Simptomele delirului – fantasme, cât şi acţiuni – sunt rezultatele unui compromis între cele două tendinţe psihice; ori, în cazul unui compromis, trebuie să se ţină seama de cerinţele ambelor părţi, fiecare dintre ele trebuind să renunţe la o parte din pretenţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele ratate rezultă dintr-un compromis; ele arată că fiecare din cele două tendinţe este pe jumătate ratată şi pe jumătate izbutită, că intenţia nu este nici complet suprimată şi – făcând abstracţie de unele cazuri izolate – nici cu totul intactă. Producerea acestor efecte de interferenţă sau de compromis cere anumite condiţii particulare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele compulsionale în doi timpi prezintă un interes teoretic particular, pentru că ne permit să recunoaştem un nou tip de formare de simptome. În loc să găsească, cum este cazul de isterie, un compromis, o expresie unitară pentru cele două contrarii (omorând două muşte dintr-o lovitură), cele două tendinţe opuse se mulţumesc aici, să se satisfacă una după alta, nu fără a încerca să creeze între ele o legătură logică (nu de puţine ori în pofida oricărei logici).

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compararea unei alterări de caracter cu nevroza obsesională este sugestivă. În ambele cazuri întâlnim opera regresiei care urmează, în primul caz, unei refulări (sau reprimări) realizate fără dificultate. În cazul nevrozei, întâlnim un conflict, un efort pentru a nu admite regresia, cu formaţiuni reacţionale contra ei, o formare de simptome prin realizarea unui compromis între cele două părţi, clivaj al activităţilor psihice în activităţi susceptibile de a fi conştiente şi activităţi inconştiente.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actele ratate nu sunt accidente, ci acte psihice determinate, având semnificaţia lor şi fiind produse de concursul sau, mai degrabă, de opoziţia a două intenţii diferite. Se constată, în plus, că din cele două tendinţe concurente ale unui act ratat, una este întotdeauna evidentă, cealaltă nu.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am descoperit, prin analogie cu elaborarea visului, că această caracteristică esenţială a cuvintelor de duh constă în realizarea, de către elaborarea spiritului, a unui compromis între cerinţele criticii raţionale şi impulsul de a nu renunţa la plăcerea arhaică a nonsensului şi a jocului de cuvinte. Compromisul realizat – prin încredinţarea pentru moment a începutului preconştient al gândului elaborării inconştiente – satisface ambele tendinţe, dar se prezintă criticii în forme diverse, astfel încât este judecat de acesta în mod diferit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compromisul survine în urma unei lupte; în cazul piesei "Gradiva" scrisă de Jensen, viaţa erotică reprimată s-a înfruntat cu forţele care exercitau refularea. Apariţia delirului indică permanentizarea luptei. Atacul şi apărarea se reiau după fiecare nou compromis, care niciodată nu este satisfăcător.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În erorile de lectură ne aflăm în prezenţa unui context psihic care diferă net de acela al lapsusurilor verbale şi de grafie. Una din cele două tendinţe concurente este aici înlocuită printr-o excitaţie senzorială, ceea ce poate că o face mai puţin rezistentă. Ceea ce citim nu mai constituie o emanaţie a vieţii noastre psihice, ca în cazul a ceea ce ne propunem să scriem noi înşine. De aceea erorile de lectură constă, în cea mai mare parte a cazurilor, într-o substituţie completă. Cuvântul de citit este înlocuit printr-un altul, fără a mai exista în mod necesar un raport de conţinut între text şi efectul erorii, substituţia făcându-se în general în virtutea unei simple asemănări între două cuvinte.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cele două tendinţe concurente ale unui act ratat, una este întotdeauna evidentă, cealaltă nu.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între cele două intenţii perturbatoare poate exista un raport de conţinut, caz în care intenţia perturbatoare contrazice intenţia perturbată, o rectifică sau o completează. Sau, dimpotrivă, nu există nici un raport între cele două tendinţe şi atunci cazul devine mai obscur şi mai interesant.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evantaiul posibilităţilor se lărgeşte, iar drama psihologică devine dramă psihopatologică, dacă izvorul suferinţelor la care participăm şi din care obţinem plăcerea nu mai este conflictul dintre două tendinţe psihice conştiente, ci dintre o tendinţă conştientă şi alta refulată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate exista între cele două intenţii un raport de conţinut, caz în care intenţia perturbatoare contrazice intenţia perturbată, o rectifică sau o completează. Sau, dimpotrivă, nu există nici un raport între conţinutul celor două tendinţe şi atunci cazul devine mai obscur şi mai interesant.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că trebuie să ţinem seama de faptul că la toţi oamenii există tendinţe distructive, aşadar antisociale şi anticulturale şi că la un mare număr de persoane aceste tendinţe sunt suficient de puternice ca să determine comportamentul lor în societate.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remarcăm aici că, făcând abstracţie de imaginile visului, refularea, relaxarea cenzurii şi acceptarea unui compromis se află în mod sigur la baza oricărui proces care concură la formarea unei imagini psihopatice. Remarcăm, de asemenea, că la formarea acestui compromis concură în mod sigur procesele de condensare, deplasare, de ordonare provizorie şi superficială pe care le-am studiat în lucrarea visului.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În nuvela "Gradiva", scrisă de Jensen, ştiinţa este aceea care nu este la înălţimea performanţei scriitorului. Ştiinţa nu poate corela predispoziţiile ereditar-constituţionale cu produsele delirului, în timp ce la scriitor nu există un astfel de hiatus. Psihiatria nu bănuieşte încă importanţa refulării, nu recunoaşte că are nevoie de inconştient pentru explicarea fenomenelor psiho-patologice, ea nu caută delirul într-un conflict psihic şi nu concepe simptomele lui ca formaţiuni de compromis. Dar atunci scriitorul se opune singur întregii ştiinţe? Desigur că nu, dacă autorul acestui studiu poate să califice drept ştiinţifice lucrările sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre practicile psihanalitice este de a determina pe bolnav să renunţe la o plăcere imediată şi uşor de obţinut. Pacientul nu trebuie să renunţe la orice plăcere, căci nici unui om nu i se poate cere aşa ceva şi chiar religia, când pretinde renunţarea la plăcerea pământească, trebuie să promită în schimb o plăcere mult mai mare şi mai de preţ în lumea de dincolo.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivit uneia dintre premisele neagreate ale psihanalizei, prejudecata intelectuală, procesele psihice ar fi prin ele însele inconştiente, iar în ceea ce priveşte pe cele conştiente, acestea nu ar fi decât acte izolate, fracţiuni ale vieţii psihice totale.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tulburările psihice nu sunt accesibile unei acţiuni decât în măsura în care ele constituie efecte secundare ale unei afecţiuni organice oarecare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrucât cenzura poate fi slăbită dar niciodată abolită, trebuie ca obiectele refulate, pentru a fi admise de conştiinţă, să fie deghizate într-o asemenea manieră încât ele să-şi piardă caracterul respingător. Ceea ce pătrunde atunci în conştiinţă este un compromis între tendinţele primei funcţii şi scrupulele celei de-a doua.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mare parte a descoperirilor despre acţiunea de condensare în vis se poate rezuma astfel: materialul latent al visului este cel care determină conţinutul manifest în cele mai mici detalii. Niciunul dintre aceste detalii nu deriva dintr-o idee izolată, ci din mai multe idei împrumutate dintre acestea şi care nu sunt în mod necesar în relaţii reciproce. Ele pot aparţine domeniilor cele mai diferite ale ideilor latente. Fiecare detaliu al visului este propriu-zis reprezentarea în conţinutul visului a unui astfel de grup de idei disparate.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa care produce plăcere se poate obţine şi dintr-o singură parte: fie prin intermediul sim-patiei, fie din procesele ce se desfăşoară în propriul eu. Aceasta dovedeşte că între sentimentul de superioritate şi plăcerea comică nu există o legătură esenţială. O comparaţie este însă necesară pentru naşterea unei asemenea plăceri, iar ea se realizează între două consumuri de investire ca se succed cu rapiditate şi care privesc aceeaşi performanţă; cele două consumuri sunt produse prin sim-patie sau le găsim, fără o astfel de raportare, în propriile noastre procese psihice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!