Lumini şi umbre

Cum apele îl trec
De-atâta învăţat,
A mai aprins un bec,
Dar nu s-a luminat...

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă toţi bărbaţii încornoraţi ar purta noaptea câte un bec aprins, Pământul ar fi luminat ca ziua.

aforism de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelaţie

Citind neîncetat,
A şovăit în crez,
Dar în al nopţii miez,
Subit, s-a luminat.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recidivistul

Cum un scandal a declanşat,
Mascaţii au venit;
Doar un moment s-a mai calmat,
Dar nu s-a potolit.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ilie Dragomir

De-atâta timp pe post el dă spectacol,
S-a irosit mereu cerneală-n van,
Chiar dacă unii-au spus că e oracol,
E mai degrabă Radio Erevan.

epigramă de Valentin David (15 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incendiară

În horă, lângă ea s-a prins,
Sorbind trei halbe şi un ţap,
Călcâiele i s-au aprins,
Curând şi paiele în cap.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dictator luminat

Din câte s-a observat
În mediul atmosferic,
Cât ar fi de luminat,
Tot emană... întuneric!

paradox epigramatic de David Boia (27 octombrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbare de optică

Spuneau: "Mai rău de-atâta nu se poate!" -
O constatare care m-a durut -
Dar azi sunt optimist şi trec de toate,
Când ştiu că-ntotdeauna... s-a putut.

epigramă de Grigore Cotul din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aterizare forţată

Cum în funcţie-a fost pus,
Fără şcoală, dar pilos,
După ce- a căzut, de sus,
Nu s-a ridicat, de jos.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Nu ştiu cum s-a întâmplat,
S-a votat nu prea simpatic
Şi mă doare-n lung şi lat...
Nu v-am spus că-s reumatic?!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul cel mai bogat s-a născut din părinţi ce s-au iubit şi se iubesc necondiţionat, fiind învăţat să-şi menţină sufletul imaculat şi de credinţă luminat.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat să fiu eu

Tu crezi că n-am probleme?
Tu crezi că totu-i roz?
Tu crezi că numai ţie îţi e greu?

Te-nşeli! Există doar o diferenţă
Eu sunt eu, iar tu eşti tu!
Eu am învăţat din viaţă
Ce să fac şi ce să nu,
Care-i chipul cu venin
Care-i leacul la suspin.

Zâmbesc... Şi ce?
"Zâmbetul celui care suferă
E mai dureros decât lacrima celui care plânge!"
Nu mă cunoşti aşa cum sunt
Uită-te la mine şi-n adânc
Am învăţat că viaţa e aşa cum e
Şi-am învăţat să trec peste greşeli.
Pentru tine viaţa mea e roz
Pentru mine totul e pe dos.
Dar am învăţat să fiu eu
Şi să ignor, tot ce-nseamnă...
TU!

poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simţurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E prea putin

De-atâtea zilnice-ncercări mizere,
De-atâta umilinţă şi păcat,
De-atâta moarte câtă ni s-a dat,
E prea puţin o singură-Nviere.

Şi, totuşi, pe pământul îngheţat,
Lumina lunii drepturile-şi cere
Şi-n stupi lucrează vechiul dor de miere
Şi vânturile primenirii bat.

E ca un fel de rupere de ere
Şi ca un întuneric luminat,
E lupta-ntre femeie şi bărbat,
Ca la un alt scandal pentru putere.

Şi, vai, în tot ce, zilnic, s-a-ntâmplat,
E prea puţin o singură-Nviere.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-atâta dor, de-atâta dor...

Cântam şi eu să nu mă doară
Ideea că,-n a noastră ţară,
Şi ciocârliile ne mor,
De-atâta dor, de-atâta dor...

Şi fredonam o doină tristă,
Că-n ţara-mi nomenklaturistă,
Noi ducem lipsă de popor,
De-atâta dor, de-atâta dor...

Cântam pe străzi, ca un rebel,
Că ţara mea n-are drapel,
Cu care eu să mă-nfăşor,
De-atâta dor, de-atâta dor...

Cântam, cântam, neîncetat,
De patrie, de neam, de stat,
Şi-n gândul tău visam să zbor,
Eleanor, Eleanor –
De-atâta dor, de-atâta dor!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna primăverii

Precum aduce-n sârg cu sine
Spre ţara de unde-a fost gonit
Un rege-n furie-oştiri străine,
Aşa vedeam un vânt grăbit
Cu norii după el cum vine.

Urlând le cârmuia cărarea
Purtându-i în năvală orbi,
Părea că varsă-ndepărtarea
Şi mii de lupi şi mii de corbi
De-a valma să-nspăimânte zarea.

Silit-au codri mari să mugă
Şi-n turn, de unde-i supăra
Al clopotelor cânt de rugă,
Trăsniră, şi-un potop era
Urgia ce-au făcut-o în fugă.

Cu ei o noapte-nfricoşată
Ca iadul peste văi trecu:
Dar însăşi parcă înspăimântată
De-atâta spaimă ce făcu,
De-abia veni, pierind deodată.

S-a dus cum a venit. Departe
Spre-adâncul orizont s-a dus
Şi spaime-acum pe-acolo împarte.
Şi iar s-a luminat pe sus
Şi râde soarele lui marte!

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maturitate

Când anii trec te-anchilozezi,
Memoria-i e tot mai scurtă
Şi nici peruca n-o mai vezi...
De burtă.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omerta

De Naşul sfătuit,
A acţionat curat;
Cum omul s-a mânjit,
Urgent l-au curăţat.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fată descurcăreaţă

Cu-ai noştri nu a mai rentat
Şi-ajuns de râsul curcii,
Dar între timp s-a "orientat"
Şi umblă doar cu turcii.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conflict tehnic

Chiar de Crăciun s-a întâmplat "minunea",
S-a confruntat seringa cu patentul:
Cum doctoriţa i-a luat tensiunea,
Electricianul i-a luat curentul.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povară cazonă

Adastă sub ziduri turmele de muguri
Mai pâlpâie mirarea în târgul de afară
Din cabaretul ploii iluminat de molii
Mă dor urmele tale când coboară.

Trec înspre nord singurătăţi călătoare
Vai, trupul tău cum s-a înnoptat
Bate în vama sângelui luminat
Ochiul tăcut al ploii stelare.

Cântecul nostrum – lebădă tristă
Mai caută îndurarea sub lespezi de ceară
Purtăm copilăria în raniţa veche
Cum pe cea mai cazonă povară.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnica unire

Visând avere, funcţii, decoraţii,
Precum Mihai, cu-ai săi viteji eroi,
Oltenii trec şi azi, masiv, Carpaţii...
Conduşi de ban, dar şi Euroi!

madrigal de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!