom uita de mâine tot ce-a fost...

Ce rost plângă alții? Lacrimi oare
Nu am vărsat și noi în veci, cândva?
Zâmbiți acum când soarele răsare
Căci în curând poate se va-nsera.

Și dincolo de noapte nu va fi
Decât o albă noapte-ntunecată...
Trăiți acum, cât mai puteți trăi.

Cu noi, aici o lume se închide
Și dincolo de ea e infinitul
Acolo n-o vezi nimic în zare
Căci tot ce vezi s-atingi este sfârșitul.

Dar nu te teme și toți vom fi acolo
Golul cu gol se umple până când
Răpuși, umili, nu vom ruga iertare
În suflete, în vise și în gând.

poezie de din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plecasem

Plecasem demult. Mai întâi peste ape
apoi peste câmpii, peste munți
peste aerul strâmb
peste cerc, peste îndepărtarea cercului
peste apropierea dintre noi
peste o mână pierdută
peste trei degete curbate
peste un sărut întâmplător
peste plăcut. Peste asta!
Plecasem demult
de mult
ce plecasem...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oare

Când eu nu v-oi mai fi,
Cineva lipsa îmi va simți?
Și de acolo de unde oi fi
Oare peste cei dragi aș putea privi?

Fără trup oare tot eu aș fi?
Aș avea aceleași amintiri?
Mi-ar mai păsa de cineva?
Oare toate astea ar mai conta?

Stau nopțile și mă întreb
Destinul meu e împlinit?
Rostul meu este aici?
Oare viața asta e doar un test?

Când firul vieții brusc s-a rupt,
Luminile ușor sau întunecat
Și toate becurile sau stins,
Oare stinse au rămas?

Tot ce am fost,
Tot ce în viată am făcut
În afară de cei cunoscuți,
Oare pentru altcineva ar mai conta?

poezie de (24 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu te aștept

Vino!...
Ia-ți șansa, iubite, te aduci
oricât ar costa, vii
căci te vreau împreună cu mine
în lumea-n care infloresc cuvinte
și șoapte...
in flori de miazănoapte...

Nu vorbi incă...
Nu vorbi,
Nu gândi
Trecut, aducerii
din lumină adâncă:-
Aripă

De ce să rătăcești
sub umbre și Lună,
căutând soare-răsare, căutându-mă-n alte vise?
Făurește-mă din tine,
nu mai căuta!
Nu vezi, iubite, oriunde-ai merge,
pe pașii lăsați de mine tu calci
și florile înflorite de mine,
tu le miroși?
Dimineții trezite de mine, tu-i zâmbești
și-n cafeaua dulce-amară, tu mă sorbești?

Ce-ar fi iubirea, oare,
dacă nu ai avea cui s-o impărtășesti?
Cum ai afla gândul a milioane
de clipe divine,
dacă n-ai avea cui le dăruiești?

Eu te aștept, cu mine
acum,
acum
și peste acum
peste iubirea-mi foc și scrum
peste tăcerea-mi de țipăt și fum
-mi trăiesc cu tine drum
cât mai departe,
cât mai departe,
peste noi, peste cer, peste noapte...

vis necreat, fierbinte
trece- inimă vie- înainte
și-n vise șoptite
dragostea mea ți-o aduce,
printre stele, printre flori
spre cerul iubirii cobori...

poezie de (12 decembrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se uită Dumnezeu la noi...

Ne mor copii, ce trist... a câta oară
Tot punem lacrimi peste vieți pierdute?
De sub durerea lor, parcă tăcute,
Cuvintele... nu știu nici mai doară.

Ii plângem azi, iertăm... ș-apoi tăcerea
S-așterne peste noi ca un blestem;
O letargie, din care nu putem
mai ieșim, să ne-alungăm durerea.

Și lângă noi... o moarte blestemată,
Răsare, precum pirul, peste tot.
Nemernici, o hrănesc atât cât pot,
Cu lăcomia lor.. nemăsurată.

Se uită Dumnezeu... și nu-nțelege,
Ce s-a-ntâmplat? Sub care legământ,
Robiți durerii, îi ducem în mormânt
Intr-o tăcere mută? Care lege...

Dă dreptul luăm vieți nevinovate?
Să ne hrănim cu ele, neputința...
Sfidăndu-ne și teama și conștiința,
vom plăti, odată, pentru toate.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și ziduri cad, și blocuri se destramă...

... și ziduri cad, și blocuri se destramă
și un popor devine iar popor
când oare răul dintre noi și Mamă
va deveni pârâu interior?!

suntem cu veșniciile de-o seamă
pământul nostru-i de la Dumnezeu
când oare scumpa noastră Mamă
ne vei aduce iar la sânul tău?!

când oare n-oi mai sta la vamă
în drum spre bucurești și chișinău
când oare numele purtat de Mamă
îl vei purta și tu, poporul meu?!

și ziduri cad, și blocuri se destramă
și un popor devine iar popor
și va veni o zi când peste noi și Mama
va fâlfâi un singur tricolor...

poezie de (30 august 2018, Moscova)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 23 comentarii până acum.
Participă la discuție!
iubire (vezi și dragoste)

Iubire

Iubire - lac în care
înflorește regretul frumuseții,
când cade zăpada
peste zilele defrișate ale copilăriei,
peste orașele de după război,
până ce apare femeia,
- pretext al visării
înserarea fără de arbori,
în care lacul își caută sufletul.

poezie de din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Poeme alese" de Aleksander Nawrocki este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 12.99 lei.

Iubire...

- lac în care
înflorește frumusețea,
când cad razele luminii
peste zilele spumoase ale copilăriei,
peste orașele de sentimente,
peste nourii visării,
- pretext al împăcării-
Dimineți fără-nserări,
Lacul își întâmpină sufletul,
Și toate devin una...
Un spațiu-al invocării – Prețuirea –

poezie de (31 mai 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-o zi am întrebat un înțelept: "putem uita oameni?" și el mi-a răspuns: "îi putem uita pe cei cu care am râs, dar nu îi putem uita pe cei cu care am plâns."

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știu mai bine ca oricine

Este vremea de iubire,
Luna vrea fac-amor,
Stele cad înspre uimire
Fără niciun viitor.

Ești regină-n astă noapte
Când bat clopote de-argint,
Cerul când va cerne soapte,
Vin luceferi... care mint.

Noaptea-s sărutări furate
Și sunt buze ce-nfloresc,
Eu... privirile curate
De-ai tăi sâni mi le lipesc.

Te cuprind c-o-mbrățișare
Tandră și-apoi ne iubim.
Plâng cireșii plini de floare,
Hai iubito!... -i privim,

Vreau -mbobocească dorul
Pe o aripă de vânt,
Când voi săruta piciorul
De la coapsă... la pământ.

Știu mai bine... ca oricine
Și m-aștept... la oare cum,
Vremea dragostei când vine,
Mă găsește... peste drum.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și dacă

... și dacă n-ar fi fost așa fie
cum s-a-ntâmplat nesigur între noi
ce-aș fi făcut cu toamna străvezie
din vara scufundată în noroi

și dacă n-ar fi fost de sus cadă
în toiul iernii umbrele de ploi
fi crezut stai în ambuscadă
în primăvară care curge peste noi

și dacă n-ar fi fost așa cum este
și ar fi fost așa că nu mai ești
fi putut eu oare trece peste
aceste anotimpuri din povești.?!

poezie de (18 decembrie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Ninge în miez de primavară

Ninge peste floarea cea de cais,
Ninge peste floarea cea de măr.
Totul e ca într-un paradis,
Un paradis frumos, dar efemer.

Ninge peste iarba înverzită,
Ninge peste ochii tăi frumoși.
Peste o stradă părăsită,
Unde totuși se joacă doi copii voioși.

Ninge în miez de primăvară
Fulgii cad monoton și moi.
Peste un tren care a sosit în gară,
Ninge peste mine, peste noi.

Dar iată, fulgii se topesc
Și se prefac în stropi de ploaie.
Soarele răsare ca un zeu măreț
Și arde din nou ca o văpaie.

poezie de (24 aprilie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sublimul paradox

Doamne, ce mult ne iubim
Când nu credem și nu știm
Și ce ușor ne rănim
Și ce greu ne lecuim.

Cum putem să ne mințim
Că-i fleac să ne despărțim
Dacă noi ne chinuim
Numai de ne bănuim?

E simplu să ne gândim
putem să ne oprim
Și putem să ne-amăgim
Că nimic nu mai simțim

Iar dacă ne întâlnim
Putem să ne ocolim
Sau în ochi să ne privim
Fără măcar clipim

Paradoxul e sublim:
Noi putem, dar nu voim.

poezie de din Pacoste de dragoste (19 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ninge într-o vreme

Ninge într-o vreme când n-ar trebui,
Ninge peste mine, peste toate cele,
Ninge peste case, peste morți și vii
Și mai ninge încă-n gândurile mele.

Ciorile de toamnă trec în cârduri grele
Croncănind de foame sau de altceva,
Și-n decorul sumbru ninge peste ele
Într-o vreme-n care în alți ani ploua.

Ori plouă-ntr-una, ori ninge greu,
Peste toate anii se grăbesc treacă,
Până ce cu totul voi uita și eu
Moartea care vine, ciorile ce pleacă.

poezie de (30 mai 2009)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Eugene Sue

Dar oare trecutul se poate uita? Oare căința ucide memoria?

în Misterele Parisului
Adăugat de scofieldutzaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Jidovul ratacitor Vol. 2" de Eugene Sue este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -12.52- 8.99 lei.

Privește-n viață răsăritul

Privește-n viață răsăritul,
Privește frunza, viața
Privește măreția, infinitul,
Privește toate-acestea, dimineața.

Au nu văzut-ai zare-albastră;
Au nu văzut-ai pasăre pe cer;
Au nu văzut-ai floarea-n glastră;
Au nu văzut-ai marele mister?

Uită-te la pasărea ce zboară
Uită-te la fluture în zbor,
Uită-te vezi a ta comoară
Uită-te, de vrei, la Creator.

Lucrurile toate te așteaptă
Lucrurile moarte reînvie,
Lucrurile toate, au o Dreaptă
Lucrurile toate-s Poezie.

Peste tot, Iiubire este
Peste tot, ești tu, cel viu,
Peste tot, un Soare strălucește
Peste tot, numele tău ți-l scriu.

Oare, în zadar eu am trudit
Oare, nici n-am existat,
Oare, eu, nu te-am iubit
Oare, niciun vers nu ți-am lăsat?

Eu te-am iubit și te iubesc
Eu am murit și-am înviat,
Eu fără tine nu gândesc
Eu nu pot fi cu-adevărat.

Tu ești și vei rămâne viu
Tu ești găsit și tu vei fi,
Tu ești poetul ce îl scriu
Tu ești, tu ești; așa vei ști.

poezie de din Trăiri intense... (14 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Al șaselea simțământ

Ți-aduci aminte, oare,
Eram un pom în floare
Privirea m-a scuturat?

Ți-aduci aminte, oare,
Eram în vânt o floare
Și mâna ta m-a capturat?

Ți-aduci aminte, oare,
Că mirosind o floare
Petalele i-ai numărat?

Ți-aduci aminte, oare,
C-ai auzit o floare
Strigând la cel care-a plecat?

Ți-aduci aminte, oare,
C-ai rupt cândva o floare
Și fructul nu i l-a gustat?

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Picături de iubire

Picături de iubire au plouat din cer peste mine,
cum soarele sărută noaptea-n asfințit...
Picături de veselie inima mi-au cuprins în ciorchine,
zâmbetul pe buze mi-a fost zămislit...
Picături de eternitate sunt clipele de miere ce culeg
cu iubirea de tine, de el sau de ea, eu converg
spre centrul lumii viața-n iubire cu voi -nțeleg...
Picături de tăcere sunt privirile tale ce respirația-mi taie,
ca un pui de vultur pregătit a-și deschide aripile pălălaie...
Lămpi de pasiune izvorăsc din inima-mi fierbinte
când Îngerii mă mângâie cu dulci și înțelepte cuvinte...
Picături de cerneală sunt cele ce-au umplut coala albă a vieții mele,
decorând-o cu virgine emoții ce delicat le tatuez pe a mea piele...
Picături de tine, de mine, de noi, sunt tot ce văd în fiecare fotografie...
Picături de sentimente cad peste noi, scriind cea mai frumoasă biografie.
Picături de iubire au căzut din cer peste mine,
sunt făcută din și cu iubire,
zâmbete mi-a fost sortit răspândesc peste omenire,
deși uneori inima-mi plânge de crudă dezamăgire...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfârșit de iarnă

Iarna și-a mai scuturat odata
Cojocelul de zăpadă,
Peste câmp, copaci și case
Peste noi și peste stradă.

S-a uitat în jos cu teamă
Și a înțeles pe dată;
C-ar fi cazul dispară
Că deja este ciudată.

Ne-am dorit cu toți vină
După toamna cea cu ploi,
Dar acum de ce nu pleacă
Odată oare de la noi?!

Vrem vină primăvara
ne-am săturat de frig,
Și ne-a înghețat în mână
Bucățica de covrig.

Vrem ca soarele s-apară
De după umbroșii nori,
Vrem pe ceruri ca să zboare
Cârduri, cârduri de cocori...

culegem floricele
De pe dealuri și câmpii,
răsune din pădure
Cântece de ciocârlii.

Să privim cerul albastru
Zâmbitor și fără nori,
Să ne facem planuri multe
Pentru anii viitori.

poezie de (14 martie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cât de eficient este tratamentul cu aerosoli la copii? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!